Specialiștii ING Research estimează că volumul lucrărilor de construcții din Uniunea Europeană va crește cu numai 0,5% în 2026, după un avans de 2,3% în 2025 și o contracție de 1,8% în 2024, potrivit unei analize publicate la 5 octombrie 2026. Perspectivele sectorului s-au deteriorat pe fondul costurilor ridicate de finanțare, al incertitudinilor geopolitice și al cererii reduse pentru clădiri noi. Investițiile în infrastructură, în special în rețele energetice și transporturi, precum și revenirea treptată a pieței germane limitează încetinirea activității. Indicatorul de încredere al constructorilor europeni a încetat să se îmbunătățească în septembrie, situându-se sub nivelul înregistrat cu un an înainte. În timp ce construcțiile rezidențiale și nerezidențiale continuă să întâmpine dificultăți, lucrările specializate beneficiază de proiectele de renovare și eficiență energetică. Analiștii consideră că redresarea sectorului va rămâne lentă și neuniformă, în condițiile în care evoluția producției din construcții a fost inferioară celei a economiei europene în ultimii ani.
Germania revine pe creștere, dar Franța continuă declinul
Diferențele dintre principalele piețe europene rămân semnificative. Germania ar urma să înregistreze în 2026 prima creștere a activității de construcții după cinci ani consecutivi de contracție. Între 2020 și 2025, volumul lucrărilor din cea mai mare piață europeană s-a redus cu peste 10%. Revenirea estimată pentru acest an este modestă, iar accelerarea ar urma să se producă în 2027, pe fondul investițiilor în locuințe și infrastructură.
În Franța, aceiași experți anticipează o scădere de 2,5% în 2026, după contracția de 3,5% din anul precedent. Activitatea s-a diminuat cu 1,2% în primul trimestru și cu 0,9% în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrele precedente. În schimb, Spania ar urma să înregistreze un avans de 3%, susținut de redresarea pieței după declinul de peste 25% consemnat între 2019 și 2022.
Pentru Polonia, prognoza indică stagnare în 2026 și creștere de 2% în 2027. După o scădere de 6,8% în primul trimestru, activitatea a revenit cu 8% în trimestrul al doilea. Reluarea finanțărilor europene și creșterea economică estimată la 3,4% susțin perspectivele investițiilor. În Țările de Jos, producția din construcții ar urma să se stabilizeze în acest an, înaintea unei redresări moderate în 2027.
Autorizațiile pentru locuințe indică încetinirea redresării
Numărul autorizațiilor pentru construcția de locuințe noi din UE a crescut cu aproximativ 15% între vara anului 2024 și sfârșitul lui 2025, dar ulterior s-a stabilizat. Potrivit instituției olandeze, această evoluție sugerează că recuperarea sectorului rezidențial pierde din intensitate. De regulă, între emiterea autorizației și finalizarea unei locuințe trec între unul și doi ani, astfel încât stagnarea indicatorului limitează perspectivele producției viitoare.
Costurile creditării, prețurile materialelor și incertitudinile economice afectează atât cererea, cât și deciziile dezvoltatorilor. În Germania, Franța și Austria, evoluția relativ modestă a prețurilor locuințelor existente reduce posibilitatea transferării costurilor suplimentare către cumpărătorii de locuințe noi. În consecință, unele proiecte sunt amânate deoarece nu mai asigură rentabilitatea necesară.
În Germania, autoritățile încearcă accelerarea autorizării prin programul Bau-Turbo, în timp ce Franța a extins sistemul creditelor ipotecare fără dobândă pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție. Spania urmărește stimularea construcțiilor prin prefabricare și metode modulare, însă efectele acestor măsuri vor deveni vizibile treptat.
Infrastructura energetică și feroviară susține investițiile
Volumul lucrărilor de infrastructură din UE a sporit cu 2,2% în 2025, dar ritmul s-a redus la aproximativ 0,4% în primele șapte luni din 2026. Condițiile meteorologice nefavorabile din timpul iernii au afectat temporar șantierele, iar o parte din activitate a fost recuperată ulterior.
Construcțiile aferente sectorului energetic se află pe o tendință ascendentă din 2022, susținute de investițiile în surse regenerabile și extinderea rețelelor electrice. Cererea suplimentară de electricitate și modernizarea infrastructurii energetice ar urma să mențină un nivel ridicat al investițiilor.
Lucrările feroviare beneficiază de modernizarea rețelelor existente și de proiectele transfrontaliere, între care Rail Baltica, conexiunea Lyon-Torino și investițiile în linii de mare viteză din Spania, Portugalia și Italia. În telecomunicații, extinderea fibrei optice și a rețelelor 5G continuă să genereze lucrări, în special în regiunile insuficient deservite. În schimb, construcțiile rutiere, care reprezintă aproximativ 30% din activitatea de infrastructură, sunt afectate de constrângerile bugetare ale autorităților locale și regionale.
Costurile materialelor și riscurile contractuale rămân ridicate
Majorarea tarifelor la energie exercită presiuni asupra producției materialelor energo-intensive, precum cimentul, betonul și cărămizile. În septembrie 2026, 13% dintre producătorii europeni anticipau creșterea prețurilor de vânzare în următoarele trei luni, față de 11% în ianuarie.
Nivelurile reduse ale apelor navigabile determină, de asemenea, întârzieri și costuri suplimentare pentru transportul nisipului, pietrișului și al altor materii prime. Ponderea constructorilor europeni care au raportat restricții de producție din cauza deficitului de materiale a ajuns la 8% în septembrie, comparativ cu 5,7% în ianuarie.
ING atrage atenția și asupra riscurilor asociate contractelor cu mecanisme insuficiente de ajustare a prețurilor. Creșterile de costuri pot conduce la litigii, întârzieri sau suspendarea lucrărilor, mai ales în cazul proiectelor private.
România, dependentă de ritmul investițiilor publice
Într-o analiză distinctă privind România, ING estima pentru 2026 o creștere de 1,4% a sectorului construcțiilor, susținută în principal de investițiile în infrastructură finanțate din fonduri europene. Această prognoză, publicată anterior evaluării europene din octombrie, trebuie interpretată în contextul în care perspectivele economiei românești au fost ulterior revizuite în sens negativ.
Evaluările mai recente arată menținerea unei activități relativ reziliente în construcții, în contrast cu slăbiciunea industriei și a consumului. Finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR reprezintă un factor important pentru volumul lucrărilor din 2026, în timp ce fondurile de coeziune și mecanismul SAFE ar putea susține investițiile în perioada următoare. Sectorul rezidențial rămâne însă expus costurilor finanțării, presiunilor fiscale și reducerii puterii de cumpărare.
