Care este perceptia companiilor, furnizori si consumatori de energie, in privinta masurilor luate de autoritati anul trecut, pentru a diminua impactul negativ al cresterii preturilor in acest sector si cum cred acestia ca va evolua piata romaneasca de energie au fost temele sondate de cel mai recent studiu EY.

Turbulentelor majore, resimtite de economiile europene in urma pandemiei Covid - 19 din perioada 2020 - 2021, li s-a adaugat anul trecut, ca factor agravant, si cel mai mare conflict armat declansat in Europa dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, cel dintre Rusia si Ucraina. Poate cea mai importanta criza determinata de acest razboi este cea energetica, cu impact semnificativ asupra tuturor economiilor europene.

Indiferent de domeniul de activitate, companii de toate tipurile, dimensiunile si modelele de business au fost afectate, iar guvernele tarilor membre ale Uniunii Europene au cautat si au aplicat solutii cu scopul de a diminua efectele crizei energetice, atat pentru consumatorii casnici, cat si pentru companii.

Plafonarea preturilor la energie a fost una dintre principalele masuri adoptate in Romania, fiind resimtita de 63% dintre contribuabilii intervievati in cadrul studiului EY ca avand un impact mare sau foarte mare asupra activitatii lor. Un procent de 21% au spus ca aceasta masura a avut un efect marginal (mic si foarte mic), iar 16% au declarat ca nu au resimtit niciun efect al acestei masuri.

Daca masura in sine a fost, teoretic, benefica pentru majoritatea companiilor, 75% dintre respondenti spun ca nu au reusit recuperarea sumelor de la bugetul de stat intr-un termen rezonabil, astfel incat sa nu le fie afectat fluxul de numerar si doar 25% s-au declarat multumiti de acest proces. Ca intervale de intoarcere a sumelor in conturile contribuabililor, din studiu reiese faptul ca aproape jumatate dintre respondenti (46%) si-au recuperat banii dupa mai mult de 90 zile, restul fiind distribuiti aproape egal pe celelalte intervale de timp, astfel: pana in 30 de zile - 20%, pana in 60 de zile – 18% si, respectiv, pana in 90 de zile – 16%. In plus, aproape doua treimi dintre companiile intervievate (61%) au declarat ca deficitul de cash flow, cauzat de intarzierea recuperarii sumelor de la bugetul de stat, a fost dificil de finantat.

Plafonarea preturilor la energie a fost perceputa ca avand un impact mare si foarte mare de aproximativ 63% din respondenti. Unul dintre dezavantajele acestor masuri a fost limitarea accesului la finantare pentru furnizorii de energie, 75% dintre acestia recuperand cu intarziere sumele datorate de autoritati.

In ceea ce priveste regimul fiscal al plafonarilor de preturi in domeniul energiei, acesta a fost resimtit de majoritatea companiilor (peste doua treimi dintre cei intervievati - 73%), ca fiind dificil de aplicat si netransparent.

Pe de alta parte, dar in perfecta corelatie cu intrebarea privind regimul fiscal, tratamentul fiscal privind impozitul pe profit, TVA si al preturilor de transfer al acestor plafonari a fost neclar pentru mai mult de 74% dintre respondenti. In aceeasi ordine de idei, in privinta scopului acestor plafonari, adoptate de statul roman in ideea sustinerii economiei, aproape 60% dintre respondenti considera ca acestea nu si-au atins scopul.

Avand in vedere situatia ce rezulta din raspunsurile privind regimul fiscal si dificultatile in recuperarea sumelor, dar si alti factori, aproximativ 67% dintre respondenti se asteapta la modificari privind masurile de plafonare a preturilor energiei si contributia la Fondul de Tranzitie Energetic (FTE). In privinta acestuia, de altfel, aproape 80% dintre respondenti considera ca modul de declarare si calcul nu este deloc facil.

“Se impun consultari mai ample intre autoritati si contribuabili, ceea ce ar putea reduce nevoia unor schimbari, daca avem in vedere ca, in prezent, aproximativ 67% dintre respondenti anticipeaza schimbari viitoare ale regulilor actuale. Mai mult, aproximativ 59% dintre respondenti estimeaza ca actualele masuri nu si-au atins scopul economic din perspectiva consumatorilor, ceea ce intareste necesitatea unor reasezari ale regulilor actuale.” Costin Manta, Partener, Departamentul de Impozite Indirecte, EY Romania

Intrebati fiind daca in urma supraimpozitarii din Romania vor continua/vor majora investitiile in Romania, aproximativ jumatate dintre respondenti au raspuns afirmativ, declarand ca vor fi luate in calcul solutii mai elaborate pe care sa le aplice in strategia de achizitionare a energiei electrice necesare activitatii. Raspunsul ar putea fi coroborat cu cel privind posibilitatea scaderii preturilor la energie electrica in viitor. Aproape doua treimi dintre cei intervievati (60%) au declarat ca se asteapta la o scadere a pretului energiei in viitorul apropiat.

“Faptul ca majoritatea companiilor intervievate au declarat ca isi vor continua investitiile in Romania este un semn bun pentru economia romaneasca, pe fondul optimismului acestora privind scaderea preturilor la energie in urmatoarea perioada.” Costin Manta, Partener, Departamentul de Impozite Indirecte, EY Romania

La intrebarea referitoare la intrarea in vigoare a Regulamentului European 1854/2022 care prevede taxarea suplimentara cu minimum 33% a profiturilor jucatorilor ce desfasoara activitati in industria titeiului, gazelor, carbunelui si rafinarii de petrol , un procent de 29% dintre respondenti au spus ca nu cunosc acest detaliu, dar majoritatea a raspuns afirmativ (71%).

Pe de alta parte, nici pentru anul trecut, nici pentru anul in curs, majoritatea respondentilor declara ca nu au estimat impactul suplimentar al Regulamentului EU 1854/2022 fata de OUG 119/2022, astfel: pentru anul 2022 – 67% (versus 33% care au estimat acest impact), iar pentru 2023 – procentul celor care nu au estimat a scazut la 65%, deci a crescut ponderea companiilor care au realizat aceste estimari pentru anul in curs.

La intrebarea privind deciziile de business pentru perioadele urmatoare, daca vor lua sau nu in considerare suprataxarea impusa prin OUG 119/2022 sau prin Regulamentul EU 1854/2022, doar 63% au raspuns afirmativ, restul de 37% declarand ca nu vor tine cont de acest fapt.

Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului European 1854/2022 privind taxarea suplimentara cu 33% a profiturilor companiilor care desfasoara activitati in industria titeiului, a gazelor, carbunilor si rafinarii de petrol, trei sferturi dintre companiile intervievate (75%) au declarat ca se asteapta la o crestere in lant a preturilor, in timp ce doar 25% au fost mai optimiste, prevazand o temperare a acestora in 2023.