Agenda Constructiilor
Miercuri, 12 August 2020
Home - Stiri - Actualitatea interna - COVID-19 genereaza o criza majora de profitabilitate pentru IMM din constructii
COVID-19 genereaza o criza majora de profitabilitate pentru IMM din constructii
Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 21 Iul 2020 06:05
Insolventele din sectorul constructiilor din Europa vor creste cu 14%-24% in 2020, Spania si Franta atingand varful, in timp ce Marea Britanie se pozitioneaza la polul opus, potrivit unei analize Euler Hermes. Cercetatorii se asteapta ca numarul insolventelor sa inregistreze o crestere de +24% in Spania, +19% in Franta si Olanda si +15% in Italia si Marea Britanie. Din cauza problemelor structurale, domeniul constructiilor numara deja 20% din totalul insolventelor, Covid-19 agravand vulnerabilitatile IMM-urilor, acestea devenind si mai fragile; companiile mari nu sunt nici ele imune, mai arata analistii.
"Covid-19 a starnit un soc al rentabilitatii IMM-urilor din sectorul constructiilor, acestea reprezentand partea cea mai importanta a companiilor din domeniu, cu o pondere a cifrei de afaceri de aproximativ 80% din totalul sectorului in Europa. Spre deosebire de marile companii diversificate, care sunt flexibile si bine pozitionate astfel incat sa poata face fata crizei generate de Covid-19, un numar mare de IMM-uri ar putea intampina dificultati majore", arata analiza Euler Hermes.
In cazul Romaniei, privind din perspectiva cererii, sectorul constructiilor a performat peste asteptari. Cresterea cu peste 22% a volumului lucrarilor de constructii in primele cinci luni ale anului 2020 (atat in serie bruta cat si ajustat, conform INS), coroborata cu evolutii pozitive la nivelul tuturor segmentelor, este un motiv de optimism. Fara a neglija impactul anului electoral in impulsionarea cererii, evolutia poate marca si o schimbare a politicii guvernamentale dinspre orientarea preponderent spre consum catre o mai mare atentie pentru investitii. Intr-adevar, proiectele mari de infrastructura inca nu apar in statistici - cele mai mari cresteri – de cel putin 50% - fiind pentru proiectele de reparatii capitale si de intretinere, se subliniaza in analiza.
In linie cu tendintele din alte tari referitoare la munca de la distanta, segmentul de constructii de birouri a avut rata de crestere cea mai scazuta la nivel structural – de doar 4% in primele 5 luni (serie bruta) si ne asteptam ca ritmul sa scada pe masura ce proiectele incepute inainte de raspandirea pandemiei ajung sa fie finalizate.
"Chiar daca sectorul rezidential a avansat cu peste 19%, numarul de autorizatii pentru cladiri rezidentiale a scazut cu 15% in primele 5 luni ale anului. Cumva in contrapondere, inlocuirea programului Prima Casa cu Noua Casa insotit de o crestere substantiala a plafonului de garantare ar putea stimula dezvoltarea segmentului rezidential si dupa 2020. Efectele potentiale sunt totusi controversate, putand usor alimenta o inflatie consistenta a preturilor apartamentelor in lipsa vreunui soc asupra veniturilor gospodariilor in urmatoarea perioada", arata Euler Hermes.
 
Scadere de 25% a veniturilor IMM-urilor din constructii, in 2020
Desi socul pandemiei asupra veniturilor a fost mai mic pentru sectorul local al constructiilor fata de alte domenii economice, presiunile competitive impreuna cu gradul mare de fragmentare a pietei si costurile cu masurile de protectie fata de pandemia care se raspandeste vor afecta marjele de profit in special pentru companiile mici.
IMM-urile locale, de multe ori slab capitalizate si cu putere mica de negociere, au un acces redus la facilitatile bancare, cu efect direct asupra lichiditatii si a incetinirii termenelor de plata. Desi numarul insolventelor din constructii a scazut cu mai mult de 30% in primele 5 luni ale anului (sursa: ONRC), ponderea acestora in total se mentine pe un deloc de invidiat loc 2 dupa vastul domeniu al comertului, crescand chiar spre 17% fata de 15% in perioada omoloaga a anului trecut. Analistii se asteapta ca numarul insolventelor in constructii sa creasca incepand cu primul trimestru din 2021 in lipsa unor masuri de salvgardare a marjelor si, implicit, a solvabilitatii.
