Economia Romaniei are nevoie mai mult ca oricand de stabilitate si predictibilitate, dincolo de riscurile sanitare, care continua sa fie prezente, sustine consilierul prezidential, Cosmin Marinescu, intr-o analiza postata pe blogul sau.

„Cresterea economica este una din temele importante aflate in dezbatere, cu precadere in etapa actuala de redresare, iar datele privind cresterea din trimestrul 2 au redeschis diverse intrebari privind sustenabilitatea evolutiilor din economia noastra. Dincolo de riscurile sanitare, care continua sa fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricand de stabilitate si predictibilitate. In marea lor majoritate, opiniile specialistilor au indicat un element comun, anume faptul ca economia post-pandemie marcheaza un reviriment neasteptat", arata consilierul prezidential.

El considera ca din acest punct incep insa disputele, date fiind si preocuparile privind cresterea preturilor si nivelul de trai al oamenilor: de unde vine aceasta crestere economica - "din consum ori din investitii?", sau "unde se duce cresterea economica in contextul post-pandemie?".

Avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plaseaza Romania intre tarile europene cu performante bune, in raport cu scaderea economica aferenta contextului de lockdown din 2020.

"Astfel, Romania reuseste sa revina la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arata ca PIB in Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, fata de Q1 si Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei. Daca ne raportam insa la 2020, cresterea economica pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. In aceste conditii, pentru materializarea prognozei actuale de 7% crestere economica in 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui sa accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil si unele opinii ca rezultatele din Q2 2021 ar fi sub asteptari", mentioneaza Marinescu pe blogul sau.

Acesta considera ca pentru a vedea in ce masura cresterea economica se bazeaza pe consum, respectiv pe investitii, trebuie analizate contributiile factorilor la cresterea PIB, atat ca raport relativ, cat si in dinamica fata de anii anteriori.

Potrivit estimarilor Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de crestere economica se compun din: +5,2 puncte procentuale datorate consumului, +2,2 puncte procentuale datorate investitiilor brute, +1,1 din variatia stocurilor si -1,5 puncte procentuale aferente deficitului balantei comerciale, „care se adanceste progresiv".

"Datele arata ca, in proportie covarsitoare, cresterea economica se bazeaza pe consum, ceea ce era de asteptat pe fondul pandemiei, cand comportamentul economic a fost unul prudent si oamenii au amanat diverse achizitii. De altfel, revenirea din criza pandemica nici nu se putea concepe fara un driver cheie din partea consumului. Trebuie sa fim sinceri in privinta economiei si sa acceptam realitatea ca, in anul post-pandemie, cresterea economica este antrenata prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijata aceasta evolutie previzibila, cand consumul a revenit rapid si in forta. De altfel, in vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperitatii si al nivelului de trai. Nu este gresit sa revenim din pandemie pe baza consumului, insa trebuie vazut unde se duce acest consum si daca antreneaza productia nationala in mod sustenabil", explica consilierul prezidential in analiza citata.

Pe de alta parte, investitiile cunosc un reviriment remarcabil in comparatie cu anii premergatori crizei, poate cu exceptia anului 2019, atunci cand formarea bruta de capital fix „explica" 2,7 puncte procentuale din cresterea economica anuala de 4,1%.

„Incepand cu anul curent, investitiile din economie sunt estimate cu un ritm de crestere superior celui al consumului, evolutie promitatoare pentru schimbarea modelului de crestere in anii urmatori. Insa, avansul estimat al investitiilor se bazeaza preponderent pe sectorul bugetar (+22%) si in mai mica masura pe investitiile private (+5,8% in termeni reali)", subliniaza oficialul prezidential.

In opinia sa, implementarea eficienta a Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei (PNRR) poate aduce un boom in materie de investitii publice.

In prezent, prin proiectul de rectificare bugetara, cheltuielile totale pentru investitii cresc la 68,5 miliarde lei, alocari distribuite echilibrat intre fondurile europene (33,8 miliarde lei) si cele nationale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, insa, balanta trebuie sa incline hotarator in favoarea fondurilor europene, sustine Marinescu.

„In privinta acestor "investitii publice", factorul cheie tine de calitatea executiei bugetare. Implementarea proiectelor de investitii trebuie sa mearga in ritm accelerat in restul anului, astfel incat executia bugetara sa recupereze intarzierile si prevederile bugetare sa fie integral realizate, dincolo de influentele nominale provenite din cresterea puternica a preturilor la unele materiale, precum cele de constructii, de exemplu", apreciaza oficialul.

De asemenea, Marinescu afirma ca o atentie deosebita trebuie atribuita investitiilor private, deoarece "sectorul privat este locomotiva sustenabila in economia de piata". Proiectele de investitii publice adeseori sunt suspectate de misalocari ori caracter discretionar - cum a fost cazul PNDL.

"Spre deosebire, investitiile private sunt economice par excellence, caci doar acestea suporta riscul antreprenorial si trebuie validate de piata, prin calcule de profitabilitate. In aceasta privinta, sectorul antreprenorial romanesc se redreseaza si el treptat, evident in ritmuri diferite de la un sector la altul, in ciuda faptului ca unele scheme de ajutor de stat (M2 si M3) asteptate in 2021 au intarziat sau au fost amanate", mai scrie acesta pe blog.

Trebuie insa remarcate evolutiile pozitive din sfera investitiilor straine directe (ISD), care si-au revenit rapid fata de caderea din anul 2020, in contextul unui mediu investitional extern caracterizat de abundenta lichiditatii pe pietele financiare.

Dinamica pozitiva a investitiilor straine directe este insa contrabalansata de adancirea accelerata a deficitelor externe, sustine consilierul prezidential, ceea ce face ca acoperirea deficitului de cont curent in ISD sa reintre pe un trend descrescator. Tocmai de aceea este esential gradul in care cresterea economica din anii urmatori va reusi sa atenueze povara deficitelor externe.

„Daca ne intrebam unde se duce cresterea economica, trebuie respinse de la bun inceput unele interpretari speculative, care pretind, de exemplu, ca "degeaba avem crestere economica daca aceasta nu se vede in buzunarele oamenilor". In general, in anii de iesire din crize, economia se recupereaza iar cresterea economica nu poate fi la fel de incluziva precum in perioadele de normalitate in dinamica economica", subliniaza Marinescu in analiza sa.

Cu toate acestea, pot fi mentionate evolutiile pozitive asteptate, cum ar fi reducerea ratei somajului sub 5%, cresterea numarului mediu de salariati cu peste 100 de mii de persoane, dar si cresterea castigului salarial mediu cu circa 7%, ceea ce lasa loc unei cresteri salariale reale de aproape 3%, asa cum rezulta din estimarile recente ale Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

„Trebuie sa recunoastem ca, in anul iesirii din criza, cresterea veniturilor nu este o realizare tocmai facila. Revenirea economica actuala arata, totusi, consolidarea unui cadru de productie si investitii mai favorabil cresterii veniturilor in viitor", apreciaza Cosmin Marinescu.

In privinta situatiei fiscal-bugetare, revizuirea prognozei de crestere economica de la 4,3% - la momentul legii bugetului, la o crestere de 7% a PIB real, vine cu estimari dintre cele mai consistente in planul veniturilor bugetare. Astfel, veniturile bugetare sunt estimate sa creasca cu 17,6 miliarde lei fata de legea bugetului. Realizarea acestor venituri preconizate va fi efectul nemijlocit al cresterii economice, afirma consilierul prezidential.

Insa, in ciuda cresterii puternice a veniturilor, bugetul national inca nu intra pe traiectoria de consolidare care ar fi corespuns acestui plus de crestere economica. Prima rectificare bugetara lasa practic neschimbat deficitul bugetar, ca pondere in PIB, asteptand probabil confirmarea estimarilor.In acest context, o provocare esentiala ramane insa controlul unor categorii de cheltuieli, care au facut salturi neasteptate in raport cu programul bugetar initial.

In privinta evolutiilor macro pe partea de utilizare a PIB, Cosmin Marinescu arata ca avansul consistent al consumului atrage adancirea deficitului comercial si a deficitului de cont curent.

"Astfel, asa cum am mai aratat, in ciuda cresterii economice dar mai bine spus si datorita factorilor acesteia, dezechilibrele externe se adancesc mult peste nivelurile pre-pandemie. Deficitul de cont curent arata ca in continuare consumam mai mult decat producem. Adancirea deficitului de cont curent din ultimii ani a fost determinata in principal de deteriorarea balantei comerciale a marfurilor, in conditiile in care Romania manifesta o dependenta structurala fata de importurile pentru anumite categorii de bunuri", explica acesta.

De exemplu, din grupa bunurilor care genereaza deficit comercial, 4 categorii de bunuri cumuleaza circa 50% din deficitul comercial total in perioada 2019-2021, respectiv substante si produse chimice, petrol brut si gaze naturale, produse alimentare, calculatoare si produse electronice. Dintre acestea, categoria produselor chimice reprezinta 18% iar produsele alimentare 12% din deficitul comercial total, in crestere fata de anii anteriori. Aceste evolutii arata cum cresterea consumului intern se transfera in buna masura in cresterea importurilor, ceea ce dezavantajeaza productia locala.

In opinia sa, problema cu aceste deficite externe este ca Romania face nota discordanta fata de tarile din regiune, care acumuleaza in aceasta perioada excedente comerciale. "Sunt evolutii contrastante care trebuie sa ne dea de gandit in privinta competitivitatii noastre externe. Ameliorarea acesteia necesita masuri eficiente de promovare a exporturilor si o strategie inteligenta de atragere a investitiilor productive. La evolutiile macroeconomice de mai sus se adauga inflatia, iar cresterea puternica a preturilor la energie electrica, gaze naturale si carburanti arata ca provocarile in planul deciziilor de politica economica nu sunt deloc putine in perioada urmatoare", subliniaza consilierul prezidential.

In privinta cresterii preturilor la produsele energetice, protejarea corespunzatoare a consumatorilor vulnerabili devine "prioritatea zero a toamnei", asa cum guvernul a anuntat deja. Din pacate, scumpirea produselor energetice, generata preponderent de factori exogeni, s-a suprapus in mod nefericit peste etapa de liberalizare a pietei de energie, cand consumatorii casnici ar fi trebuit sa resimta beneficiile scaderii preturilor, se arata in analiza consilierului prezidential.

Desi cresterea economica este uneori stimulata de mici "doze" inflationiste, socurile de amploare ale unor preturi cheie, precum cele la materiale de constructii, energie electrica, gaze naturale, pot ajunge sa perturbe serios sectorul productiv, cu consecinte economice si sociale dintre cele mai profunde si de durata, a mai scris acesta pe blog.

In prezent, excesul de cerere existent in economia globala trage in sus atat productia, cat si preturile - aflate si sub presiunea distorsiunilor pe lanturile de aprovizionare in cazul unor materii prime si materiale. Insa, pe masura ce inflatia si datoriile publice devin realitati tot mai ingrijoratoare, politica economica va marca o schimbare de directie, pentru a face totodata chiar damage control post relansare economica, avertizeaza Marinescu.

La scara globala, actualul context macroeconomic dezvaluie un trade-off care trebuie sa preocupe decizia de politica economica.

In opinia consilierului prezidential, solutia anti-inflationista de temperare a cererii, prin intarirea politicii monetare si reducerea deficitelor bugetare, va incetini cresterea preturilor, dar va domoli si cresterea economica, in anii urmatori. "In acest sens, in traducere libera, etapa dobanzilor mici si a deficitelor mari se apropie de sfarsit", a mai transmis acesta.

Tocmai de aceea, in cazul Romaniei este esentiala demararea reformelor structurale, care sa genereze sustenabilitate in planul cresterii economice si in finantele publice. "Succesul implementarii PNRR este un factor esential pentru schimbarea de paradigma", a concluzionat consilierul prezidential, Cosmin Marinescu in analiza publicata pe blogul sau.