Consiliul National al IMM-urilor din Romania (CNIPMMR), confederaţie patronala reprezentativa la nivel naţional ce asigura reprezentarea intereselor intreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicita ca orice reforma sau masura adoptata in domeniul fiscal, ce are ca scop cresterea veniturilor colectate la bugetul de stat, sa se faca pe principiul „de la mare la mic”, povara fiscala urmand sa fie suportata de toti actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:

- Guvernul: sa reduca cheltuielile bugetare prin restrangerea si eficientizarea aparatului de stat; conform recomandarilor de tara, sa creasca gradul de colectare al taxelor si impozitelor si sa eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane si a muncii nedeclarate; sa taxeze profiturile facute de firme in diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflatie), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.

- Intreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic si petrolier care in perioada Covid si in contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au inregistrat mari cresteri ale veniturilor) sa contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului si cifrei de afaceri in comparatie cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a masurilor Covid-19 si a cresterii de preturi in domeniul energetic si al combustibililor), printr-o „taxa de solidaritate”.

Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiaza in acest moment companiile mari din domeniile enuntate mai sus, consideram ca acestea ar trebui sa-si asume in mod voluntar achitarea acestei taxe sau sa creeze un fond special la care sa contribuie si din care sa fie finantate investitii in invatamant si in domeniul sanitar (ex. constructia de spitale, renovarea de scoli etc.).

Fata de asteptarile IMM-urilor, Ministerul Finantelor a publicat in consultare publica proiectul de ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri fiscale, din cuprinsul caruia constatam urmatoarele:

- reducerea plafonului veniturilor obtinute in anul precedent, de la un milion de euro la 0,5 milioane de euro pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aproximativ 8.000 de microintreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);

- majorarea accizelor si a TVA-ului la unele produse va duce la cresterea preturilor, respectiv costuri suplimentare pentru populatie;

- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT catre microintreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decat norma de venit;

- niciuna din aceste masuri nu duce la reducerea presiunii inflationiste asupra cetatenilor;

cu exceptia masurilor ce privesc TVA-ului si accizele, toate celelalte sunt masuri fara fundamentare fiscala si economica pe termen mediu si lung.

Avand in vedere cele mentionate, asteptarile IMM-urilor din partea guvernului sunt:

- asigurarea predictibilitatii sistemului fiscal prin anuntarea masurilor noi cu cel putin 6 luni inainte de aplicarea lor;

- cresterea investitiilor publice;

- sustinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investitii pentru IMM-uri;

- stimularea pastrarii locurilor de munca si crearea de noi locuri de munca prin stabilirea salariului minim in anul 2023 la valoarea de 3.000 lei si limitarea contributiilor la nivelul salariului minim din 2022;

- stimularea investitiilor in mediul privat prin recunoasterea de 50% cost la achizitie si restul de 50% in perioada de amortizare (metoda accelerata);

- subventionarea dobanzii la credite pentru investitii in utilaje productive;

- modificarea Planului National de Redresare si Rezilienta in concordanta cu noile realitati: realizarea de investitii in sistemul de irigatii, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri si sustinerea constituirii depozitelor regionale).