"Pentru anul 2020, preconizam o scadere cu 25% a veniturilor pentru IMM-uri, ceea ce ar putea conduce la o diminuare de doua puncte procentuale a marjelor EBITDA la 2%, fata de o scadere de un punct procentual, la 12-13%, pentru companiile mari. De asemenea, putem observa in continuare ca, in cazul deloc neobisnuit al unei datorii nete de sase ori mai mare decat nivelul EBITDA, aceasta ar putea genera fonduri insuficiente pentru acoperirea serviciului datoriei. Privind din perspectiva cererii, in Romania sectorul constructiilor a performat inregistrand o crestere cu peste 22% a volumului lucrarilor de constructii in primele cinci luni ale anului 2020. Companiile mari au fost favorizate la nivelul profitabilitatii, in defavoarea IMM-urilor, prin accesul mai usor la contractele publice si private dar mai ales prin prisma finantarii. Masurile de ajutor pentru IMM-uri sunt limitate (ca si in cazul multor altor tari europene) la nivelul accesarii schemelor de ajutor de stat precum somajul tehnic sau garantii pentru facilitarea creditarii bancare", a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania.
 
Industria de constructii se afla, inca, in expansiune
Inainte de raspandirea Covid-19, domeniul constructiilor iesea de pe un varf ciclic, dar se afla inca in expansiune, cele mai mari companii prezentand o perspectiva financiara solida. Fiind insa un sector dependent de munca fizica, domeniul constructiilor a cunoscut o intrerupere semnificativa din cauza pandemiei de Covid-19, in ciuda fatului ca a fost considerata o activitate esentiala in multe tari. "Ne asteptam ca pandemia Covid-19 sa accentueze dinamica de sens opus dintre companiile mari si cele mici din acest sector", spun analistii.
Partea cea mai importanta a acestui domeniu este reprezentata de IMM-uri care realizeaza aproximativ 80% din cifra de afaceri din Europa. Companiile cu mai putin de 250 de angajati constituie 99% din totalul acestui sector, in timp ce cele mai mici business-uri - acelea cu mai putin de 49 de angajati - reprezinta 98%, arata analiza.
Aceasta structura este deosebit de pronuntata in Italia, unde 99% din sectorul constructiilor este format din companii cu mai putin de 20 de angajati. Urmeaza Olanda si Polonia cu 98% fiecare. In Spania si Germania IMM-urile realizeaza 85% si, respectiv 75% din cifra de afaceri a acestui sector.
IMM-urile din Europa tind sa fie concentrate pe constructii rezidentiale/ comerciale si dezvoltari de proiecte, in timp ce in ingineria civila, adica proiectele mari de infrastructura , ponderea companiilor mari este mult mai ridicata, la aproximativ 45%.
IMM-urile sunt structural mai putin rentabile decat omologii lor mai mari, ca dovada marjele EBITDA ce variaza intre 1% si 4% in functie de marime, comparativ cu 10%-14% pentru companiile mari. Motivele diferentierii rentabilitatii sunt destule, dar cel mai important il putem atribui lipsei puterii de negociere, dimensiunii proiectului si scalabilitatii. IMM-urile functioneaza adesea ca subcontractoarele companiilor mai mari, astfel incat majoritatea profiturilor revine acestora din urma. Analistii Euler Hermes puncteaza ca, la capatul celalalt, IMM-urile germane sunt semnificativ mai rentabile decat cele franceze, cu o marja medie EBITDA care este cu 800 puncte de baza mai mare. Acest lucru este atribuit costului mai scazut al resurselor umane determinat de accesul la o forta de munca interna si externa mai ieftina. IMM-urile franceze sunt mult mai putin profitabile in domeniul ingineriei civile (o consecinta foarte logica a prevalentei companiilor foarte mari care obtin cea mai mare parte a beneficiilor contractelor publice). Germanii sunt mai activi in dezvoltarea de proiecte profitabile si, intr-o mai mica masura folosesc materii prime cu preturi mai mici.
"In scenariul nostru de baza ne asteptam ca cele doua luni de carantina sa fie urmate de o revenire in forma de U, ajungand la 85% din nivelul anterior al activitatii. Astfel, estimam ca veniturile din constructii vor scadea cu 25% in Europa in 2020. Avand in vedere ca cele mai mari companii vor observa diminuari ale veniturilor de 5-10% (sursa: anunturi ale companiilor, Factset consensus), trebuie sa concluzionam ca impactul pentru IMM-uri va fi semnificativ mai grav. Pe baza istoricului scaderilor marjelor de profit in contextul pierderilor de venit din anul 2009, preconizam ca IMM-urile vor suferi o compresie a marjei de 200 bps, de doua ori mai mare decat cea a companiilor mari. Aceasta ar putea elimina aproape 50% din marja Ebitda a unei firme mici", a precizat Mihai Chipirliu.
