Agenda Constructiilor
Marti, 29 Septembrie 2020
Home - Stiri - Punct de vedere - PERICLITEAZA Legea darii in plata activitatea constructorilor?
PERICLITEAZA Legea darii in plata activitatea constructorilor? Imprimare Email
Punct de vedere Publicat de Cosmin Dincu 28 Apr 2016 17:40
Intr-un mod mai putin obisnuit pentru cunoscatorii dezbaterilor parlamentare, in sedinta din 13 aprilie 2016, Camera Deputatilor - in calitate de for decizional - a aprobat aproape in unanimitate (cu 207 voturi pentru, unul impotriva si o abtinere) Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite (mai pe scurt, Legea darii in plata). Adoptat tot cu majoritate de voturi (aproape unanimitate) la Senat, actul normativ a fost initial revizuit in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, care a propus plenului „admiterea cererii de reexaminare a Presedintelui Romaniei si adoptarea legii cu amendamente”, ceea ce s-a si intamplat, cu o majoritate covarsitoare, fapt de inteles intr-un an electoral.
Dupa cum se cunoaste, forma initiala a acestei legi, aprobate de Parlament, a fost respinsa de Presedintele Romaniei, care nu mai poate insa, potrivit prerogativelor sale constitutionale, sa se prevaleze de la promulgarea actului normativ modificat de Parlament, astfel incat Legea darii in plata va fi in final promulgata si va intra in vigoare in curand, dupa publicarea sa in Monitorul Oficial. Pana la promulgare, insa, actul normativ ar putea fi atacat la Curtea Constitutionala. Dar controlul de constitutionalitate a priori se exercita exclusiv la cererea clasei politice sau la solicitarea unui inalt for al Justitiei - presedintele tarii, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, cel putin 50 de deputati si minimum 25 de senatori -, fiind greu de crezut, tocmai din cauza consensului politic fara precedent, ca acest drept de sesizare va fi exercitat.
Insa, iminenta promulgare va opri, cel mai probabil, polemicile dure, iscate ca urmare a elaborarii si impunerii unuia dintre cele mai controversate proiecte legislative din ultimii ani. Sau dimpotriva, efectele sale vor genera alte dezbateri, interminabile, iar singura cale de modificare a legii (in afara unui demers ulterior al Parlamentului) consta in ridicarea ulterioara - si mai putin posibila - a exceptiei de neconstitutionalitate de catre Avocatul Poporului si, evident, de solutionarea eventualei exceptii de catre Curtea Constitutionala, aceasta fiind singura instanta ce poate modifica ori respinge a posteriori, in tot sau in parte, legile si ordonantele ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta aflate in vigoare.
Mai multe opinii, dintre care se distinge puternic cea a reprezentantilor bancilor, sustin ca piata de constructii, in general, dezvoltatorii si antreprenorii, in special vor avea de suferit ca urmare a aplicarii legii. De exemplu, sintagma „Constructiile noi la pamant si locurile de munca ale constructorilor in pericol. Afla mai multe pe AdevarulDespreDareaInPlata.ro” a aparut de ceva timp in mai multe publicatii de larga circulatie, ca modalitate de a promova portalul www.adevaruldespredareainplata.ro, creat si sustinut financiar de Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR). Acest site contine, pe langa opinia formulata pe un ton patetic si alarmist a institutiei mentionate anterior, ce reuneste interesele bancherilor, o serie de comunicate, luari de pozitie si atentionari, favorabile sau nefavorabile legii, din partea unor organizatii, oameni politici, institutii (ne)guvernamentale, foruri internationale etc. Evident, dupa cum era de asteptat, cele nefavorabile sunt prevalente. Website-ul se deschide cu un cuvant adresat cetateanului, formulat dupa toate regulile actuale de comunicare ce prevad adresarea la persoana a doua singular (cu care nu toata lumea este de acord), din care spicuim: „Legea asta a darii in plata e o lege buna pentru oameni. Asa ti-au spus. Ce nu ti-au spus insa e pentru ce oameni. Ca pentru omul obisnuit care se duce in fiecare zi la munca si e foarte atent cu banii ca sa se ajunga de la o luna la alta nu e (...). Nu ti-au spus ca va creste avansul pentru credite. Nu ti-au spus ca va disparea programul Prima Casa. Nu ti-au spus ca un tanar va trebui sa astepte opt ani in plus ca sa poata sa isi ia un credit. Si nu ti-au spus nici ca piata imobiliara se va bloca”. Si continua cu alte formulari pe acelasi ton.
