PORR România accelerează digitalizarea proceselor de proiectare și execuție, prin extinderea utilizării metodologiei openBIM, a platformelor de colaborare CDE și a tehnologiilor de scanare 3D, aerofotogrammetrie și control digital al utilajelor. Un pas important în această direcție a fost înființarea, în urmă cu aproximativ patru ani, a unui departament propriu de proiectare pentru infrastructură, care permite integrarea cerințelor de execuție și a datelor digitale încă din etapele inițiale ale proiectelor. Compania dezvoltă, totodată, utilizarea inteligenței artificiale, automatizării și instrumentelor de analiză a datelor, urmărind reducerea erorilor, optimizarea resurselor și îmbunătățirea controlului asupra costurilor și termenelor. În paralel, PORR își diversifică portofoliul de lucrări, cu proiecte majore de infrastructură rutieră, feroviară și urbană, investiții în energie regenerabilă și construcții civile. Pentru perioada 2027-2030, compania vizează extinderea prezenței geografice în România și dezvoltarea activității în domenii precum infrastructura medicală și obiectivele destinate sectorului militar. Irina Dumitru, Deputy Head of Design & Innovation Department în cadrul PORR România, prezintă progresele digitalizării, provocările implementării BIM și prioritățile tehnologice și investiționale ale companiei.
- Cum a evoluat nivelul de digitalizare al PORR România în ultimii 2-3 ani și ce soluții utilizați efectiv în proiecte?
- În cadrul PORR România, digitalizarea este un proces de transformare organizațională care implică toate departamentele, nu doar activitatea din șantier. Standardizăm și automatizăm fluxurile de lucru, dezvoltăm integrarea sistemelor și îmbunătățim accesul la informații, astfel încât colegii să poată lucra mai eficient și să ia decizii bine fundamentate. La nivelul proiectelor, utilizăm abordarea openBIM de mai mulți ani, iar aceasta este adoptată de tot mai multe echipe. Platformele CDE au devenit parte din activitatea curentă și, pentru o parte dintre colegi, sunt deja indispensabile pentru gestionarea modelelor, planurilor și documentelor, precum și pentru colaborarea dintre proiectare și execuție. Acest nivel de adopție reflectă integrarea efectivă a instrumentelor digitale în modul nostru de lucru.
În funcție de particularitățile proiectelor, folosim scanări LiDAR, aerofotogrammetrie și sisteme machine control. Datele colectate din teren, corelate cu modelele proiectului, ne oferă reprezentări digitale 3D precise și actualizate ale șantierelor. Putem astfel urmări mai riguros progresul, identifica abaterile și corela mai bine activitatea echipelor cu utilizarea utilajelor și necesarul de materiale. Sistemele machine control valorifică datele digitale direct în execuție, contribuind la precizia lucrărilor.
În paralel, evoluția infrastructurii noastre digitale și creșterea calității datelor îmbunătățesc utilizarea platformei centrale de management al proiectelor, a sistemelor ERP și a instrumentelor de planificare. Acestea beneficiază de informații mai bine structurate și corelate, iar colegii se familiarizează tot mai mult cu funcționalitățile lor și le valorifică mai eficient în activitatea zilnică.
Față de acum doi-trei ani, progresul se vede atât în extinderea digitalizării către mai multe procese și proiecte, cât și în profunzimea utilizării datelor. Prin instrumentele de business analytics integrăm mai multe surse de informații, realizăm analize mai detaliate și urmărim mai clar indicatorii relevanți pentru companie. Consolidăm astfel capacitatea de planificare, monitorizare și decizie pe care am construit-o în timp.
- În ce etape ale proiectelor generează digitalizarea cele mai mari beneficii și ce efecte observați asupra costurilor, termenelor, productivității, erorilor și gestionării resurselor?
- Digitalizarea generează cele mai mari beneficii atunci când este integrată încă din primele etape ale proiectului și susține un flux continuu de informații până în execuție. Cu cât datele sunt structurate și corelate mai devreme, cu atât soluțiile pot fi analizate mai riguros, iar eventualele necorelări pot fi identificate înainte de a produce efecte în șantier. PORR România a făcut, în urmă cu aproximativ doi ani, un pas strategic prin dezvoltarea propriului departament de proiectare pentru infrastructură. Obiectivul nu a fost doar consolidarea capacității interne de proiectare, ci crearea unui proces integrat în care standardele openBIM, cerințele de execuție și informațiile relevante pentru șantier să fie introduse și coordonate încă din fazele inițiale ale proiectului. În lucrările cu proiectare externă care se pretează acestei metodologii, echipele noastre dezvoltă intern, pe baza documentației aprobate, modelele și livrabilele openBIM necesare pregătirii și execuției. Beneficiile se reflectă în soluții mai bine adaptate condițiilor reale de execuție, identificarea timpurie a necorelărilor, reducerea riscului de eroare și a lucrărilor care trebuie refăcute, precum și într-un proces decizional mai rapid și mai bine documentat. În același timp, crește trasabilitatea informațiilor și se consolidează controlul asupra calității, termenelor și resurselor. Aceste rezultate nu pot fi exprimate printr-un singur indicator aplicabil tuturor proiectelor, deoarece fiecare lucrare are particularități proprii. Evaluăm însă constant impactul soluțiilor digitale, pentru a extinde acele practici care aduc valoare reală pe întregul parcurs al proiectului.
- Care sunt principalele obstacole care încetinesc adopția tehnologiilor digitale în construcții în România?
- Costurile de implementare, lipsa competențelor, rezistența la schimbare, interoperabilitatea sistemelor și nivelurile diferite de digitalizare ale participanților, inclusiv ale beneficiarilor și subcontractanților, contribuie toate la dificultățile de adopție. Ponderea lor diferă în funcție de companie și de proiect. Din perspectiva noastră, adopția tehnologiilor digitale presupune un efort de transformare care trebuie susținut în paralel cu livrarea proiectelor. Pe lângă investițiile în aplicații și echipamente, sunt necesare timp pentru învățare, sprijin pentru echipe și adaptarea proceselor. Contează și modul în care sunt distribuite efortul și beneficiile între participanți. Pregătirea informațiilor într-o etapă poate genera economii în alta, iar această contribuție trebuie reflectată în responsabilități, bugete și termene. Totodată, extinderea unei soluții dincolo de un proiect-pilot presupune proceduri și suport care să asigure utilizarea consecventă, fără dependența de câțiva specialiști.
- Cum utilizați BIM în proiectele PORR România și în ce măsură cerințele de digitalizare din proiectele publice pot accelera adopția la scară largă? Este piața pregătită pentru acest pas?
- În cadrul PORR România, o mare parte din utilizarea BIM pornește din nevoile proprii ale proiectelor și din cazuri de utilizare care ne ajută să lucrăm mai eficient și să asigurăm calitatea execuției. Folosim modelele și datele digitale pentru coordonare, pregătirea lucrărilor, identificarea necorelărilor, gestionarea informațiilor și susținerea deciziilor din proiect. Pentru noi, BIM nu este doar o cerință contractuală sau un livrabil final, ci un instrument de lucru utilizat acolo unde aduce valoare reală. Simpla includere a unor cerințe BIM în documentația de atribuire nu produce, în sine, digitalizare. Dacă acestea nu sunt implementate, verificate și corelate cu nevoile reale ale proiectului, riscă să genereze doar livrabile formale, fără beneficii pentru beneficiar, proiectant sau constructor. Valoarea apare atunci când cerințele sunt aplicate consecvent și informația digitală este folosită efectiv pentru coordonare, execuție și control. Piața din România are deja companii și specialiști capabili să utilizeze BIM la un nivel avansat, însă gradul de pregătire nu este uniform. Pentru adoptarea la scară largă sunt necesare atât dezvoltarea competențelor în rândul proiectanților, antreprenorilor și subcontractanților, cât și beneficiari capabili să definească, să urmărească și să valorifice cerințele BIM. Piața este pregătită să avanseze, dar progresul depinde de coerența întregului ecosistem, nu doar de capacitatea individuală a unor companii.
- Cum evaluați potențialul inteligenței artificiale, automatizării, dronelor, scanării 3D, digital twins și analizei datelor și ce tehnologii intenționați să extindeți în perioada 2027-2030?
- Evaluăm acest potențial pe două orizonturi. Pe termen scurt, vedem oportunități consistente în extinderea soluțiilor deja validate, precum dronele, scanările 3D și analiza datelor. Experiența PORR România arată că acestea au devenit instrumente utile în activitatea curentă, iar aplicarea lor în mai multe proiecte amplifică rezultatele. Automatizarea este, de asemenea, o direcție activă în cadrul PORR România, iar inteligența artificială este utilizată și testată în tot mai multe activități, cu beneficii vizibile. Echipele dedicate de inovare, inițiativele prin care colegii pot propune idei și programele de îmbunătățire a proceselor ne ajută să identificăm activitățile repetitive și să dezvoltăm soluții aplicabile. Pe termen lung, miza este integrarea coerentă a inițiativelor în ecosistemul companiei și coordonarea acestor dezvoltări. Dincolo de utilitatea imediată a unei soluții, evaluăm modul în care aceasta se conectează la datele, sistemele și procesele existente și dacă poate fi susținută și extinsă pe termen lung. De asemenea, tehnologiile avansate presupun existența unor date corecte, a unor sisteme compatibile și a unor procese care funcționează unitar. De aceea, investițiile în tehnologie sunt însoțite de dezvoltarea competențelor, standardizarea proceselor și definirea clară a responsabilităților.
Tunelul Momaia, Autostrada Sibiu-Pitest, lot 4
- Prezentați principalele proiecte aflate în execuție sau contractate și sectoarele care estimați că vor genera cea mai mare parte a comenzilor în perioada 2027-2030.
- PORR își concentrează activitatea din România pe două direcții complementare: infrastructură și construcții civile. Pe segmentul de infrastructură, operăm, prin divizia noastră locală, în Vestul și Sud-Estul țării, unde dezvoltăm proiecte cu impact asupra comunităților. În această categorie intră, de exemplu, lucrările de regenerare urbană a Pieței Traian din Timișoara, unde combinăm modernizarea infrastructurii și a rețelelor de utilități cu reabilitarea liniei de tramvai, dezvoltarea infrastructurii velo și pietonale și amenajarea spațiilor verzi, păstrând în același timp identitatea istorică a zonei. Tot în Timișoara am lucrat și la amenajarea Pasajului Solventul, iar amenajarea Pieței Mocioni este un proiect proaspăt intrat în portofoliu. Mai mult decât atât, în județe precum Arad, Timiș, Bihor, Hunedoara, Sibiu, Brașov, Alba, suntem implicați în nenumărate lucrări de reabilitare rutieră. La Oradea, proiectele noastre contribuie, de asemenea, la transformarea mobilității urbane. Câteva exemple se referă la primul pasaj rutier finanțat prin PNRR care a fost realizat în aproximativ zece luni, cu menținerea traficului pe durata execuției, iar pasajul peste calea ferată de pe Centura Oradea, construit în aproximativ șase luni, reprezintă un obiectiv important pentru dezvoltarea viitoarei rețele Tram-Train din zona metropolitană.
Divizia noastră locală lucrează și la proiecte de reabilitare a străzilor din proximitatea capitalei, în localități precum Glina, Domnești, Fierbinți-Târg, Bolintin-Vale sau Dumbrava. De asemenea, în București am finalizat reabilitarea lotului 11 de tramvai de pe Bulevardul Expoziției, lucrări ce au inclus amenajarea a 1,7 km de cale dublă de tramvai și aproape 400 m de cale secundară, precum și modernizarea stațiilor, a liniei de contact, a iluminatului și a rețelelor de utilități.