 
Cum se va apara domeniul constructiilor de criza provocata de Covid-19?
Cele mai comune strategii de adaptare, cum ar fi pastrarea lichiditatii prin reduceri de dividende si emisiuni pe scara larga de obligatiuni executate de o serie de companii mari, nu sunt disponibile pentru IMM-uri. Acelasi lucru este valabil si pentru reducerile de cost agresive. Mai degraba, IMM-urile care sunt adesea subcontractoare ale companiilor mari ar putea fi primele afectate de reducerile de cost ale companiilor mari, fiind supuse unor presiuni crescute la nivelul marjelor de profit. Folosirea pe scara cat mai larga a schemelor de ajutor de stat va crea in viitor presiuni suplimentare asupra fluxului de numerar printr-un cost crescut al indatorarii.
Intr-o lume post-Covid-19, IMM-urile pot ramane fara oportunitati.
"Uitandu-ne la politicile de sprijin din Germania, Italia, Franta, Spania si Maria Britanie constatam ca, desi pot acorda un ajutor, acesta nu va putea proteja pe deplin IMM-urile, chiar daca includ sprijinul pentru constructia de locuinte prietenoase cu mediul. Stimulentele administrative precum cele de lucrari publice, infrastructura de sanatate, proiectele datorate schimbarilor climatice la scara larga, dar si oportunitatile oferite de piata vor favoriza proiectele marilor companii. Ne asteptam ca acele segmente ale sectorului de constructii vizand energia si infrastructura sa depaseasca asteptarile in 2020 si 2021, care ar trebui sa compenseze scaderea cererii pentru constructii de birouri, respectiv din domeniul vanzarii cu amanuntul a companiilor mari. In schimb, zonele traditionale de activitate a IMM-urilor in constructii ar putea necesita stimuli substantiali si pot deveni mai putin profitabile din cauza costurilor legate de constrangerile sanitare, sau ar putea fi preluati de catre dezvoltatori mai mari daca cererea se indreapta structural spre dezvoltarea periferica a constructiilor noi. Acest lucru se poate produce intrucat preconizam o absorbtie mult mai mare a functionalitatii muncii de la distanta si o modificare a preferintelor pentru locuinte", se mai arata in analiza Euler Hermes.
 
Insolventele sunt asteptate sa se majoreze in intreaga Europa cu 15-24%
Domeniul constructiilor este unul dintre cele mai expuse sectoare cand vine vorba despre insolventa. Acesta reprezinta in medie 20% din falimentul sectoarelor din marile tari europene si inregistreaza cea mai ridicata pondere, fiind urmata de serviciile de vanzare cu amanuntul si de ospitalitate. Avand in vedere impactul crizei Covid-19, analistii estimeaza insolventele in 2020 pe tari, pe baza analizei noastre cu privire la capacitatea companiilor de a supravietui in functie de dimensiune. Din cauza dinamicii intre profitabilitatea in scadere, subcontractarii si rezistentei la socuri, presupunem ca cea mai mare pondere a numarului de victime va fi printre companiile mici. Din aceasta perspectiva insolventele ar putea inregistra o crestere cu +24% in Spania, +19% in Franta si Olanda si +15% in Italia si Marea Britanie in 2020.
 
Cum va iesi domeniul constructiilor din criza?
Revenirea din criza va fi de asemenea mult mai dificila pentru companiile mici decat pentru cele mari avand in vedere problema specifica si prevalenta a fortei de munca, a carei intensitate masurata ca angajati vs. venituri este semnificativ mai mare pentru IMM-uri: in general, o companie cu peste 250 de angajati genereaza venituri cu aproape 60% mai ridicate pe fiecare angajat decat o companie medie cu 0-50 angajati. In consecinta, noile costuri suplimentare legate de forta de munca cauzate de criza Covid-19 sunt astfel si mai impovaratoare. Doar costul suplimentar al echipamentului individual de protectie (EIP) ar putea reprezenta aproape 50% din nivelul EBITDA pentru companiile mici. (sursa: Eurostat, Euler Hermes)
Companiile mari au adoptat o serie de strategii de adaptare care ajuta la absorbirea impactului. In primul rand acestea includ actiuni de conservare a lichiditatilor sub forma de emisiuni la scara larga de obligatiuni si reduceri la dividende. Acest lucru este semnificativ: noile emisii de datorii reprezinta pana la 20% din ultima datorie raportata in bilant in unele cazuri, iar dividendele absorb intre 12% si 37% din fluxurile de numerar pentru esantionul de companii mari.
