Modernizarea accelerată a iluminatului reduce consumul de energie, însă schimbă în același timp natura problemei de mediu: lămpile fluorescente și cele cu descărcare în gaze, care necesită decontaminare controlată, sunt înlocuite treptat de echipamente LED mai ușoare, mai complexe și adesea mai dificil de demontat. Pentru sistemele de colectare și reciclare, tranziția înseamnă tehnologii noi, trasabilitate mai strictă și o mutare a accentului de la cantitatea de deșeu la valoarea materialelor recuperate. Recolamp intră în această etapă după 19 ani de activitate și aproximativ 37.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice colectate, având o rețea de peste 17.000 de puncte la nivel național. În 2025, rata totală de colectare raportată la nivel național a ajuns la 63,62%, foarte aproape de ținta legală de 65%, ceea ce indică progrese importante, precum și necesitatea de a recupera mai eficient fluxurile care rămân în afara circuitelor oficiale. Organizația își extinde abordarea dincolo de reciclare, către prevenirea generării de deșeuri, reutilizare, reparabilitate și recuperarea resurselor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice. Pentru sectorul construcțiilor, implicația este directă: gestionarea echipamentelor dezafectate trebuie prevăzută încă din faza de ofertare și proiectare, nu după începerea lucrărilor. Béla Kovács, directorul general Recolamp, analizează evoluția sistemului, dificultățile de trasabilitate și schimbările necesare pentru ca economia circulară să devină o practică măsurabilă.
- Cum apreciați evoluția pieței de colectare și reciclare a deșeurilor provenite din echipamente de iluminat din România și care sunt principalele progrese înregistrate în ultimii ani, precum și decalajele care persistă față de obiectivele europene?
- Piața a evoluat vizibil față de momentul 2007, când colectarea separată a lămpilor uzate și a DEEE în general era o practică puțin cunoscută, iar infrastructura dedicată era la început. Astăzi există organizații de transfer de responsabilitate, colectori și operatori de tratare specializați, recipiente adaptate diferitelor tipuri de deșeuri și o mai bună înțelegere a obligațiilor de mediu în mediul profesional. Recolamp a construit, în acest interval, o rețea proprie de peste 17.000 de puncte de colectare, amplasate în fabrici, depozite, magazine, școli, spitale și instituții publice. Cu toate acestea, România rămâne sub ținta de colectare urmărită la nivel european pentru DEEE, dar nu cu foarte mult. Ținta legală este de 65% din media cantităților de echipamente puse pe piață în ultimii trei ani. Datele naționale aferente anului 2025, furnizate de către AFM (deci nu cele raportate la Comisia Europeană), indicau o rată totală de 63,62%, ceea ce reprezintă un salt foarte mare.
Pentru categoria 3 - deșeurile de echipamente de iluminat - care constituie obiectul nostru principal de activitate, din 1.116 tone de lămpi raportate atunci ca fiind colectate, 38% provin din sistemul Recolamp. Acest rezultat arată cât de importantă este specializarea. Decalajul din ultimii ani nu este cauzat doar de lipsa deșeurilor, ci de faptul că o parte importantă nu intră în circuitele oficiale: rămâne stocată, este amestecată cu alte deșeuri ori ajunge pe trasee fără trasabilitate completă. Următorul pas trebuie să fie dezvoltarea colectării municipale, aplicarea consecventă a legii și conectarea mai bună a tuturor actorilor care generează sau gestionează DEEE.
- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent Recolamp în îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare și în ce măsură actualul cadru legislativ sprijină funcționarea eficientă a sistemului de gestionare a DEEE?
- Cea mai mare dificultate este accesul la deșeul colectat separat și trasabilitatea dovedită. Organizațiile de transfer de responsabilitate trebuie să îndeplinească obiective ambițioase, dar nu controlează infrastructura municipală, deciziile de casare ale companiilor sau traseul tuturor DEEE care ies din uz. Punctele municipale sunt încă prea puține - 262 de CAV-uri la nivel național - și au uneori program sau acces limitat și nu sunt întotdeauna dotate pentru toate tipurile de DEEE. În plus, lămpile sunt fragile, unele conțin mercur și necesită recipiente și transport adecvate, deși fiecare generator produce, de regulă, cantități mici. Costul logistic pe kilogram este, prin urmare, semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii DEEE.
Cadrul legislativ stabilește responsabilități, ținte și cerințe de tratare, ceea ce este esențial. Totuși, eficiența sistemului este afectată de modificări frecvente, interpretări neunitare și controale care nu urmăresc întotdeauna în mod egal toate verigile lanțului. Evidența pe categorii a deșeurilor rezultate din activitatea companiilor și dovada predării lor către operatori autorizați ar trebui verificate mai riguros. Avem nevoie de reguli stabile și predictibile, date comparabile și responsabilități clare pentru producători, organizații colective, autorități locale, distribuitori, colectori și reciclatori. O altă prioritate este ca standardele europene de tratare a DEEE să fie aplicate efectiv și verificabil. Concurența nu trebuie să se bazeze pe trasee mai ieftine, dar mai puțin performante, ci pe calitatea reală a colectării, decontaminării și recuperării materialelor. Un sistem eficient recompensează performanța de mediu și sancționează raportările fictive, colectarea informală și tratarea neconformă. În România avem în acest moment obligativitatea respectării unor standarde europene de colectare și tratare a DEEE - CENELEC și WEEELabex -, ca urmare, ar trebui ca în viitor să vedem și rezultatele.
- Sectorul construcțiilor generează volume importante de corpuri și surse de iluminat scoase din uz, în special în cadrul proiectelor de renovare, modernizare și eficientizare energetică. Cum colaborează Recolamp cu firmele de construcții, instalatorii, dezvoltatorii și administratorii de clădiri pentru colectarea și valorificarea corespunzătoare a acestor deșeuri?
- În proiectele de renovare și relampare, gestionarea deșeurilor trebuie planificată înainte de demontare, nu după ce lămpile și corpurile de iluminat au fost amestecate în containerul de șantier. Recolamp pune la dispoziția companiilor și instituțiilor recipiente dedicate, adaptate tipului și cantității de deșeu, organizează ridicarea prin operatori autorizați și asigură traseul către instalații de tratare conforme. Comenzile pot fi transmise și prin numărul gratuit 0800 888 666, iar serviciul este însoțit de documentele necesare pentru trasabilitate și raportarea de mediu. Colaborarea poate începe cu administratorul clădirii, antreprenorul general, firma de instalații electrice ori furnizorul care înlocuiește sistemul de iluminat.
Pentru proiectele mari, recomandăm estimarea din faza de ofertare a tipurilor și cantităților care vor fi demontate, stabilirea unei zone protejate de stocare temporară și instruirea echipei. Lămpile fluorescente trebuie păstrate întregi, separat de corpurile de iluminat, pentru a evita spargerea și eliberarea mercurului. LED-urile, corpurile de iluminat, echipamentele de comandă și celelalte componente electrice trebuie, la rândul lor, separate de deșeurile de construcții și demolări. Pentru dezvoltatori și administratori, această organizare aduce un beneficiu suplimentar: cantități verificabile, documente pentru audituri ESG sau certificări de clădire și dovada că modernizarea energetică nu transferă impactul de mediu din etapa de utilizare în etapa de dezafectare.
Mesajul nostru pentru sectorul construcțiilor este simplu: includeți gestionarea DEEE în caietul de sarcini și desemnați contractual cine răspunde de predarea lor separată. Recolamp a transmis de altfel mereu puncte de vedere către AFM și Ministerul Mediului pentru a introduce această obligativitate în procesele de achiziție.
- Modernizarea accelerată a sistemelor de iluminat și trecerea la tehnologia LED schimbă structura fluxurilor de deșeuri. Ce impact are această transformare asupra activității de colectare și reciclare și ce provocări noi apar odată cu creșterea ponderii echipamentelor LED ajunse la sfârșitul duratei de utilizare?
- Trecerea la LED este benefică prin reducerea consumului de energie și prin durata de viață mai mare a produselor de calitate. Pe termen scurt, retehnologizarea generează însă un val suplimentar de lămpi fluorescente și cu descărcare în gaze, care conțin mercur și trebuie decontaminate controlat. Pe termen mediu și lung, fluxul se schimbă: produsele LED includ plăci electronice, drivere, materiale plastice, aluminiu și sticlă, adesea integrate în ansambluri greu de demontat și care necesită tehnologii distincte de tratare. Mai apare un paradox statistic și economic: noile produse au o durată de viață mai mare și o greutate mai redusă, ceea ce poate diminua cantitatea de deșeu disponibilă pentru colectare, în timp ce țintele rămân exprimate în kilograme și sunt raportate la echipamentele puse pe piață. În același timp, produsele ieftine, cu durată mică de viață și fără posibilitate de reparare pot crește numărul de unități ajunse prematur la deșeu. Sistemul trebuie, așadar, să urmărească nu doar masa colectată, ci și calitatea tratării și resursele efectiv recuperate.
La nivel european, Recolamp participă, prin EucoLight, la studiile și dezbaterile privind soluțiile optime pentru tratarea echipamentelor LED. Avem nevoie de tehnologii mai bune de separare, proiectare pentru demontare, acces la piese și stimulente pentru produse durabile și reparabile. Un echipament ușor de reparat și reciclat ar trebui să suporte costuri mai mici decât unul lipit, încapsulat și imposibil de separat în fracții curate.
- În ce măsură principiile economiei circulare sunt aplicate efectiv în sectorul iluminatului din România? Există premise pentru recuperarea într-o proporție mai mare a materialelor și reintegrarea acestora în circuitul economic și ce investiții sau schimbări ar fi necesare în acest sens?
- În prezent, economia circulară este aplicată mai ales la finalul vieții produsului: colectăm, decontaminăm și recuperăm sticla, metalele și alte fracții care pot reintra în circuitul economic. Este necesar, dar nu suficient. Circularitatea începe încă din etapa de proiectare și achiziție, prin produse durabile, modulare, reparabile și ușor de demontat, continuă prin mentenanță și reutilizare și abia apoi ajunge la reciclare. Aceste principii au stat, de altfel, și la baza celor două acte legislative europene: Directiva privind dreptul la reparație, adoptată în 2024, care obligă producătorii să repare anumite produse chiar și după expirarea garanției legale, și Regulamentul ESPR (Proiectarea ecologică a produselor sustenabile), care introduce cerințe privind durabilitatea, reparabilitatea, reciclabilitatea și impune un pașaport digital pentru produsele comercializate.
Există premise pentru o recuperare mai bună, în special dacă instalațiile de tratare primesc fluxuri curate și suficient de mari. Pentru aceasta sunt necesare colectarea separată la sursă, tehnologii de sortare și separare adaptate LED-urilor și panourilor fotovoltaice, piețe stabile pentru materiile prime secundare și criterii de calitate care să permită reintegrarea lor în produse noi. Achizițiile pot susține această schimbare cerând durată de viață, disponibilitatea pieselor, posibilitatea înlocuirii modulelor și un plan de preluare la sfârșitul utilizării.
Recolamp încearcă să urce pe această scară a circularității și prin Circular Place, platformă care facilitează donarea echipamentelor electrice și electrocasnice încă funcționale. Cel mai bun deșeu este cel care nu se produce: dacă un produs poate fi reutilizat în siguranță, păstrarea lui în uz conservă mai multă valoare decât recuperarea materialelor după distrugere. Din păcate, acest proiect nu a avut prea mult succes în România, față de celelalte state europene în care a fost implementat, din cauza procedurii dificile de donație a echipamentelor electrice și electronice de către firme. Încercăm anul acesta să îmbunătățim proiectul pentru a avea rezultatele dorite.
- Cum apreciați nivelul de responsabilizare a companiilor și autorităților publice în ceea ce privește predarea separată a echipamentelor de iluminat uzate? Ce rol au informarea, controalele și criteriile de mediu introduse în achizițiile publice și private în creșterea ratelor de colectare?
- Nivelul de responsabilizare este inegal. Marile companii, administratorii profesioniști de clădiri și instituțiile care au sisteme de mediu sau obiective ESG solicită tot mai des colectare separată și documente de trasabilitate. În schimb, în organizațiile fără o responsabilitate internă clară, lămpile și corpurile de iluminat pot ajunge încă în fluxul de deșeuri municipale sau de construcții. La autoritățile publice, diferențele dintre localități sunt foarte mari și depind de infrastructură, resurse și implicarea administrației. Informarea este indispensabilă, dar nu poate compensa singură lipsa infrastructurii ori neaplicarea regulilor. Oamenii și companiile trebuie să știe unde și cum predau deșeurile, iar soluția trebuie să fie simplă și accesibilă. Controalele trebuie să urmărească trasabilitatea reală, de la generator până la tratare, nu doar existența unor documente. Aplicarea consecventă a legii protejează și companiile care suportă corect costurile sistemului.
Achizițiile publice și private au o forță enormă. Caietele de sarcini pot solicita eficiență energetică, durabilitate, reparabilitate, conținut reciclat, demontare ușoară și preluarea echipamentelor vechi. În contractele de renovare trebuie prevăzute distinct colectarea, stocarea și predarea DEEE către operatori autorizați, precum și furnizarea documentelor de trasabilitate. Astfel, sustenabilitatea devine criteriu măsurabil, nu doar declarație.
- Care sunt prioritățile Recolamp pentru perioada 2026-2030 și ce schimbări considerați necesare la nivel legislativ, investițional și operațional pentru ca România să își îmbunătățească performanțele în colectarea și reciclarea deșeurilor din echipamente de iluminat?
- Pentru perioada 2026-2030, prioritățile noastre sunt consolidarea rețelei naționale de colectare, digitalizarea comenzilor și a trasabilității, dezvoltarea parteneriatelor cu sectorul profesional și autoritățile locale și pregătirea pentru creșterea fluxurilor de LED-uri și echipamente de iluminat. Vom continua programele de informare și proiectele de prevenire a deșeurilor, inclusiv Circular Place, și vom păstra specializarea care a definit Recolamp, extinzând, în același timp, serviciile la toate cele șase categorii de DEEE și asigurând participanților noștri stabilitate și încredere.
La nivel legislativ, România are nevoie de stabilitate, reguli clare și aplicare uniformă. Datele privind echipamentele puse pe piață, deșeurile colectate și rezultatele tratării trebuie să fie interoperabile și verificabile. Este necesară combaterea circuitelor informale și condiționarea recunoașterii cantităților de respectarea standardelor de tratare. Totodată, responsabilitățile autorităților locale pentru asigurarea colectării separate trebuie transpuse în servicii efectiv disponibile populației. Investițional, sunt necesare centre de colectare funcționale, logistică adaptată deșeurilor fragile și periculoase, instalații moderne pentru LED-uri și panouri fotovoltaice și capacități de pregătire pentru reutilizare și reparare. Operațional, proiectele de construcții și infrastructură ar trebui să includă încă din faza de proiectare un plan pentru echipamentele dezafectate. Obiectivul pentru 2030 nu trebuie să fie doar mai multe tone raportate - deși acesta este obiectivul nostru principal dacă ne gândim la intenția Comisiei Europene de a introduce taxa de 2 euro/kg de DEEE necolectat -, ci mai puține pierderi de resurse, tratare de calitate și o legătură reală între proiectarea produsului, utilizarea lui și revenirea materialelor în economie.
