Coaliția pentru Economia Circulară - CERC reprezintă una dintre platformele relevante de dialog între mediul privat, experți și autorități în procesul de tranziție a României de la modelul economic liniar la unul circular, în care resursele sunt păstrate în uz cât mai mult timp, iar deșeurile sunt tratate ca materii prime secundare. Într-un context european în care eficiența resurselor, trasabilitatea materialelor, reducerea emisiilor și performanța de mediu a clădirilor devin criterii economice, nu doar obiective de conformitate, rolul unor astfel de organizații este tot mai important. Sectorul construcțiilor are o miză specială, deoarece concentrează un consum ridicat de materiale și generează volume considerabile de deșeuri din construcții și demolări. În absența unor reguli clare, a unor standarde tehnice aplicabile și a unei piețe funcționale pentru materialele reciclate, circularitatea riscă să rămână un concept declarativ, fără efect real în șantiere. Prin activitatea sa, CERC urmărește să conecteze expertiza tehnică, nevoile industriei și politicile publice, contribuind la formularea unor soluții privind reutilizarea materialelor, standardizarea agregatelor reciclate, trasabilitatea fluxurilor și introducerea criteriilor circulare în proiectare, achiziții și execuție. Despre nivelul actual de implementare a economiei circulare în România, blocajele din construcții și oportunitățile economice ale acestei tranziții, oferă informații în continuare Alexandru Laibăr, director executiv al organizației.
- Cum evaluați, în prezent, nivelul de implementare a economiei circulare în România comparativ cu alte state ale Uniunii Europene?
- România se află în etapa de aliniere la pachetul de economie circulară al Uniunii Europene, însă cu o rată de circularitate a materialelor de sub 2%, față de media europeană de 11,7%. În cadrul Coaliției pentru Economia Circulară - CERC, monitorizăm atent aceste decalaje și observăm că sectorul construcțiilor deține cea mai mare pondere în generarea deșeurilor. Deși ținta europeană de valorificare a deșeurilor din construcții și demolări (DCD) este de 70%, România încă depinde de infrastructura logistică și de reglementările tehnice pe care noi, la nivelul CERC, încercăm să le impulsionăm prin dialogul cu autoritățile.
- Care sunt principalele blocaje structurale care împiedică dezvoltarea economiei circulare în construcții?
- Principalul blocaj tehnic rămâne absența criteriilor naționale de "încetare a statutului de deșeu" (End-of-Waste - încetarea statutului de deșeu). Fără un cadru care să permită certificarea agregatelor reciclate conform standardelor SR EN, deșeurile nu pot fi reintroduse legal în circuitul economic ca materii prime secundare. CERC militează pentru clarificarea acestor proceduri, considerând că lipsa datelor despre ciclul de viață (LCA - Life Cycle Assessment) și a bibliotecilor de declarații de mediu (EPD - Environmental Product) locale frânează proiectarea sustenabilă.
- În contextul Strategiei Naționale pentru Economia Circulară, ce măsuri concrete considerați prioritare pentru accelerarea reutilizării materialelor de construcții și reducerea deșeurilor din șantiere?
- Conform Planului de Acțiune pentru Strategia Națională privind Economia Circulară (PAEC), prioritățile trebuie să vizeze auditul de gestiune a deșeurilor înainte de demolare. Este o măsură pe care CERC o susține ca fiind esențială pentru inventarierea resurselor reutilizabile. De asemenea, este imperativă operaționalizarea unei trasabilități digitale stricte, care să elimine depozitarea ilegală și să asigure fluxul de materiale către unitățile de procesare autorizate.
- Cum ar trebui să intervină statul pentru a stimula investițiile în economia circulară?
- Statul trebuie să devină un catalizator prin achizițiile publice verzi (GPP - Green Public Procurement - achiziții publice verzi). Introducerea în caietele de sarcini a unor cote minime obligatorii de materiale reciclate ar crea cererea de care piața are nevoie. Din perspectiva CERC, considerăm că stimulentele fiscale pentru companiile care demonstrează circularitate sunt mai eficiente pe termen lung decât subvențiile directe, deoarece forțează eficientizarea proceselor și adoptarea de soluții cu amprentă redusă de carbon.
- Ce rol pot avea dezvoltatorii imobiliari și constructorii în integrarea principiilor de circularitate?
- Tranziția către circularitate începe la planșeta arhitectului, prin conceptul de "Design for Disassembly" (proiectare pentru dezasamblare). Dezvoltatorii trebuie să investească în BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a clădirii) și în pașapoartele digitale ale materialelor. În grupurile de lucru din cadrul CERC, promovăm ideea că o clădire trebuie privită ca o "bancă de materiale", în care elementele structurale pot fi recuperate și reutilizate, nu doar demolate și concasate.
- Cum vedeți evoluția pieței materialelor reciclate în construcții în următorii 5-10 ani și ce oportunități economice reale există în acest domeniu?
- În următorii 5-10 ani, vom asista la maturizarea conceptului de "minerit urban". Oportunitatea economică majoră rezidă în procesarea in situ, cu unități mobile de înaltă precizie. CERC anticipează o creștere a cererii pentru agregate reciclate de înaltă puritate, care pot substitui parțial resursele naturale în betoane structurale, transformând gestiunea deșeurilor dintr-un cost într-o sursă de profitabilitate.
- Ce schimbări ar trebui făcute pentru a crește eficiența fluxurilor de materiale reutilizabile?
- Eficiența fluxurilor depinde de puritatea fracțiilor colectate pe șantier. Sortarea obligatorie pe fracții - beton, metal, lemn, plastic, sticlă etc. - nu este doar o obligație legală, ci o condiție tehnologică pentru reciclarea de înaltă valoare. CERC propune dezvoltarea de huburi logistice regionale care să asigure masa critică necesară pentru ca investițiile în tehnologii de sortare optică sau robotică să devină viabile economic.
- Menționați exemplele de bune practici, din România sau din Europa, pe care industria construcțiilor ar trebui să le adopte urgent pentru a deveni circulară.
- Modele precum platforma Madaster pentru evidența materialelor sau utilizarea betonului cu emisii reduse sunt deja standarde în Vest. În România, prin intermediul membrilor CERC, promovăm adoptarea rapidă a normativului EN 15804 și implementarea unor soluții de izolație circulare, precum lâna minerală sau celuloza reciclată. Urgența constă în transformarea acestor excepții, întâlnite acum doar în proiectele certificate BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method - metodă de evaluare a performanței de mediu a clădirilor) sau LEED (Leadership in Energy and Environmental Design - sistem de certificare pentru proiectare energetică și de mediu), într-o practică generalizată la nivelul întregii industrii.
- Ce alte informații considerați relevante privind activitatea dumneavoastră și a CERC?
- Trebuie să înțelegem că economia circulară nu este un concept ecologic abstract, ci noua paradigmă de eficiență economică în construcții. Nu ne mai permitem luxul de a îngropa resurse valoroase sub formă de deșeuri. La nivelul Coaliției pentru Economia Circulară - CERC, alături de companiile din domeniul construcțiilor care ne sunt membre, misiunea noastră este să transformăm acest sector dintr-un consumator masiv de resurse virgine într-un ecosistem regenerativ, în care fiecare demolare devine fundația unei noi construcții. Invităm toți actorii din piață - de la producători și constructori până la autorități - să ni se alăture în acest efort de a construi nu doar clădiri, ci un viitor rezilient. Circularitatea este, în esență, cea mai inteligentă formă de sustenabilitate: aceea care generează profit în timp ce protejează mediul.