Schemele de somaj tehnic si garantiile de imprumut guvernamental sunt, totusi, la fel de accesibile si sunt utilizate de toate companiile. In medie, sectorul de constructii a trimis in somaj tehnic 75-80% din forta de munca in Marea Britanie, in timp ce in Germania 37% au utilizat aceasta schema si 95% in Franta. Reducerile de costuri si de cheltuieli de investitii (capex) sunt cai posibile, dar, din nou, sunt mult mai fiabile pentru companiile mari. Acestea pot reduce subcontractantii si pot exercita o presiune semnificativa asupra preturilor de licitatie, ceea ce poate duce la niveluri scazute de activitate si marje mici pentru IMM-uri. In final, in contextul unei utilizari mai scazute a capacitatilor existente in piata, companiile mari sunt mai predispuse sa urmareasca si obtinerea proiectelor de mai mica anvergura care reveneau de obicei companiilor mai mici.
 
Intr-o lume post Covid-19, IMM-urile ar putea ramane fara oportunitati
In ciuda crizei, vor exista si oportunitati, iar sectorul cu siguranta va suferi schimbari structurale. Un indice P/E (Price per earnings) mediu pe piata bursiera actuala care scadea la doar 10x in 2021 de la 26x in 2020, implica o recuperare semnificativa a castigurilor, conform Euler Hermes.
"Consensul actual care implica o crestere medie a EBITDA de 24% pentru esantionul nostru de companii mari confirma acest lucru. Printre motive - un raport solid intre valorile contractuale executate si cele incasate in jur de 1x si, mai important - abilitatea companiilor mari de a captura crestere din segmentul de infrastructura", mai arata cercetarea.
Rezidential - Deoarece locatiile periferice si indepartate ofera un spatiu mai mare si mai multa accesibilitate, acest lucru ar putea determina cererea sa se indeparteze de centrele oraselor, ceea ce ar duce la diminuarea preturilor locuintelor centrale. Intrucat centrele oraselor sunt caracterizate de obicei prin renovare in defavoarea activitatilor de constructii noi, acest segment ar putea sa scada, desi poate exista un impact pozitiv asupra cererii de locuinte noi in afara centrelor metropolitane. IMM-urile ar putea beneficia de activitatea periferica, non-centru dar vor fi, de asemenea, afectate de scaderea pe segmentul renovarilor.
Office - Introducerea muncii de la distanta ar putea fi consolidata prin considerente ce tin de mediu, societate si de guvernanta corporativa, in special prin reducerea utilizarii transportului precum si a amprentei de carbon datorata scaderii cererii pentru spatii de birouri. Dintre toate tendintele structurale, cererea redusa de spatii de birouri s-ar putea dovedi a fi cea mai puternica. In unele cazuri, ar putea exista o reconversie in spatii de locuit, dar, din nou, dezvoltatorii mai mari ar avea cele mai importante beneficii.
Comercial/ vanzarea cu amanuntul - Criza are potentialul de a accelera si mai mult penetrarea comertului electronic. Acest lucru va afecta magazinele mici dar si centrele comerciale, prin cresterea probabila a procentului spatiilor vacante. Toate acestea ar putea duce la un numar redus de constructii noi, dar si la o activitate de modernizare redusa, domeniul de reconversie in spatii de locuit fiind limitat.
Ospitalitate - In timp ce hotelurile si sectorul de ospitalitate sunt lovite puternic, in cele din urma vor vedea o revenire a activitatii. Ar putea exista un impact minor in ceea ce priveste reducerea structurala a calatoriilor, ca urmare a preocuparilor privind schimbarile climatice.
Infrastructura si lucrari publice - Infrastructura este, fara indoiala, un sector care va beneficia in primul rand de programe de stimulare publica, dar si de tendinte structurale pe termen lung. Acest lucru a fost vizibil de-a lungul crizei, de exemplu prin intermediul companiilor care au observat o cerere sustinuta in infrastructura energetica. Segmentul va continua sa detina o activitate remarcabila, iar politicile climatice de la nivelul urmator vor sustine acest lucru. Ecologizarea economiei va creste, favorizand proiectele mari. Mai mult, exista o cerere publica sporita in sectorul sanatatii deoarece guvernele aleg sa dezvolte o strategie impotriva unei viitoare pandemii. Cererea de infrastructura a transporturilor ar putea fi determinata de tendintele cererii pentru birouri si locuinte. Toate acestea sunt domenii in care se remarca cele mai mari companii din sector; IMM-urile vor primi comenzi ca si subcontractori dar nu vor obtine aceeasi profitabilitate.
