- Contextul legislativ este important pentru a integra temporal influentele asupra pietei de constructii. Acestea au crescut in timp ca volum si nivel de exigenta si cuprind printre altele:

• Cerere crescuta pentru produse cu performanta termica ridicata. Termoizolatii mai groase/ performante, ferestre cu coeficienti de transfer mult mai buni, sisteme de etanseizare si ferestre tripan s-au impus tot mai mult in proiectele noi. 

• Cresterea utilizarii sistemelor HVAC eficiente si a ventilarii mecanice cu recuperare de caldura. Proiectarea cladirii nu mai inseamna doar calorifere; ventilarea mecanica cu recuperare, pompele de caldura si integrarea surselor regenerabile (PV) sunt tot mai frecvente.

• Proiectarea integrata orientata pe performanta, bazata pe simulari energetice, detaliere punti termice, etanseitate, coordonare instalatii-anvelopa.

• Cresterea costurilor initiale, dar scadere a costurilor pe termen lung (TCO). Pretul de realizare a crescut (materiale si manopera pentru performanta superioara), dar costurile de exploatare oglindite in facturi promit o scadere semnificativa, desi liberalizarea pietei de energie a boicotat masiv acest argument folosit in calculele cost-optimale curente.

• Presiune asupra lantului de aprovizionare si formare de meserii noi. Cerere sporita pentru tamplarii performante, specialisti in etanseitate, instalatii pompe de caldura, montatori sisteme fotovoltaice; exista deficit de competente in multe tari.

• Aparitia/ cresterea serviciilor conexe si a pietei de consultanta energetica - auditori energetici, consultanti nZEB, firme de testare (blower-door, termografere).

• Reglementare si standardizare mai stricte + instrumente tehnice. Statele membre au definit praguri diferite pentru nZEB, au introdus standarde EPB si metode de calcul care au influentat proiectarea si evaluarea ofertelor. 

• Modele de finantare si politici UE (PNRR, Renovation Wave). Cererea fondurile PNRR si programele nationale/UE au creat stimulente pentru renovari si pentru constructii noi conforme nZEB, crescand volumul de proiecte eligibile.

 

- Influentele mentionate anterior sunt blocate/ limitate operational prin deficitul de competente. Performanta reala este sub exigentele impuse de legislatie pentru cladiri noi si mai ales renovarea celor existente atat din motive de proiectare (echipe de proiectare obisnuite cu modelele vechi de abordare), cat si de diferenta dintre proiect si executie (calificarea pe piata muncii este deficitara), urmata de diferenta dintre executie si modul de exploatare (utilizatorii nu sunt suficient responsabilizati pentru economia de energie). 

Trinomul proiectant-executant-utilizator conduce la performanta reala a oricarei cladiri.

In plus, autoritatile locale emit autorizatii de construire inclusiv la proiectele pentru care raportul de conformare nZEB emis de un auditor energetic indica insuficienta calitatii aferente nZEB. 

Concluzia este ca tranzitia catre proiectarea si renovarea de cladiri performante energetic exista, dar este lenta si incompleta. Finantarile europene au fost decisive; PNRR si programele conexe au functionat ca motor pentru ca, fara ele, tranzitia ar fi fost mult mai lenta. Succesul pe termen lung cere combinarea finantarii cu obligativitati de calitate la autorizare, receptie si monitorizare. Poate ca nu in ultimul rand, ar trebui responsabilizat auditorul energetic, autor de rapoarte de conformare, certificate de performanta si audituri energetice, pe tot lantul de proiectare, executie si monitorizare. 

 

- Exista o gama larga de materiale (mai ales termoizolatii) si sisteme (surse regenerabile, recuperatoare) care raspund cerintelor nZEB si pentru care cererea creste vizibil pe piata de constructii din Romania, mai ales in conditiile in care disponibilitatea diferitelor produse pentru performanta energetica ridicata este asigurata de expansiunea la nivel global a pietelor de materiale/ sisteme in constructii. 

Dar nu trebuie minimizate aspectele pentru care cresterea acestor materiale nu este semnificativa. In primul rand, costul suplimentar semnificativ (peste 30%) pentru produse de calitate specifice nZEB. Apoi, un proiect neintegrat, o executie incorecta, o utilizare neadaptata - toate pot conduce la defavorizarea unor produse pentru constructii eficiente energetic. Si nu in ultimul rand, este greu sa argumentezi cu costuri reduse pentru durata de utilizare a cladirii in conditiile in care cresc continuu tarifele la energia electrica si reducerile promise in facturi nu se concretizeaza.

Piata romaneasca pentru produse de constructii eficiente energetic este bine echipata in termeni de materiale - exista solutii, distributie, cerere in crestere. Cu toate acestea, nu este inca matura complet: costurile initiale sunt mai mari, executia conteaza foarte mult si segmentul de renovari profunde inca nu raspunde complet cerintelor din normative. 

Piata este intr-o faza de tranzitie, de la disponibilitate spre adoptare larga. Insa, nu putem spune ca produsele de cea mai buna calitate sunt inca accesibile pentru toata lumea la nivel de cost fata de variantele clasice. Accesibilitatea se imbunatateste cu o proiectare optima (simulari pentru optimizarea performantei energetice si economice), o executie conforma si stimulente financiare (granturi, credite verzi) pe o scara cat mai larga. Pentru cine doreste performanta si are suficienta putere financiara, totul este fezabil, dar cel mai mic cost nu este un criteriu pentru a accesa calitate nZEB.

 

- In ultimii ani, Romania a facut progrese notabile in directia eficientei energetice, prin transpunerea directivelor europene si lansarea unor programe de finantare nationale si europene (PNRR - Valul Renovarii, Casa Verde, Fondul de Modernizare pentru tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon, programele Administratiei Fondului pentru Mediu etc.). Cu toate acestea, efectele acestor initiative sunt inca limitate in raport cu obiectivele stabilite la nivel european pentru anul 2030.

Abordarea actuala a autoritatilor trebuie consolidata printr-o viziune strategica pe termen lung, prin cooperare institutionala si prin orientarea spre rezultate masurabile. Eficienta energetica nu trebuie privita ca o obligatie administrativa, ci ca un instrument esential pentru competitivitatea economica, calitatea locuirii si reducerea emisiilor, iar implicarea autoritatilor trebuie sa devina proactiva, nu reactiva.

Piata constructiilor se confrunta cu provocari semnificative legate de capacitatea administrativa a autoritatilor locale, de lipsa de competente tehnice specializate, de fragmentarea institutionala si de insuficienta controlului calitatii lucrarilor. Majoritatea investitiilor vizeaza renovari partiale, fara a atinge nivelul de performanta corespunzator cladirilor nZEB, iar verificarea performantei energetice reale dupa implementare este rara.

Autoritatile centrale si locale ar trebui sa adopte o abordare integrata, care sa asigure coerenta intre politici, implementare si monitorizare. Accentul trebuie mutat de la derularea programelor de finantare izolate catre un cadru strategic unitar, bazat pe:

• planificare energetica la nivel local si regional, corelata cu Planul National Integrat Energie-Schimbari Climatice (PNIESC);

• standarde tehnice unitare si mecanisme de verificare a performantei in exploatare;

• colaborare intre autoritatile de mediu, energie si dezvoltare urbana.

Programele existente reprezinta un pas important, insa nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor de reducere a consumului energetic si a emisiilor de gaze cu efect de sera. Lipsa continuitatii finantarilor, birocratia ridicata si nivelul redus de pregatire tehnica a beneficiarilor limiteaza impactul real al investitiilor.

Masuri prioritare si urgente includ 

• Dezvoltarea capacitatii administrative si profesionale: prin formarea si certificarea specialistilor locali in domeniul eficientei energetice si introducerea obligativitatii verificarii calitatii lucrarilor (monitorizare post-executie).

• Simplificarea accesului la finantare prin digitalizarea completa a procesului de aplicare si evaluare, dar si programe multianuale, cu bugete predictibile si reguli unitare.

• Promovarea renovarilor profunde integrate prin proiecte coordonate la nivel de cartier sau comunitate, cu impact generalizat asupra consumului energetic local.

• Transparenta si monitorizare: prin integrarea anuala a rapoartelor privind consumurile energetice si reducerea emisiilor in platforme publice accesibile.

Directiva revizuita privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) a intrat in vigoare in 2024 si trebuie transpusa pana in 29 mai 2026. Ea a intarit obligatiile pentru cladiri noi si pentru ritmul renovarilor - directiva revizuita (EPBD4). Aceasta creste ambitia pentru renovarea cladirilor existente si pentru standarde mai stricte nZEB, precum si evolutia spre cladiri cu zero emisii produse local (ZEB). Din acest motiv, implicarea autoritatilor si a tuturor actorilor cheie in accelerarea tranzitiei catre cladiri foarte eficiente energetic este imperios necesara.

 

- AAECR isi propune sa fie un veritabil catalizator pentru tranzitia energetica in cladiri, actionand pe trei directii complementare: educatie si constientizare, servicii tehnice de calitate, lobby si standardizare. Aceasta implicare nu doar ca promoveaza cladirile nZEB/ZEB, dar contribuie la reducerea diferentei dintre proiectare si performanta reala, cresterea confortului si reducerea costurilor energetice pe termen lung.

Obiectivele AAECR pe termen mediu si lung, care sa combine vizibilitatea publica, instruirea profesionala si influenta asupra politicilor publice, sunt:

• Instruirea unor viitori potentiali auditori energetici pentru cladiri cu cursuri si proiecte de certificare/ conformare/ audit energetice conform metodologiei Mc001-2022 si legislatiei curente;

• Instruirea auditorilor energetici atestati prin cursuri de pregatire continua care sa le aprofundeze si actualizeze cunostintele despre schimbarile legislative, tehnologiile noi disponibile si pachete de masuri care sa conduca la proiecte de cladiri noi nZEB sau la renovarea aprofundata a cladirilor existente;

• Organizarea anuala de conferinte nationale pe teme legate de performanta energetica a cladirilor.

• Audituri energetice si verificari pre-implementare pentru cladiri existente sau in proiectare;

• Evaluarea proiectelor nZEB/ZEB: calculul performantei energetice, recomandari pentru optimizarea anvelopei si a instalatiilor;

• Consultanta pentru accesarea finantarilor: PNRR, Fondul de Modernizare, programe locale si UE.

• Participarea in comisii de avizare normative la nivelul MDLPA;

• Colaborare cu MDLPA pentru transpunerea directivelor europene si definirea indicatorilor locali de performanta energetica;

• Promovarea certificarii energetice si etalonarea performantei intre cladiri.

• Reprezentarea intereselor profesionale in fata ministerelor si autoritatilor locale pentru promovarea legislatiei nZEB si ZEB;

• Propuneri pentru stimulente fiscale si financiare pentru dezvoltatori si proprietari;

• Implicarea in programe pilot pentru cladiri publice sau sociale, pentru a demonstra fezabilitatea nZEB/ZEB in Romania.

• Colectarea datelor de performanta reala a cladirilor nZEB/ZEB din Romania;

• Studiu comparativ intre consumul teoretic si cel real pentru identificarea unor cauze de neconformare.

***

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor (EPBD - recast) este prima directiva care introduce si defineste oficial termenul de "cladire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB)".

Termene-cheie stabilite prin Directiva 2010/31/UE au fost: 31 decembrie 2018 pentru ca toate cladirile noi ocupate si detinute de autoritati publice sa fie nZEB si 31 decembrie 2020 pentru ca toate cladirile noi (publice si private) din UE sa fie nZEB. Acestea au fost transpuse in Legea nr. 372/2005, actualizata prin OUG nr. 114/2018, si Legea nr. 101/2020. Criteriile (indicatorii de consum de energie si emisii de GES) care definesc o cladire nZEB au fost publicate in prima versiune in OM nr. 384/2019 pentru cinci categorii de cladiri si 5 zone climatice aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2022, iar OM nr. 16/2023 a aprobat reglementarea tehnica "Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, indicativ MC 001 2022", care cuprinde noi valori pentru indicatori aferenti calitatii nZEB pentru opt categorii de cladirii si cinci zone climatice incepand tot cu 1 ianuarie 2022. Legea nr. 372/2005 si OM nr. 2641/2017 au stabilit, in plus, ca "o cladire nZEB trebuie sa asigure o pondere de minimum 30% din totalul energiei consumate din surse regenerabile, produse la fata locului sau in apropiere", cerinta ramasa valabila pana astazi.