Deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB in prezent, iar anul trecut deficitul bugetar (ESA) a fost de circa 6,2%, se arata in Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro MONITOR" nr. 13/2023, coordonat de academicianul Daniel Daianu.

"Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomica. Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de circa 6,2%, iar anul acesta, in lipsa unor masuri clare si credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat si raportata la investitiile publice, care au fost de regula intre 5-6% din PIB in ultimul deceniu. Daca excludem fondurile din bugetul UE din investitiile publice, se vede ca deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situatie ce trebuie sa puna pe multi pe ganduri. Datoria publica este in jur de 50% din PIB, nefiind mare raportata la media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar mult crescuta fata de acum 15 ani (cand era 15% din PIB). Datoria poate fi tot mai amenintatoare daca deficitul nu va fi redus, mai ales ca politicile monetare s-au intarit mult in SUA si Europa, ceea ce influenteaza conditiile pe pietele financiare. Tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB in 2023

nu a fost realista, data fiind conjunctura economica si constructia bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabila si echivaleaza cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbtiei interne; aceasta corectie necesara ar permite reducerea echivalenta in termeni relativi a necesarului de finantare externa", se mentioneaza in Raport.

Conform sursei citate, o ajustare de asemenea anvergura este dificila, iar efortul (costul) se cuvine sa fie cat mai echitabil distribuit.

Potrivit documentului, problema deficitului bugetar este augmentata de dezechilibrul balantei externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depasit 9% din PIB; in acest an, probabil, va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorarii raportului de schimb extern (terms of trade).

"Este de presupus ca o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent catre 5% din PIB. Dezvoltarea productiei interne de tradables (bunuri exportabile si importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos. Ar fi bine ca programul de corectie anuntat de Guvern sa permita ca deficitul bugetar sa fie in jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea sa continue in 2024. Este greu de atins acest obiectiv intrucat, este de repetat, o corectie de amploare nu poate avea loc fara costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclama si cresteri de venituri bugetare - asa cum au remarcat numerosi economisti, analize ale institutiilor financiare internationale, ale CE, ale Consiliului Fiscal. Corectia intinsa pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea romaneasca, care nu trebuie sa intre intr-un 'razboi distributional', ale carui semne se observa deja. Oricat ar fi economia dominata de interese individuale si de grup, de dorinta de castig, este nevoie de solidaritate si percepere a interesului societatii, din perspectiva unei constrangeri de finantare externa implacabile", se spune in document.

Realizatorii Raportului sustin ca Romania are nevoie de venituri fiscale care sa ajunga, in timp, aproape de media celor din regiune - 34 - 35% din PIB in Cehia, Ungaria si Polonia, 31% in Bulgaria.

"In Romania sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27% din PIB in 2022 (Irlanda este un paradis fiscal si nu intra in discutie). Nu numai pentru a finanta mai bine sectoare vitale pentru economie si societate (ex.: educatie si sanatate), ci si pentru a raspunde mai eficace la socuri viitoare izvorate din schimbari climatice, pandemii, alte amenintari de securitate etc. O colectare mult mai buna a veniturilor fiscale, venituri nefiscale superioare (inclusiv redevente crescute), regandirea regimului fiscal, care trebuie sa fie echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici platind, in general, proportional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente si reducerea din risipa pot contribui la atingerea acestui deziderat. Fondurile europene reprezinta un 'bulgare de aur', ce poate atenua costurile ajustarii macroeconomice, facilita reformele necesare (inclusiv modernizarea statului roman), usura finantarea balantei de plati, creste competitivitatea productiei nationale. Banii europeni nu pot preveni insa nevoia de corectie. Si nici BNR nu poate fi substitut institutional si de politica publica la ceea ce implica ajustarea fiscal/bugetara. Daca ajustarea fiscal/bugetara va avea loc, fie cu un orizont prelungit catre 2025, se poate intra in MCS2 in 2026-2027 si adera la zona euro catre finele acestui deceniu", se mai spune in document. Pentru informatii suplimentare, click aici!