Printr-o scrisoare deschisa, adresata ministrului Energiei, Anton Anton, Fundatia Greenpeace CEE Romania, din Capitala, in contextul consultarilor publice asupra Proiectului de Strategie Energetica a Romaniei 2018-2030, cu perspectiva anului 2050, transmite o serie de observatii, sugestii si propuneri.

Astfel, reprezentantii ONG-ului considera ca forma actuala a Strategiei Energetice Nationale este un atac la siguranta si sanatatea cetatenilor Romaniei si mediului inconjurator, prin faptul ca aceasta propune si prioritizeaza producerea de energie din carbune si nuclear, ambele extrem de poluante si riscante!

„Este o abordare retrograda si daunatoare, in trista antiteza cu trendul tarilor civilizate, care opteaza pentru energia verde, din surse regenerabile, cu minim impact asupra calitatii vietii oamenilor si asupra climei. Cerem expres ca Ministerul Energiei sa asigure corelarea si interconectarea acestui instrument cu Planul National Integrat Energie Schimbari Climatice (PNIESC). Ministerul Energiei nu are dreptul sa riste sanatatea si siguranta cetatenilor Romaniei, ci dimpotriva, impreuna cu toti decidentii tarii are obligatia, conform articolului 35 din Constitutia Romaniei, sa asigure un mediu sanatos inclusiv prin dezvoltarea unei strategii energetice sustenabile. Prin urmare, noi, Greenpeace Romania, cerem o strategie energetica nationala care sa vizeze, printre altele, eliminarea treptata a carbunelui din mixul energetic pana in 2030, 100% energie regenerabila pana in 2050, respectiv tranzitia economica si sociala justa a comunitatilor dependente de industria energetica pe carbune si eliminarea treptata a carbunelui din mixul energetic pana in 2030”, se arata, printre altele, in scrisoarea deschisa ce reprezinta, in sine, un document mult mai cuprinzator.

Pana la o analiza ministeriala a asertiunilor cuprinse in scrisoarea deschisa a activistilor de mediu, la data de 2 noiembrie a.c., oficialii Complexului Energetic (CE) Oltenia au formulat un raspuns privind solicitarile Fundatiei Greenpeace CEE Romania. Potrivit conducerii CE Oltenia, care administreaza termocentrala Rovinari (SE Rovinari), „CE Oltenia este in permanenta tinta atacurilor ONG-urilor care au ca scop declarat desfiintarea energiei produse pe baza de carbune, chiar daca, spre deosebire de alti producatori de energie care nu detin autorizatiile de mediu necesare functionarii, compania a investit sute de milioane de euro in instalatii care incadreaza impactul asupra mediului in limitele impuse de legislatia in vigoare, eforturile si realizarile companiei in acest sens nefiind luate in considerare de catre aceste organizatii. CE Oltenia a efectuat investitii pentru indeplinirea conditiilor de mediu impuse de legislatia europeana pentru emisiile de poluanti in aer, apa, sol (modernizarea electrofiltrelor, implementarea instalatiilor pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOx, precum si a celor de evacuare in slam dens a zgurii si cenusii) si reconstructie ecologica prin redarea in circuitul silvic si agricol a suprafetelor de teren afectate de exploatarile miniere. Este de remarcat faptul ca in comunicatul emis de Greenpeace, la data de 31 octombrie 2018, Termocentrala Rovinari este prezentata ca fiind una dintre cele mai mari emitatoare de CO2 din UE, desi, asa cum se poate observa in schema care ilustreaza situatia anului 2015 cu privire la impactul emisiilor de CO2 asupra conditiilor climatice, Romania nu figureaza in top 30 de termocentrale cu cel mai mare impact negativ in acest sens. De asemenea, este greu de crezut ca functionarea termocentralei de la Rovinari a cauzat un numar de 140 de decese in anul 2015, conform Europe Beyound Coal data, avand in vedere ca la SE Rovinari, in anul 2015, existau 3 cazuri de boli profesionale (dupa anul 2001 nu au mai fost inregistrate cazuri noi de boli profesionale la termocentrala Rovinari), iar propriii salariati sunt cei mai expusi la actiunea factorilor nocivi in comparatie cu ceilalti locuitori ai zonei In realitate, in situatiile statistice ale Directiei de Sanatate Publica Gorj, in anul 2015, sunt inregistrate un numar de 60 de decese in orasul Rovinari, din cauze diverse. Prin urmare, acuzatiile aduse termocentralei Rovinari sunt lipsite de credibilitate, iar raportul statistic invocat ridica un semn de intrebare, in comparatie cu situatiile statistice ale unei institutii al carui obiect de activitate nu are ca scop sustinerea sau desfiintarea energiei pe baza de carbune (...). Plecand de la continuele acuzatii aduse de ONG-urile de mediu asupra energiei pe baza de carbune, recomandam opiniei publice sa ia in considerare si unele aspecte ale impactului energiei «verzi» asupra sanatatii oamenilor (impactul asupra habitatelor umane invecinate si efectele negative asupra sanatatii riveranilor, precum si cantitatile uriase de CO2 emise in procesul de producere a panourilor solare)”.

In concluzie, contradictiile dintre Greenpeace si CE Oltenia s-au transferat in planul unor studii si cercetari tematice, de vreme ce activistii de mediu se bazeaza, in formularea cerintelor lor, pe raportul „Starea termocentralelor pe carbune din Romania in anul 2017 - analiza a conformarii cu limitele de emisii de poluanti in aer”, elaborat de o echipa a Greenpeace Romania, coordonata de av. Catalina Radulescu, iar reprezentantii CE Oltenia fac trimitere la o serie de articole, in care tehnologiile „verzi” sunt contestate chiar de unii membri ai comunitatii stiintifice mondiale. Pentru a descarca raportul Greenpeace, click aici, iar pentru a vizualiza raspunsul CE Oltenia si a consulta sursele invocate in final de administratorii SE Rovinari, click aici!