Potrivit unui studiu publicat recent de Comisia Europeana (CE), in fiecare an din intervalul recesiunii, la nivelul Uniunii Europene, numerosi agenti economici din categoria intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), care constituie, de altfel si baza industriei de constructii, intra in stare de insolventa si, ca urmare, lichideaza circa 450.000 de locuri de munca. Totodata, firmele respective, aflate in spirala lipsei acute de lichiditati, acumuleaza datorii anuale in valoare de 23,6 miliarde euro (pe care nu au posibilitatea de a le achita), la care se adauga, evident, penalitatile si dobanzile solicitate de creditori. La data de 5 octombrie 2012, pe portalul CE, la sectiunea dedicata intreprinzatorilor si industriei, au fost publicate noi informatii ingrijoratoare, rezultate in urma unui sondaj din care reiese faptul ca managerii a 57% dintre companiile din intreaga Uniune Europeana (UE) se confrunta cu probleme de lichiditate din cauza intarzierii platii produselor si serviciilor facturate, ceea ce reprezinta o crestere de 10% in raport cu anul trecut. "In fiecare zi, in intreaga Europa falimenteaza zeci de intreprinderi tip IMM, intrucat facturile emise de acestea nu sunt achitate. Astfel, pentru a pune capat odata pentru totdeauna acestei practici nocive a platilor intarziate, am lansat recent la Roma o campanie de informare in toate cele 27 de state membre ale UE si in Croatia, pentru a incuraja transpunerea cat mai rapida a noii Directive 2011/7/UE privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale in legislatiile nationale, chiar inainte de termenul-limita, stabilit fara echivoc si fara nicio posibilitate de amanare pentru 16 martie 2013", a declarat Antonio Tajani, vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru industrie si antreprenoriat. Directiva 2011/7/UE constituie principalul instrument al UE de combatere a platilor cu termen scadent depasit, iar prin noua campanie de informare oficialii CE demonstreaza faptul ca sunt in mod fundamental preocupati de eradicarea flagelului insolventei si falimentului in randul IMM-urilor din Europa, prin eliminarea principalei cauze generatoare de probleme. In prima etapa, scopul declarat al campaniei il constituie asigurarea faptului ca managerii IMM-urilor isi cunosc viitoarele drepturi conferite prin directiva si modul in care acestea pot fi exercitate. "In fiecare an, mii de IMM-uri falimenteaza, in timp ce asteapta ca facturile emise de ele sa le fie achitate. De aceasta data, suntem determinati si motivati sa punem capat practicii pagubitoare si adesea generalizate a intarzierii platilor in Europa, care constituie, de altfel, principalul subiect de nemultumire exprimat de cei ce formeaza mediul real de afaceri. In conditiile in care tot mai multe tari europene (re)intra in recesiune, iar pe fondul bugetelor de austeritate ar putea sa apeleze la metoda intarzierii platilor, este clar ca implementarea cat mai rapida a noii directive in legislatia statelor membre constituie o prioritate absoluta. In plus, prin intermediul acestei reglementari, asiguram un sprijin esential pentru IMM (ce vor avea la dispozitie in timp util mai multe resurse financiare ce rezulta din plata facturilor pe care le emit), reprezentand un ajutor esential pe fondul acutizarii actualei crize economice, mai ales ca accesul la credite a devenit dificil, daca nu aproape imposibil. Este, de asemenea, vital ca managerii tuturor intreprinderilor europene, in special ai IMM, sa-si cunoasca drepturile si modul optim in care pot face uz de acestea", a concluzionat Antonio Tajani.

