După doi ani marcați de volatilitate accentuată, piața echipamentelor și instalațiilor HVAC din România a intrat în 2025 într-o fază de relativă stabilizare. Dinamica nu a dispărut, însă aceasta s-a fragmentat pe segmente și a devenit mai nuanțată, fiind influențată simultan de presiunile economice, de politicile de decarbonizare și de schimbarea comportamentului consumatorilor. Segmentul centralelor termice rămâne dominant și își confirmă statutul de piață matură. Estimat la 180-220 de milioane de euro în 2025, acesta este alimentat în principal de cererea de înlocuire a echipamentelor existente, într-un parc național de aproximativ 2,7 milioane de unități și vânzări anuale ce depășesc 250.000 de unități. Creșterea de circa 8% raportată anul trecut reflectă însă mai degrabă nevoia de modernizare decât o expansiune reală a pieței. Eficiența energetică, fiabilitatea și costurile de operare au devenit criterii decisive, semn că utilizatorii finali sunt din ce în ce mai atenți la performanța pe termen lung, nu doar la costul inițial.
În acest context, centralele termice își păstrează relevanța, mai ales în zonele dependente de infrastructura de gaze sau în proiectele în care viteza de implementare este esențială. Totuși, rolul lor în mixul energetic este în mod evident în scădere.
Dacă piața centralelor termice se stabilizează, cea a pompelor de căldură începe să câștige teren. Cu o valoare anuală de piață estimată între 120 și 160 de milioane de euro, segmentul crește constant ca vizibilitate și interes. Schimbarea este alimentată de mai mulți factori, printre care se află politicile europene de decarbonizare, creșterea costurilor energetice și dorința utilizatorilor de a obține independență energetică. Din ce în ce mai mulți beneficiari, inclusiv din zona rezidențială, caută soluții cu emisii reduse și costuri predictibile pe termen lung. Pentru perioada 2026-2030, reprezentanții pieței estimează că pompele de căldură vor deveni principalul motor de creștere pentru industria de HVAC, mai ales în combinație cu sisteme fotovoltaice și soluții de stocare a energiei. Tehnologia nu mai este o necunoscută, iar performanțele sunt validate. Problema centrală rămâne, în continuare, accesibilitatea. Adopția pe scară largă depinde în mod direct de politici publice coerente, scheme de finanțare și programe de tip "Casa Verde", care au demonstrat deja că pot accelera tranziția către soluții sustenabile. Fără astfel de instrumente, penetrarea în segmentul rezidențial va rămâne limitată.
În paralel, sistemele hibride - care combină pompele de căldură cu surse tradiționale - câștigă teren, oferind un compromis între eficiență și flexibilitate, mai ales în contextul locuințelor existente.
Piața rezidențială continuă să genereze cerere
La nivelul întregii piețe HVAC, anul 2025 a fost caracterizat de o creștere moderată, dar inegal distribuită. Sectorul rezidențial a rămas principalul motor, susținut atât de dezvoltările noi, cât și de proiectele de renovare și eficientizare energetică. În schimb, segmentul comercial - birouri, retail, hoteluri sau logistică - a fost marcat de prudență investițională. Costurile ridicate de finanțare, inflația și incertitudinile geopolitice au determinat amânarea sau redimensionarea unor proiecte. Chiar și în domeniile unde existau planuri ambițioase, precum spațiile de depozitare, lipsa cererii de închiriere a temperat ritmul dezvoltărilor.
Pe de altă parte, investițiile publice, susținute în special din fonduri europene, au avut un rol esențial în menținerea volumului de lucrări, în special în sectoare precum sănătatea, educația sau administrația.
HVAC devine parte dintr-un ecosistem energetic
Una dintre cele mai importante transformări ale pieței este schimbarea modului în care sunt privite sistemele HVAC. Acestea nu mai sunt analizate izolat, ci ca parte a unui ecosistem energetic unitar. Integrarea cu sisteme fotovoltaice, baterii de stocare și soluții de management inteligent al energiei devine tot mai frecventă, în special în segmentul comercial și industrial. În paralel, automatizarea și integrarea în BMS (Building Management Systems) sunt deja standarde pentru clădirile moderne. În acest nou context, criteriile de decizie se schimbă radical. Costul total de utilizare pe 10-15 ani devine mai important decât investiția inițială, iar indicatori precum COP (Coefficient of Performance) sau SCOP (Seasonal Coefficient of Performance) sunt analizați în condiții reale de funcționare. Predictibilitatea costurilor și capacitatea de integrare cu alte sisteme energetice devin avantaje competitive decisive.
În concluzie, piața se îndreaptă către soluții hibride și integrate. Beneficiarii nu mai caută echipamente individuale, ci sisteme complete care să optimizeze consumul, să reducă emisiile și să ofere stabilitate pe termen lung. Această schimbare redefinește și competiția din piață. Avantajul nu mai aparține doar producătorilor de echipamente, ci companiilor capabile să ofere proiectare, integrare și optimizare energetică. Consultanța tehnică și dimensionarea corectă devin esențiale încă din faza de proiect.
Perspective: piața HVAC intră în 2026 într-o etapă de transformare
Se poate afirma că piața HVAC din România intră, începând cu 2026, într-o etapă de transformare profundă, marcată de convergența mai multor factori: scumpirea energiei, presiunile de reglementare europeană, schimbarea comportamentului consumatorilor și nevoia de modernizare a infrastructurii existente. Opiniile principalilor manageri din industrie conturează o direcție clară: creștere moderată, dar susținută, pe fondul unei tranziții accelerate către eficiență energetică și electrificare.
Unul dintre cele mai importante motoare ale schimbării este creșterea costurilor energetice, care mută atenția consumatorilor de la investiția inițială către costul total de utilizare. Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries în cadrul Ariston Group, subliniază această schimbare de paradigmă: "alegerea sistemelor de încălzire nu mai este dictată exclusiv de prețul de achiziție, ci de eficiența pe termen lung". În acest context, centralele în condensare își mențin relevanța, în special în proiectele de modernizare rapidă, unde infrastructura existentă limitează opțiunile tehnologice. Totuși, acestea nu mai reprezintă viitorul dominant, ci mai degrabă o soluție de tranziție.
Un alt vector major de dezvoltare este digitalizarea. Mihai Matache, directorul general Ferroli România, evidențiază expansiunea accelerată a segmentului Smart HVAC, unde termostatele inteligente și sistemele conectate devin din ce în ce mai comune. Aceste tehnologii permit control de la distanță, optimizarea consumului pe zone, dar și personalizarea confortului. Pe măsură ce standardele de eficiență devin tot mai exigente, integrarea soluțiilor digitale nu mai este un avantaj competitiv, ci o condiție de bază.
Un element structural important este îmbătrânirea parcului HVAC existent. Valeriu Timofan, manager general la Hoval România, descrie această etapă drept o "evoluție sănătoasă", bazată pe înlocuirea echipamentelor ajunse la maturitate. Această dinamică este amplificată de cerințele tot mai stricte privind eficiența energetică, programele de finanțare pentru renovarea clădirilor și de directivele europene privind performanța energetică. Rezultatul este o piață mai puțin volatilă, dar mai predictibilă, în care creșterea vine din necesitate, nu doar din expansiune.
Provocări structurale: impredictibilitate, fiscalitate și competențe
Un element comun semnalat de liderii din industrie este creșterea gradului de incertitudine, atât la nivel macroeconomic, cât și în comportamentul consumatorilor. Cătălin Drăguleanu, reprezentantul Ariston Group, subliniază faptul că prudența clienților în luarea deciziilor de investiție reflectă direct acest context, în care costurile cresc, iar predictibilitatea scade. Această tendință este confirmată și de Ionuț Carvaci, CEO High Tech Clima, care descrie un mediu economic "mai volatil și mai dificil de anticipat", marcat de creșteri consistente ale costurilor operaționale - energie, materii prime și logistică - cu impact direct asupra marjelor de profit. În paralel, modificările fiscale din perioada 2025-2026 au amplificat incertitudinea, generând costuri suplimentare și reducând flexibilitatea investițională.
Dincolo de volatilitatea economică, companiile se confruntă cu probleme structurale persistente. Mihai Matache, directorul general Ferroli România, indică presiunea asupra prețurilor și lipsa forței de muncă specializate drept provocări majore, în timp ce Enikő Péter, Managing Director Uniprest Instal, adaugă presiunea asupra fluxului de numerar și creșterea numărului de insolvențe din construcții - un semnal clar al fragilității sectorului.
La rândul său, Ionuț Neagu, directorul executiv Aris Engineering, atrage atenția asupra lipsei de predictibilitate fiscală și legislativă, care complică planificarea proiectelor pe termen mediu și lung. Într-un sector în care contractele se derulează pe perioade de până la doi ani sau chiar mai mult, modificările fiscale intervenite pe parcurs pot afecta semnificativ costurile și profitabilitatea.
Impactul contextului geopolitic și al piețelor internaționale
Pe lângă factorii interni, evoluțiile externe contribuie la accentuarea presiunilor. Instabilitatea geopolitică influențează prețurile energiei și ale materiilor prime, cu efecte directe asupra costurilor de producție și asupra lanțurilor de aprovizionare. Dorel Duliga, directorul general PALD Engineering, evidențiază legătura directă dintre fluctuațiile prețului petrolului și costurile materialelor utilizate în instalații, precum și impactul indirect al scumpirii carburanților asupra logisticii. În același timp, incertitudinea determină amânarea sau anularea unor proiecte, atât în sectorul public - prin întârzierea licitațiilor - cât și în cel privat, unde investitorii adoptă o atitudine mai prudentă.
În zona energetică, în special pe segmentul comercial și industrial, provocările devin mai complexe. Daniel Nica, fondatorul WattRO Energy, atrage atenția asupra unor blocaje critice, printre care menționează capacitatea limitată a rețelelor electrice, durata mare a obținerii avizelor de racordare și volatilitatea legislativă (prosumatori, fiscalitate). În acest context, soluțiile de stocare (BESS) capătă relevanță strategică, deoarece reduc presiunea asupra rețelei și permit optimizarea consumului local. Totodată, piața începe să se maturizeze și din punct de vedere calitativ. Se conturează o diferențiere clară între produse entry-level și soluții certificate, bancabile, cu suport tehnic real.
Lipsa competențelor tehnice, în special în zona proiectelor complexe, devine o vulnerabilitate majoră, ceea ce determină companiile să investească în know-how și parteneriate solide.
Răspunsul industriei: eficiență, digitalizare și parteneriate
În fața acestor provocări, companiile adoptă strategii convergente, orientate către creșterea eficienței și consolidarea rezilienței operaționale. Digitalizarea și automatizarea proceselor devin priorități, alături de optimizarea lanțurilor de aprovizionare și renegocierea contractelor-cheie. În paralel, dezvoltarea capitalului uman rămâne o direcție strategică. Companiile investesc în programe de formare pentru instalatori și parteneri, încercând să reducă deficitul de competențe și să asigure implementarea corectă a soluțiilor moderne.
După o perioadă marcată de competiție agresivă și presiune pe preț, piața se îndreaptă către o etapă de consolidare. Actorii relevanți vor fi diferențiați de capacitatea tehnică, stabilitatea financiară și calitatea serviciilor post-vânzare. Lanțurile de aprovizionare s-au stabilizat comparativ cu perioada 2022-2023, însă provocarea actuală este adaptarea rapidă la dinamica cererii și gestionarea eficientă a stocurilor.
Privind în ansamblu, perioada post 2026 se conturează ca una de tranziție controlată, nu de ruptură. Piața HVAC din România nu va înregistra creșteri explozive, dar va evolua constant, pe baze mai solide. Direcțiile sunt de electrificare și decarbonizare, digitalizare și automatizare, orientare către costul total de utilizare, respectiv de creșterea rolului finanțărilor și politicilor publice.
În acest nou context, succesul nu va mai depinde doar de produs, ci de capacitatea companiilor de a integra tehnologia, finanțarea și serviciile într-o ofertă coerentă și adaptată realităților locale.
***
Analiza pieței de sisteme HVAC 2026 a fost publicată în ediția Martie - Aprilie 2026 a revistei Agenda Construcțiilor. Pe lângă datele introductive referitoare la dimensiunea pieței, tendințe, provocări și prognoze de dezvoltare, analiza include opinii ale unor reprezentanți de marcă ai sectorului, precum:
Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries în cadrul Ariston Group;
• Mihai Matache, director general Ferroli România;
• Daniel Vasile, directorul general al Daikin Airconditioning Central Europe-Romania;
• Ionuț Carvaci, CEO High Tech Clima;
• Valeriu Timofan, manager general al Hoval România;
• Andrei Sulyok, director general al Lindab România;
• Cristiana Roșu, director general al RADOX;
• Adrian Marcu, director național de vânzări al REHAU Water Technologies România;
• Bogdan Tițu, Interim Head of Division, Samsung Climate Solutions Romania & Bulgaria;
• Enikő Péter, Managing Director Uniprest Instal;
• Petros Matsios, directorul general al Thermostahl;
• Alexandra Ban, președinte al Societății Române Geoexchange;
• Horia Ban, director general Termoline;
• Theodor Ioannidis, director general al Ecobat Energy;
• Daniel Nica, fondatorul WattRO Energy;
• Ionuț Neagu, directorul executiv al Aris Engineering;
• Alexandru Achim, director executiv Movi Construct;
• Dorel Duliga, directorul general al PALD Engineering.
Analiza este disponibilă GRATUIT pentru abonații revistelor Agenda Construcțiilor & Fereastra.
Click aici pentru abonare!