În paralel, suntem activi în zona infrastructurii majore, prin proiecte feroviare și de autostradă, unde valorificăm experiența și capacitatea de execuție ale Grupului PORR. Un exemplu relevant este Lotul 4 al Autostrăzii Sibiu-Pitești, un proiect de 9,86 km care include Tunelul Momaia, cu o lungime de 1,35 km, precum și zece poduri și viaducte. La acesta se adaugă proiectul de construire a Variantei de Ocolire Buftea, care va asigura o legătură rapidă între DN1A și Autostrada Bucureștiului - A0, și proiectul de modernizare și extindere a infrastructurii feroviare pe traseul Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, Lot 5, pe o lungime de 32,5 kilometri de cale ferată. Foarte complex este și proiectul desfășurat pe lotul 1 de tramvai, unde executăm lucrări pe bulevarde importante precum Theodor Pallady, 1 Decembrie, Basarabia, Calea Călărașilor și pe sectorul Corneliu Coposu.
O altă componentă strategică a activității noastre o reprezintă proiectele speciale. În această zonă realizăm deja și ne propunem să continuăm dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, în special parcuri eoliene, precum și a celor de infrastructură aeroportuară și portuară, domenii în care vedem un potențial semnificativ de dezvoltare în România în următorii ani. În această perioadă desfășurăm lucrări la parcuri eoliene în județele Buzău, Tulcea și Constanța.
Pe segmentul construcțiilor civile, ne adresăm atât clienților privați, cât și celor publici. Urmărim cu prioritate proiecte din zona infrastructurii medicale, a unităților de învățământ, a obiectivelor din domeniul apărării și a facilităților industriale, fără a ne limita însă la aceste segmente. Un exemplu relevant este Școala Verde din Buftea, un proiect educațional modern și sustenabil, realizat conform standardului NZEB, care deservește peste 210 elevi și integrează soluții precum panouri fotovoltaice, pompe de căldură și sisteme de recuperare a energiei. În plus, desfășurăm lucrări de apă-canal, în acest moment, în localitățile Săbăreni și Cosoba. Estimăm că infrastructura de transport rutieră, feroviară, aeroportuară și portuară va rămâne principalul motor al pieței, susținută de fondurile europene și de programele naționale de investiții. Alături de aceasta, vedem o creștere consistentă în energie, cu accent pe regenerabile, și în clădirile publice cu impact social direct: sănătate, educație și apărare. PORR este poziționat să acopere toate aceste sectoare, iar diversificarea portofoliului este exact ceea ce ne permite să răspundem flexibil evoluțiilor pieței în perioada 2027-2030.
Autostrada Sibiu-Pitesti, lot 4
- Cum au evoluat cifra de afaceri și profitabilitatea PORR România în primele nouă luni din 2026 și care sunt obiectivele pentru 2027-2030?
- Evoluția cifrei de afaceri și a profitabilității în primele nouă luni din 2026 se menține la un nivel similar celui din anul precedent, susținută în principal de diversitatea proiectelor aflate în derulare și de volumul contractelor semnate anterior anului 2026. Pentru întregul an, estimăm menținerea acestei evoluții. Pe termen mediu, obiectivele noastre rămân orientate către investiții în digitalizare, decarbonizare și optimizarea proceselor, în linie cu strategia Green and Lean a Grupului PORR. În același timp, investiția în oameni rămâne o prioritate, alături de valorificarea tot mai eficientă a resurselor și know-how-ului intern, cu obiectivul de a reduce, pe cât posibil, dependența de subcontractori și de a ne consolida capacitățile proprii. Din perspectiva dezvoltării businessului, până în 2030 ne propunem să ne extindem prezența geografică în România și, în paralel, să dezvoltăm activitatea în noi segmente de nișă, precum proiectele din domeniul medical și infrastructura destinată sectorului militar.