Totusi, fara a fi specialist in stiintele comunicarii, oricine poate vedea ca, prin adresarea directa catre cetatean, asociatia bancara pare sa piarda din vedere faptul ca este greu ca populatia sa devina initiatoarea directa a oricarei initiative legislative (dimpotriva, potrivit Constitutiei, initiativa legislativa apartine (…) unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot), ci mai usor le este in acest sens politicienilor din Parlament, care macar teoretic, daca nu practic, reprezinta interesele celor ce i-au votat. Sau poate ca membrii Consiliului Patronatelor Bancare din Romania au mizat pe influenta pe care o au cetatenii fata de parlamentarii desemnati, ce ar fi putut schimba cursul legii. In orice caz, aceasta nu s-a intamplat, niciunul din cei 18.731 de vizitatori ai site-ului (potrivit indicatorului de vizualizari prevazut in cadrul acestuia) neavand o initiativa pro sau contra celor afirmate de CPBR.  
De cealalta parte, initiatorii - politicieni, avocati etc. -, la care s-au alaturat reprezentantii debitorilor, s-au aratat a fi la fel de vocali si de patetici in apararea Legii darii in plata. De exemplu, chiar si dupa votul final din Camera Deputatilor (precedat de votul amendamentelor), deputatul PNL Daniel-Catalin Zamfir a afirmat, de la tribuna forului parlamentar: „Sa spui ca darea in plata arunca in aer sistemul bancar e o manipulare ordinara. Sa spui si ca ai detectat cel mai sever risc sistemic din 1989 incoace este iar o manipulare ordinara. De aceea, de la tribuna Parlamentului, eu ii cer guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei sa opreasca intoxicarea, sa inceteze presiunile publice pe care le face, sa-i lase pe romani sa decida ei felul in care vor sa-si traiasca viata de acum incolo. Daca vor o viata noua, fara povara ratelor la banca, e dreptul lor, e viata lor, domnule guvernator!”. Inainte de exercitarea votului, deputatul liberal a afirmat si ca plafonul de 250.000 de euro este discriminatoriu, insa si-a incurajat colegii sa voteze legea in forma adoptata de Comisia juridica a Camerei Deputatilor.
O opinie moderata a avut-o presedintele PSD, Liviu Dragnea, care a precizat ca, prin votul dat pentru Legea darii in plata, social-democratii au vizat ajutorarea unei categorii de persoane cu probleme, neafectarea programului "Prima Casa", dar si intelegerea de catre sistemul bancar a unui rol civic pe care trebuie sa-l aiba. "Totusi, nu sustinem tipul acesta de abordare in care initiatorul sau initiatorii, prin vocea lui Daniel Zamfir, lanseaza un atac la adresa guvernatorului BNR. In aceste zile, in aceasta perioada, in aceasta conjunctura, exact asta ne mai trebuie in Romania sa incepem un atac la Banca Nationala. Pe noi ne-a interesat ca aceasta lege sa atinga niste obiective esentiale pentru noi, sa fie o lege care sa-i ajute pe cei care intr-adevar au probleme, cei care si-au luat credit doar pentru o locuinta, pe cei care nu au luat credite de milioane si milioane pentru a-si face locuinte sau alte spatii. Aceste obiective au fost atinse in sensul acesta, am gestionat discutiile si in comisii, si in plen. Sunt obiective pe care ni le-am asumat demult si care au fost atinse in final. Forma initiala era clar ca nu mai putea sa ramana. De aici incolo, discutii intre BNR, initiatori, parlamentari, alti comentatori ne intereseaza mai putin. Este important ca si sistemul bancar sa inteleaga ca are si un rol civic. Trebuie sa fie interesati de ceea ce se intampla in societate si trebuie sa fie o relatie corecta. In sensul ca si firmele si cetatenii sustin sistemul bancar prin depunerile de acolo, dar si sistemul bancar trebuie sa intoarca aceasta sustinere si sa nu fie imun atunci cand apar fenomene de masa, cum se pare ca a fost si aici", a adaugat Liviu Dragnea.
Si liderul deputatilor PNL, Eugen Nicolaescu, a declarat ca legea darii in plata este „o lege ceruta de cetateni”, afirmand ca, in forma propusa si adoptata, actul normativ creeaza „un echilibru intre cetatean, in calitate de imprumutat si sistemul bancar, in calitate de finantator, al multor activitati din societatea romaneasca”.
La randul lor, debitorii care au asistat la sedinta plenului au aplaudat indelung votul final dat de deputati. "In sfarsit, s-au echilibrat relatiile dintre debitori si creditori. Intr-adevar, cei care au cel mai mult nevoie in momentul de fata de aplicarea acestei legi ar putea beneficia de ea, pentru ca situatia lor nu a fost rezolvata pana acum. Acestei legi ii urez vant in panze!", a comentat la final Calu Monica, reprezentant al asociatiei Parakletos, condusa de avocatul Gheorghe Piperea, implicat, de asemenea, in elaborarea legii.
Pronuntandu-se pe marginea noului act normativ, Catalin Voivozeanu, reprezentant al Grupului Clientilor cu Credite in Franci Elvetieni, a precizat: „De acum incolo, banuim ca bancile nu vor mai avea aceeasi pozitie pe care au avut-o pana in acest moment, intransigente, inflexibile si se vor apleca mai mult asupra nevoilor clientilor. Cred ca vom gasi impreuna solutii la problemele debitorilor, mai ales ale celor care au credite in valuta”.
Dupa votul din plen, cei din sala s-au referit si la procedura de promulgare a legii, iar Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), considera ca nu exista niciun motiv pentru care actul normativ sa fie atacat la Curtea Constitutionala, pe fond sau principii, cu atat mai putin de o entitate care poate sa o faca inainte de promulgare. "Asteptam ca Legea darii in plata sa fie cat mai rapid promulgata de presedinte, legea este la retrimitere, deci speram ca termenele legale sa fie scurtate la maximum, astfel incat la inceputul lunii mai legea sa fie operationala si sa poata sa produca efecte dupa sarbatorile pascale”, opineaza Alin Iacob.
De cealalta parte, mai precis de la CPRB, reactia nu a intarziat sa apara. Nici mai mult, nici mai putin, institutia „respinge legea darii in plata in forma aprobata miercuri de deputati, care urmeaza sa se aplice si contractelor in derulare, inclusiv debitorilor aflati in executare silita, astfel ca solicitam institutiilor abilitate sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru verificarea actului normativ”, dupa cum se arata intr-un comunicat rapid redactat de asociatia bancilor.
„Nu suntem de acord cu aceasta forma a legii din mai multe puncte de vedere, care tin de plafoane, de extinderea aplicabilitatii la mai multe tipuri de imobile. In creditul respectiv debitorul poate sa fi cumparat mai multe imobile si sa poata da in plata cu conditia ca imprumutul principal sa fi fost pentru achizitionarea imobilului in care locuieste“, a declarat Bogdan Preda, director executiv al departamentului de Relatii Publice si Institutionale in cadrul CPRB.
CPRB cere institutiilor abilitate sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei pentru a verifica constitutionalitatea prevederilor legii darii in plata. Patronatele bancare amintesc ca Guvernul, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii au transmis o serie de aspecte de neconstitutionalitate, precum incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile asupra procedurilor de executare finalizate sau in desfasurare, incalcarea dreptului la proprietatea privata si discriminarea creditorilor ipotecari in raport cu alti creditori. CPRB mentioneaza, in ceea ce priveste posibilitatea ca bancile sa atace aspecte de neconstitutionalitate, ca, daca este posibil, decizia apartine fiecarei banci comerciale in parte, iar actiunea trebuie facuta la nivel individual, fiind imposibila la nivel de patronat.
De fapt, dupa cum am explicat anterior, Curtea Constitutionala nu poate fi sesizata de orice persoana juridica - fie ea si institutie bancara, inclusiv BNR - si, deoarece este clar ca parlamentarii sau Avocatul Poporului nu vor recurge la o asemenea procedura, „pisica” a fost aruncata in curtea Guvernului sau la Palatul Cotroceni, presedintele si guvernantii fiind singurele voci critice, de pana in prezent, ale acestei legi - si aceasta, cu moderatie, deoarece implica o componenta sociala si un „deranj” greu de asumat, fara a face fata ulterior la proteste publice.
Totusi, desi solicita verificarea constitutionalitatii Legii darii in plata, reprezentantii CPRB se asteapta la intrarea sa in vigoare, in forma adoptata de Parlament, in acest context Bogdan Preda avertizand ca „bancile trebuie sa verifice portofoliile proprii si sa-si provizioneze creditele de pana la 250.000 de euro, plafon prevazut de Legea darii in plata, astfel ca expunerea poate fi mai mica sau mai mare, in functie de dimensiunea portofoliului pe segmentul respectiv”.
De unde se vor aduce bani pentru asemenea provizioane, asta este o alta discutie, mai ales ca acestea nu se pot constitui din depozitele clientilor...
Chiar daca va fi supusa controlului constitutional, iar Curtea s-ar pronunta pentru modificarea in tot sau in parte a actului normativ, legea ar fi cel mult amanata, iar presedintele tarii nu se poate eschiva de la promulgarea finala, indiferent daca apreciaza in sens pozitiv sau nu actul normativ.
Trebuie remarcat ca aceasta „taraganare” ar enerva toate partile implicate si ar genera noi polemici fara sfarsit, intr-o tara in care polemica pare sa fie o caracteristica a intregului popor si parte a expresiei „paine si circ”, unde, mai ales intr-un an electoral, accentul cade asupra celei de-a doua componente, desi - prin ultimele acte normative adoptate - forul legislativ a oferit si prima componenta, este adevarat, doar anumitor categorii sociale, inclusiv... propriilor reprezentanti, ce, indiferent de opinia lor anterioara sau de apartenenta politica, „au facut coada” la usa secretarilor generali ai celor doua Camere pentru a se inscrie la pensii speciale.   
In fine, pentru a concluziona intr-un mod cat de cat obiectiv - sau sine ira et studio (fara ura si partinire), desi cand este vorba despre bani orice relatie de prietenie sau chiar in familie se strica si se distruge de multe ori iremediabil - trebuie afirmat ca efectele aplicarii Legii darii in plata asupra constructorilor nu pot fi evaluate atat timp cat nu sunt cunoscute.
De aceea, la intrebarea din titlu nu se poate formula momentan un raspuns realist si adecvat.
La o prima vedere, totul ar trebui sa duca, eventual, la o accesare mai dificila a creditelor si la scaderea preturilor pe piata imobiliara, mai intai la locuintele existente. Si aceasta doar daca s-ar apela in masa la predarea locuintelor catre banci, fapt imposibil, deoarece multi imprumutati au accesat credite mai mici, pentru completarea unor sume necesare achizitiei unei unitati locative si, in cazul lor, nu este rentabil „sa lasi casa bancii”.
De altfel, fara activitatea de acordare a creditelor, institutiile bancare vor consemna o diminuare a profitului, ceea ce e evident ca nu-si doresc. Insa este vizibil ca doresc ca aceasta lege, buna sau rea, sa nu fi existat vreodata! Poate ca, odata cu diminuarea ritmului de acordare a creditelor ipotecare, bancherii vor identifica si alte cai de a imprumuta populatia - pana la urma, nimic nu reuseste daca se pune in termeni de „alb” si „negru”!  
De asemenea, prin amendamentele aprobate - plafon de 250.000 de euro, excluderea celor care au accesat programul „Prima Casa”, aplicabilitatea prevederilor legale celor ce se afla sau au traversat procedura executarii silite (au pierdut sau se afla pe cale sa piarda bunul imobil), accesarea legii numai de catre cei ce dovedesc ca sunt in imposibilitatea achitarii ratelor - se limiteaza numarul rauvoitorilor ce ar putea profita de avantajele actului normativ, precum si al asa-zisilor dezvoltatori - „constructori pe persoana fizica”, doritori sa scape de unitatile locative nevandabile. Spre deosebire de dezvoltatorii persoane juridice (carora li se percepea un impozit pe castig de 16%), cei mici si medii (persoane fizice) erau oricum susceptibili de rea-credinta, deoarece acestora li se retinea la notariat, in momentul efectuarii unei tranzactii de vanzare-cumparare, un impozit pe venit in cuantum cuprins intre 1% si 3% (uzual, 2%-3%) din pretul de vanzare a proprietatii, in functie de valoarea acesteia si de perioada in care a fost detinuta (cuantum care, de obicei, era suportat tot de cumparator).
NOTA: Pana in prezent, am evitat sa intram intr-o polemica pe marginea subiectului darii in plata, ceea ce se va intampla si in continuare. Ne rezervam insa dreptul de a analiza efectele legii, oricare vor fi acestea!
 
UPDATE: Dupa cum era de asteptat, dat fiind consensul politic de amploare, in pofida solicitarilor mediului bancar ce i-a transmis presedintelui tarii sa apeleze la controlul de constitutionalitate pentru Legea darii in plata, niciunul din factorii de decizie nu a facut apel la aceasta metoda, care ar fi presupus de altfel o tergiversare. Astfel, la data de 28 aprilie a.c., Klaus Iohannis a promulgat acest act normativ, ce a fost trimis spre publicare in Monitorul Oficial.
"Aceasta lege a ajuns initial la mine si am retrimis-o in Parlament cu cateva observatii. La momentul respectiv, dupa parerea mea, legea nu a fost foarte bine elaborata. Parlamentul a luat in considerare aceste observatii pe care le-am trimis, a modificat legea corespunzator si mi-a retrimis legea in forma noua. Am apreciat faptul ca Parlamentul a tinut cont de observatiile mele si consider că legea, in forma care a ajuns acum la promulgare, este buna. In consecinţă, am promulgat aceasta lege si azi (pe 28 aprilie a.c. - n.r.) va fi publicata in Monitorul Oficial", a declarat presedintele Romaniei. 
După publicarea legii in Monitorul Oficial al Romaniei, clientii bancilor care nu isi mai pot plati ratele la creditele cu ipoteca vor putea sa dea casa bancii şi sa scape astfel de datorii.
 
UPDATE 1: Pozitia guvernatorului BNR este contestata. Si aceasta pentru ca reactia initiatorului legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, nu s-a lasat asteptata. 
„Dupa cum s-a observat, presedintele a spus in discursul sau ca este multumit de modul in care noi am modificat Legea darii in plata, de aceea o si promulga. Asta vine in contradictie cu ce au spus premierul Guvernului Romaniei si guvernatorul BNR, care amenintau ca statul roman poate fi dat in judecata la institutiile internationale de catre banci, amenintau ca este, va aduceti aminte ce a spus Isarescu, ca este cel mai sever risc sistemic pe care l-a detectat el de la Revolutie incoace. Ei, uite, ca presedintele, spre cinstea lui, nu a tinut cont de toate aceste amenintari venite din partea BNR, a bancilor straine si a Guvernului Romaniei, nu a preluat nimic din toate astea. Iar acum avem o mare problema cu pozitia Bancii Nationale. Acolo lucrurile nu trebuie sa ramana asa, din punctul meu de vedere. Legea darii in plata i-a aratat pe cei de la BNR exact asa cum sunt, adica goi. Cum poti sa vi cu mesaje de genul: cel mai sever risc sistemic pe care l-a inregistrat Romania de la Revolutie incoace, ca 17 falimente de banci, FNI etc.? Cum poti sa spui ca darea in plata e risc sistemic, ca sa nu mai spun ca dupa ce a trecut legea de Parlament, a iesit Vasilescu de la BNR si a spus ca nu e asa o mare problema, ca doar cativa oameni vor da casa inapoi. Adica ei se contrazic unii pe altii si cred ca aici va fi o mare problema...”, a avertizat Daniel Zamfir.
 
UPDATE 2: Pana la ora revizuirii acestui articol, mediul bancar nu a avut nicio reactie la stirea privind promulgarea legii. Insa, anterior, bancherii au avertizat ca se vor adresa instantei in cazul in care legea se va aplica. Stratagema respectiva a fost anuntata astfel de mai multi presedinti de banci, care au aratat ca, in cazul in care legea nu va fi contestata de presedintie, o vor face individual bancile, acest lucru fiind insa posibil doar daca se va ajunge in instanta in momentul in care prima casa va fi data in plata, iar banca va refuza sa accepte si va cere verificarea constitutionalitatii prevederilor care permit aplicarea retroactiva, pentru creditele acordate in trecut. Aceasta se poate intampla, insa, doar daca instanta de fond va admite cererea respectiva si presedintele instantei competente de judecata va solicita controlul constitutionalitatii, timp in care, pana la pronuntarea CCR, procesul respectiv va fi "inghetat". Mai mult, stratagema juridica ar aduce, cel mult, tot o tergiversare...  
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMCOVID-19VideoConfAC-iulallbimAUTODESK
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
hilti
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
ssab ag antrepriza generala
rigips
strabag nivel 1
CELCO 2020

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
ef-de-n
AHK 2018
AICPS_30
ROGBC 2016
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere