Romania ar putea incheia anul 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%, in functie de rectificarea bugetara din noiembrie, a declarat, intr-un mesaj video, Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, la cea de-a treia editie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

"Si in Romania, desi Banca Nationala a Romaniei nu a practicat QE, a intervenit in piata. S-a observat ca, in anumite momente, functionarea pietei financiare la noi, a pietei secundare, a obligat la anumite interventii din partea BNR, asa cum s-a intamplat peste tot. Iar, cazul cel mai recent, in Marea Britanie, cand Banca Angliei a fost fortata de erori de politica bugetara sa intervina pentru ca aveau mari dificultati cu fondurile de pensii. Si aici este o lectie. Nu te juca cu politica bugetara, fii in continuare prudent, nu face experimente! Acolo s-a incercat un experiment, dar gresit. Pietele au penalizat si au condus la schimbarea ministrului de finante. De ce fac aceasta observatie? Intrucat Romania este in procedura de deficit excesiv. Noi avem un inceput de consolidare bugetara care va fi vizibila in acest an. Eu cred ca vom avea un deficit bugetar care, daca impactul schemei de compensare nu va fi foarte, foarte mare in privinta relatiei dintre cheltuielile si veniturile bugetului ar putea sa fie in jur de 6%, si chiar sa scada sub 6%, in functie si de rectificarea bugetara care va fi operata in noiembrie, asa cum este traditional, si vom vedea atunci care va fi draftul bugetului", a spus Daniel Daianu.

El a explicat in cadrul interventiei ca exista fracturi in economia globala, care au fost provocate in timpul pandemiei pe toate paliere. Toate aceste fracturi erau de detectat si inainte de debutul pandemiei. Ele se accentueaza, lanturi de productie si de aprovizionare care se regionalizeaza, inclusiv sub impactul geopoliticii si marii confruntari pe plan global, care a inceput de ceva timp intre Statele Unite, lumea occidentala si China, in principal, care este tot mai mult un rival economic si tehnologic al Statelor Unite ale Americii.

"Criza energetica este o realitate care ne copleseste pe toti. Este acuta, striveste consumul, bulverseaza foarte multe firme, o criza energetica care a fost accentuata de razboiul din Ucraina. Este de observat si se simte aceasta in viata economica, intarirea politicilor monetare, care din pacate, este prociclica, intrucat incetinirea economiilor oricum era de asteptat, avand in vedere criza energetica. Aceasta intarire a politicilor monetare si simultan, care este necesara pentru a lupta contra inflatiei si in special a lupta contra asteptarilor inflationiste, astfel incat economiile sa nu intre in aceasta spirala salarii-preturi, este prociclica si avand loc simultan in economiile dezvoltate, apare un risc care ne aduce aminte de ceea ce s-a intamplat cand am avut criza datoriilor suverane in zona euro si intarirea politicii monetare, ca si la inceput, initiata de predecesorul lui Mario Draghi, dupa care am avut politici de austeritate conduse in mod simultan in tari din zona euro care au accentuat criza. Acesta este un risc si, nu intamplator, bancile centrale desi au o decizie ferma de a lupta contra asteptarilor inflationiste prin intarirea politicilor monetare, nu au cum sa uite de riscuri la adresa stabilitatii financiare. Pentru ca o suire brutala a ratelor de politica monetara, incordarea pietelor monetare, intarirea conditiilor monetare nu au cum sa nu zguduie situatia financiara a multor companii si starea bilanturilor unor fonduri de investitii", a explicat Daniel Daianu.