 
Masuri luate de marile piete europene
In Germania, masurile au o baza foarte larga si sunt orientate spre consum si nu direct catre constructii. "Motivam acest lucru prin faptul ca, la intrarea in criza, sectorul a dovedit faptul ca este unul puternic. Preconizam ca la sfarsitul anului taxele vor reveni la normal (dupa reducerile de TVA recente), ceea ce, conform unor participanti din industrie, duce la costuri suplimentare ale birocratiei. Accelerarea, relaxarea si avansarea ofertelor publice ar trebui sa fie pozitive pentru sector, desi totul depinde de executie", mai arata analiza. Daca de licitatiile la nivel federal vor beneficia mai ales companiile mari, proiectele de stat si comunale au un impact mai mare pentru IMM-uri. Acestea sunt evidentiate prin intermediul unui sprijin federal de 5,9 miliarde euro acordat landurilor pentru cheltuielile de investitii, ce reprezinta baza programului. Limitarea contributiilor de securitate sociala la 40% va avea, de asemenea, un impact pozitiv pentru IMM-uri. Exista si masuri pozitive legate de energie: pe termen scurt, acestea se regasesc in principal in indepartarea limitei de constructie a panourilor solare si sprijinirea masurilor de renovare legate de eficienta energetica printr-o crestere de la un miliard de euro in 2020 la 2,5 miliarde euro in 2021 pentru programul de renovare a cladirilor cu emisie redusa de CO2. Toate acestea ar trebui sa aiba un impact pozitiv imediat. O crestere a obiectivului pe termen lung de extindere a folosirii energiei eoliene din 2030 cu 5 GW este pe termen foarte lung si depinde mult de o serie de alte probleme, cum ar fi planificarea, schemele de sprijin, preturile la energie electrica si constrangerile sistemului electric. Vom putea vedea un impact de la mijlocul decadei, dupa anul 2025, spun analistii.
De asemenea, Italia a instituit sprijin pentru constructiile legate de tranzitia energetica: reducerea impozitelor pentru sistemele de optimizare a energiei, precum izolarea, incalzirea si schimbarea sistemelor de apa. Mai mult, exista un bonus crescut pentru intarirea protectiei seismice. Scutirea fiscala se ridica la 110% din costurile suportate, ceea ce consideram a fi un stimulent puternic. De aceasta scutire ar trebui sa beneficieze sectorul rezidential si cel al IMM-urilor, chiar daca, in medie, acest tip de lucrari se adreseaza proiectelor relativ mici.
In Franta, companiile din toate sectoarele au acces la garantiile publice pentru imprumuturi care au cunoscut o absorbtie foarte larga. Acest lucru ajuta la asigurarea necesarului de lichiditati, dar genereaza si o tensiune financiara mai mare pentru anii urmatori, ca urmare a datoriei ridicate. Planul general de stimulare se concentreaza pe sectoarele considerate probabil strategice, adica automobile si companii aeriene. Amprenta de carbon deja scazuta din Franta, rezultata din prevalenta energiei nucleare, este doar una dintre explicatiile probabile.
Marea Britanie avea deja un program important in derulare din 2019. Aceasta a anuntat o schema transversala de garantie a imprumuturilor de 330 miliarde GBP prin bugetul trecut in martie. Deoarece este vorba despre o schema pentru companii mici si mari, exista riscul ca unele firme sa nu poata beneficia de acest plan. Amanarea platii TVA pana in iunie a ajutat lichiditatea, dar aceasta nu este o masura de stimulare.
Desi Spania sprijina sectoarele afectate prin intermediul sistemului de imprumuturi guvernamentale - ICO, acesta este destinat companiilor mijlocii si mari. In acelasi timp, activitatea de licitatii guvernamentale a scazut cu 50% in al doilea trimestru din 2020.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulAUTODESKCOVID-19allbim
ROCKWOOL 196
A aparut editia
AUGUST 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
ssab ag antrepriza generala
CELCO 2020
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
hilti
rigips
strabag nivel 1

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
AHK 2018
AICPS_30
econet
ef-de-n
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere