Agenda Constructiilor
Miercuri, 03 Iunie 2020
Home - Stiri - Actualitatea interna - ANTREPRENORI: Romania are nevoie de sprijin de 15% din PIB pentru redresare
ANTREPRENORI: Romania are nevoie de sprijin de 15% din PIB pentru redresare
Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 07 Apr 2020 13:32
Romania ar avea nevoie de o interventie de pana la 15% din PIB pentru redresarea dupa impactul strategiei de combatere a raspandirii noului tip de coronavirus, suma necesara fiind estimata de antreprenorii romani la circa 30 de miliarde de euro, arata intr-o scrisoare deschisa un grup de antreprenori romani. Scrisoarea este adresata Presedintelui Klaus Iohannis, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului (primului-ministru si fiecarui ministru in parte), dar si presedintilor principalelor partide politice aflate la guvrnare si in opozitie.
Scrisoarea are rol de manifest pentru salvarea economiei Romaniei si include o serie de propuneri argumentate in acest sens.
 
Toate acestea sunt redate, incontinuare:
 
1. Economia romaneasca are nevoie de ajutor – interventie de pana la 15% din PIB.
La nivelul actual al PIB-ului nominal al Romaniei si impactului estimat, interventia de stat in economie sa fie substantiala, propunerea noastra fiind de pana la 15% din PIB - circa 30 de miliarde de euro.
 
ARGUMENT A: Un calcul simplu ne arata ca, daca economia romaneasca ar fi afectata cu 50% pe luna, in urmatoarele 3 luni, apoi in continuare cu 20% pe luna, pentru inca trei luni, impactul total in PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile intr-un scenariu care, in prezent, nu mai pare scenariul de baza, ci un scenariu optimist - scenariul de baza devine, pe zi ce trece, unul in care economia globala ar intra intr-o recesiune mai lunga, cu un nou varf al crizei in toamna, in loc sa vedem in Q4 semnele revenirii economice - dar chiar mergand pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie sa ia masuri economice de o magnitudine asemanatoare cu impactul crizei. Asa cum mai multe tari au anuntat masuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor tari, si Guvernul Romaniei ar trebui sa pregateasca masuri corelate cu acest nivel de pana la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injectii de cash si forme de garantare a creditarii economiei, inclusiv pentru gospodariile/ persoanele afectate, precum si marirea semnificativa a investitiilor publice - peste nivelul initial bugetat pentru 2020 - investitii care pot ajuta la repornirea economiei si crearea de locuri de munca, atat pe zona de infrastructura mare, unde Romania oricum este inca deficitara, cat si in directia digitalizarii sistemului public, a continuarii debirocratizarii si a dezvoltarii de proiecte de e-guvernare, nu doar prin masuri de genul amanarii platii taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice si juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt masuri paleative si nu vor preveni colapsul multor companii, in acelasi timp ele nereprezentand un suport material din partea statului roman, tinand cont de magnitudinea socului economic estimat.
 
ARGUMENT B - Pactul de Stabilitate si Crestere a fost suspendat de Uniunea Europeana, in timp ce Romania este in continuare una dintre cele mai putin indatorate tari din UE la nivel guvernamental: datoria guvernamentala era inca in gama 35% din PIB la finalul anului 2019, in conditiile in care media la nivelul UE era de ca. 85% din PIB-ul Uniunii, unele tari fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi economii importante ale UE, ca Franta sau Italia. Cu alte cuvinte, chiar daca statul roman ar aloca sume consistente economiei nationale in acest moment, vom fi in continuare cu o datorie mai redusa ca procent din PIB fata de celelalte tari UE. Sau invers, in acest context, am putea sa ne indatoram mai mult decat alte tari, nemaifiind tinuti de deficitul bugetar de 3%, pe care nu il mai poate respecta nicio tara din Uniunea Europeana si de limita maxima de datorie guvernamentala de 60% din PIB de care Romania este inca departe chiar si cu aceasta interventie propusa. Gradul mic procentual de indatorare ar putea deveni un avantaj national in lupta cu recesiunea globala care urmeaza. Romania poate apela, desigur, atat la institutii financiare nationale, cat si internationale, inclusiv BERD sau FMI, cat si la alte tipuri de finantare, cu analiza celor mai bune optiuni din perspectiva conditiilor, costurilor si a maturitatii finantarii. Suntem constienti ca Romania nu dispune de resursele altor tari mai dezvoltate, care aloca sume nemaivazute pana acum, suntem constienti de faptul ca ar putea exista si efecte colaterale in urma unei astfel de interventii economice majore, consecinte din punct de vedere al monedei nationale, inflatiei etc., suntem constienti ca sumele imprumutate ar putea costa mult si sa fie lasate mostenire nedorita urmatoarelor generatii. Dar credem ca daca acest efort nu se va face, consecintele vor fi si mai grave, pe termen lung. Cu alte cuvinte, stim ca este greu si sunt consecinte, dar credem ca putem, avem de unde si este absolut necesar.
 
CONSECINTE
A. Consecinte imediate negative posibile ale neimplicarii masive a Statului
In lipsa unei interventii masive si rapide, estimam ca multe companii romanesti insuficient capitalizate nu vor putea supravietui acestei crize. Ne putem astepta la cateva sute de mii de companii romanesti, in special cele mici si medii, care vor fi inchise in mod voluntar sau vor intra in faliment, cu un impact urias la nivelul angajatilor lor, societatii, dar si la nivelul intregului ecosistem de business din  omania; vorbim despre o criza cauzata de Covid-19 care nu afecteaza companiile in functie de co-morbiditatile lor, asa cum s-a intamplat cu virusul: companii oricat de bine finantate si chiar cu un management excelent vor muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, daca prin decizie guvernamentala, afacerea lor este pur si simplu interzisa, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, inchiderea afacerilor din turism si horeca, ordonantele militare prin care s-au inchis centrele comerciale, cabinetele stomatologice etc. fara sa existe masuri compensatorii substantiale din partea statului roman. Pe de o parte, vedem companii care, oricat de bine ar fi conduse si administrate, se prabusesc pentru ca obiectul lor de activitate nu mai exista. Pe de alta parte, mult mai multe companii romanesti se vor prabusi in aceasta criza din cauza ajustarii masive in jos a cererii, din cauza lipsei de cash, care se va propaga intr-o spirala rapid descendenta in toata economia: prabusirea cererii din cauza lipsei de cash ar insemna prabusirea economiei in ansamblu!
 
B. Consecinte post-criza
O interventie substantiala a statului acum ar putea ajuta economia romaneasca sa nu intre in recesiune (sau sa treaca pe minus doar pe termen foarte scurt) si sa incheie anul la un nivel bun, chiar pe crestere de la an la an, situatie care ar plasa Romania pe o pozitie mult mai buna la nivel international ca economie, competitivitate globala etc. Singura problema este ca Romania ar acumula o datorie guvernamentala suplimentara, ajungand poate la 50% din PIB, dar ramanand oricum mult sub nivelul mediu al UE, in timp ce lipsa interventiei ACUM poate arunca Romania intr-o recesiune lunga si profunda, cu mult peste cea inregistrata in 2009, deoarece criza de acum este una mult mai grava, iar tara noastra ar putea astfel pierde tot avansul realizat in ultimii ani pe drumul catre convergenta la media Uniunii Europene - ca tara care a avut cea mai mare crestere procentuala din intregul bloc comunitar, catre media UE, in toata aceasta perioada - cu foarte slabe sanse de a mai reveni semnificativ pe crestere in urmatoarea decada, pana in 2030 sau poate pe termen si mai lung!
 
2. Aparatul de stat trebuie adaptat!
Este nevoie de solidaritate in aceasta perioada intre mediul public si mediul privat
Exista riscul ca aceasta criza sa devina o dovada in plus a faptului ca statul nu isi asuma responsabilitatea necesara atat fata de angajatii din mediul privat, cat si fata de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie sa devina o prioritate pentru a trece cu bine prin criza. In timp ce in mediul privat am vazut inca din primele saptamani ale crizei peste un milion de contracte de munca suspendate, cu o posibila crestere catre 2 milioane in urmatoarele saptamani, plus alte sute de mii de contracte cu salarii reduse din cauza crizei, angajatii din mediul de stat nu au fost in niciun fel afectati de criza Covid-19, din punct de vedere al veniturilor, pana in acest moment.
Consideram ca solidaritatea intre sistemul public si mediul privat in aceasta situatie este absolut necesara, nu doar pentru ca sub presiunea cheltuielilor uriase din zona bugetara intregul sistem economic din Romania se va prabusi in aceasta criza, ci si pentru faptul ca, dupa terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru ca romanii vor vedea inca o data ca a fost mult mai bine si mai sigur sa fie angajati in sistemul public din Romania si nu in economia reala, in mediul privat de business.
 
Concluzie
Va propunem crearea unui grup de criza economica la care sa adere toti cei care pot contribui la solutii (Guvernul Romaniei, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) si care, luand in calcul propunerea de mai sus sa o analizeze in baza cifrelor reale din economie si sa dea un raspuns daca si in ce masura o "terapie de soc", asa cum o vede mediul de afaceri este posibila si viabila si in Romania, similar cu alte state. Suntem constienti ca propunerea noastra va crea dispute si dezbateri si asta ne si dorim sa facem, impreuna si solidari.
Specialistii din domeniile strategice impreuna cu antreprenori si lideri de companii cu impact in economie ar trebui sa colaboreze activ pentru a realiza o strategie nationala pentru ca dupa trecerea crizei medicale sa nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei romanesti. Suntem in posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispozitia grupului de specialisti pentru trecerea crizei pentru a fi analizate”.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
TeraSteelCOVID-19ACADALLBIMC4E FORUM
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MAI 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere