In urma unor decizii asteptate cu oarecare emotie, agentiile de rating Standard&Poor’s si Moody’s au reconfirmat rating-ul Romaniei. Emotia provenea din faptul ca o scadere de rating ne-ar fi dus in categoria de emitenti nerecomandati pentru investitii (junk). O astfel de etichetare ar fi facut finantarea deficitului bugetar mai dificila si mai costisitoare, cu impact semnificativ asupra cheltuielilor bugetare si perspectivelor economiei.

Contextul nu era nici el din cale-afara de favorabil, avand in vedere ca, asa cum Guvernatorul BNR si Presedintele Consiliului fiscal remarcau, procesul de ajustare a deficitului bugetar in 2021 a fost dezamagitor. Cresterea peste asteptari a economiei si a veniturilor bugetare nu au fost folosite pentru o reechilibrare mai ambitioasa a bugetului. Aceasta va face ca ajustarea deficitului sa se faca in anii viitori, cu crestere economica mai scazuta, ceea ce va fi mai dificil de realizat, mai ales pe masura ce se vor apropia alegerile generale si prezidentiale. La consolidarea fiscala sub asteptari s-a adaugat recent si criza politica, care face ca deciziile economice necesare sa se ia mult mai greu sau deloc.

Dar ce a facut agentiile de rating sa ia aceste decizii? De la cine au asteptari mari pentru a mentine Romania departe de derapajele economice? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ma voi raporta la comunicatul agentiei Moody’s, care a avut intr-un fel decizia cea mai interesanta, avand in vedere ca, pastrand rating-ul de tara, a imbunatatit totusi perspectiva Romaniei de la negativa la stabila. Cu alte cuvinte, riscul unei scaderi de rating viitoare, care sa ne duca in categoria “junk”, a scazut.

Institutiile/sectoarele pe care Moody’s isi bazeaza asteptarile sunt mentionate explicit inca din prima parte a comunicatului: sectorul privat si Uniunea Europeana.

Sectorul privat din Romania este privit ca fiind principala sursa a cresterii economice solide viitoare, o importanta contributie provenind din parte multinationalelor prezente in Romania in activitati cu valoarea adaugata ridicata.

Rolul UE in evaluarea Moody’s este critic pe cel putin doua paliere. Pe de o parte, este vorba de impactul pozitiv al interconexiunii economice puternice dintre economia Romaniei si cea a UE. In acest sens, Programul National de Redresare si Rezilienta finantat de UE, cu cei 29 de miliarde de euro alocati, este asteptat sa aiba un impact major asupra Romaniei, micsorand riscul unor dezechilibre economice majore. In acelasi timp, Moody’s se asteapta ca UE sa actioneze ca un “turn de control” pentru derapajele si excesele viitoarelor guverne romanesti, avand ca baza reformele promise de Romania prin PNRR si care conditioneaza obtinerea finantarilor de zeci de miliarde de euro.

Toate acestea, spune Moodys, vor compensa impactul negativ ale aliantelor politice instabile si al inconsecventei politicilor economice. Ratele scazute de vaccinare sunt vazute de agentie ca un alt element de risc pentru scenariile economice pozitive pe care se bazeaza rating-ul.

Deci, conform Moody’s sperantele ne sunt in disciplina economica adusa de sectorul privat si UE.