Desi sunt putine sanse ca noua directiva sa fie implementata in legislatia romaneasca mai devreme de 16 martie 2013 si/sau sa fie aplicata in mod real chiar dupa acest ultim termen-limita (intrucat si alte normative ale UE au fost transpuse pe plan national doar scriptic, fara a avea vreodata o putere legislativa concreta in tara noastra), este bine ca agentii economici din Romania sa se familiarizeze din timp cu noile prevederi europene si sa afle drepturile pe care le au. Astfel, potrivit CE, actul normativ 2011/7/UE pune la dispozitia tuturor companiilor cu sediul social intr-unul din statele membre ale UE un cadru juridic real ce permite urmarirea datornicilor. Totodata, autoritatile publice trebuie sa plateasca pentru bunurile si serviciile pe care le achizitioneaza in termen de 30 de zile sau, in circumstante exceptionale, in cel mult 60 de zile. In ceea ce priveste libertatea contractuala in tranzactiile comerciale ale intreprinderilor, se prevede ca firmele ar trebui sa-si plateasca facturile in termen de 60 de zile, cu exceptia cazului in care acestea convin altfel in mod expres, ca urmare a unui acord comun intre partile contractuale, urmarindu-se ca termenul prestabilit sa nu fie in mod vadit injust pentru creditor. "Intreprinderile au in mod automat dreptul sa solicite dobanzi pentru platile intarziate si sa obtina initial o suma minima fixa de 40 de euro cu titlu de compensatie pentru costurile de recuperare a restantelor. In acelasi timp, pot solicita alte compensatii (rezonabile) pentru toate costurile de recuperare a sumelor ce au ramas restante. Rata statutara a dobanzii pentru platile intarziate va spori la cel putin 8 puncte procentuale peste dobanda de referinta a Bancii Centrale Europene (BCE), iar autoritatile publice nu sunt autorizate sa stabileasca o rata a dobanzii pentru plati intarziate aflata sub acest prag de referinta (dobanda BCE + 8%). Toate statele membre trebuie sa publice ratele dobanzii pentru platile intarziate, astfel incat orice parte implicata sa fie informata cu privire la drepturile ce ii revin. Guvernele tarilor din componenta UE sunt incurajate sa instituie coduri de bune practici privind platile la termen (in cazul in care acestea nu exista) si pot continua sa mentina sau sa puna in aplicare alte legi si reglementari care sunt mai favorabile creditorului decat dispozitiile noii directive. Nu in ultimul rand, intreprinderile – in calitate de creditori – pot contesta mai usor in instantele nationale clauzele si practicile ce sunt in mod vadit injuste", se arata in comunicatul CE. Evident, noile masuri sunt optionale pentru companii, intrucat managerii acestora au dreptul de a actiona (in instanta sau prin alte mijloace), dar nu sunt obligati sa adopte o atitudine dura impotriva creditorului. In anumite circumstante, conducerea unei firme va opta sa prelungeasca termenul de plata (cu cateva zile sau saptamani), pentru a pastra relatii comerciale bune cu anumiti clienti. In cazul autoritatilor publice (locale sau centrale), directiva devine insa obligatorie, deoarece "guvernantii si administratorii locali ar trebui sa dea un exemplu pozitiv privind acuratetea efectuarii platilor si sa-si demonstreze eficienta prin onorarea contractelor in care s-au angajat".

Directiva referitoare la platile intarziate a fost conceputa pentru a combate acest flagel des-intalnit in cadrul tranzactiilor comerciale intre diverse entitati. Initial, au fost elaborate reglementari aproape similare ce au avut un caracter de proiect-pilot, pentru a se testa eficienta acestora in randul intreprinderilor de mici dimensiuni, care sunt, evident, mult mai afectate de lipsa lichiditatilor. Denumita Small Business Act (SBA), legea initiala a constituit un succes, reflectand vointa politica a comisarilor europeni de a recunoaste rolul central al IMM in economia UE. Totodata, in urma aplicarii acesteia, s-a evidentiat fara niciun echivoc ca accesul efectiv la finantare constituie una dintre cele mai mari provocari pe care le intampina intreprinderile europene de orice tip. Pentru informatii suplimentare, click aici!