Agenda Constructiilor - Arh. Norana Petre: NZEB in Romania - lectii si provocari dupa 5 ani de implementare

Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - Arh. Norana Petre: NZEB in Romania - lectii si provocari dupa 5 ani de implementare

Arh. Norana Petre: NZEB in Romania - lectii si provocari dupa 5 ani de implementare

Arhitectura & Proiectare Publicat de Ovidiu Stefanescu 04 Dec 2025 06:20

Piata constructiilor din Romania se confrunta in prezent cu o transformare semnificativa, determinata de noile standarde europene de eficienta energetica si de preocuparea tot mai accentuata pentru sustenabilitate. Introducerea cladirilor cu consum aproape zero de energie (NZEB), obligatorii pentru toate proiectele noi dupa 2020, a redefinit modul in care arhitectii, proiectantii si dezvoltatorii abordeaza conceptia, executia si operarea cladirilor. Daca, initial, tranzitia catre NZEB a fost intampinata cu reticenta si cu adoptarea minimelor cerinte de conformare, experienta ultimilor cinci ani arata ca exista atat provocari, cat si oportunitati majore pentru piata locala. Dincolo de costurile initiale si complexitatea tehnica, cladirile eficiente energetic aduc beneficii tangibile pe termen lung, prin reducerea consumului de energie, scaderea emisiilor de carbon si imbunatatirea confortului si sanatatii utilizatorilor. In acest context, arh. Norana Petre, fondatoarea Atelier 1 Case Pasive, reprezinta un exemplu de leadership in domeniu, combinand expertiza tehnica cu promovarea standardului german Passive House si formarea noilor generatii de specialisti in constructii performante. Interviul de fata exploreaza lectiile invatate dupa aproape cinci ani de implementare a NZEB, provocarile reale in proiectare si executie, precum si perspectivele pentru viitorul cladirilor sustenabile in Romania.

- Ce s-a schimbat pe piata de constructii odata cu intrarea in vigoare a directivelor pentru constructii NZEB? Ce concluzii puteti trage dupa aproape 5 ani de la intrarea in vigoare a acestora?

- Directiva 2010/31/UE privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) a introdus conceptul cladirilor cu consum aproape zero de energie (NZEB), obligatoriu pentru toate cladirile noi dupa 31 decembrie 2020. In Romania, metodologia MC 001/2022 a reglementat modul de calcul al performantei energetice si pragurile minime aferente standardului NZEB, aplicabile incepand cu 2023. Observ ca adoptarea efectiva a principiilor NZEB ramane lenta. Multi profesionisti si factori decizionali din domeniu nu s-au adaptat pe deplin la noile competente si cerinte impuse de standard. Exista o rezistenta la schimbare, iar implementarea este adesea formala, fara o intelegere reala a logicii tehnice si economice din spatele standardului. O provocare viitoare este tranzitia catre cladirile zero emisii (ZEB), prevazute de EPBD revizuita (2024). Este esential sa aplicam corect cerintele NZEB pentru a putea face natural pasul catre ZEB.

- Care sunt cele mai mari probleme identificate in implementarea normelor NZEB? In ce masura se respecta legislatia in proiectare, constructie si auditare energetica?

- Tendinta generala este de a atinge doar cerintele minime, fara ambitia de a le depasi. Solutiile cu performanta energetica ridicata sunt inca adoptate voluntar si limitat. Perceptia gresita asupra costurilor suplimentare si lipsa unei analize cost-beneficiu riguroase fac ca beneficiarii sa nu perceapa raportul real intre investitia initiala si economiile pe termen lung. In realitate, o cladire NZEB bine proiectata devine rentabila prin economiile la energie si reducerea costurilor de operare. Constientizarea beneficiilor pentru sanatate si calitatea locuirii - confort termic, aer interior curat, emisii reduse de CO₂ - este inca scazuta. O cladire performanta energetic este, astfel, si o investitie in sanatate si calitatea vietii.

- Cum caracterizati piata actuala a produselor pentru constructii eficiente energetic? Exista solutii suficiente si accesibile pentru realizarea cladirilor 100% NZEB?

- Acum 12 ani, oferta de materiale eficiente energetic era limitata si costisitoare. Astazi, piata s-a maturizat: exista solutii performante pentru termoizolatie, ferestre si usi cu performante ridicate, sisteme de etanseizare avansate, reducere a puntilor termice, ventilare cu recuperare de caldura, pompe de caldura si panouri fotovoltaice moderne. Producatorii locali s-au adaptat rapid, iar importatorii aduc produse compatibile cu NZEB si Passive House. Desi costurile pot fi o bariera pentru unii beneficiari, oferta permite realizarea de cladiri NZEB si pasive la costuri rezonabile. Provocarea reala ramane corelarea sistemelor in proiectare si executie, verificarea etanseitatii si controlul calitatii lucrarilor, astfel incat performanta proiectata sa fie confirmata in utilizare.

- Ce abordare ar trebui sa aiba autoritatile in problematica eficientei energetice? Sunt suficiente programele si initiativele actuale?

- Programele existente sprijina partial cladirile publice sau renovarile energetice, dar investitiile private sunt slab sustinute. Subventiile pentru panouri fotovoltaice reprezinta doar o mica parte dintr-o strategie completa. Pentru accelerarea tranzitiei, sunt necesare mecanisme integrate: credite verzi cu dobanzi reduse, granturi pentru proiecte pilot NZEB si Passive House, stimulente fiscale pentru investitii in performanta ridicata. Beneficiile ar fi considerabile: reducerea dependentei de combustibili fosili, scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera si imbunatatirea sanatatii populatiei printr-un mediu interior curat si confortabil. Eficienta energetica trebuie privita ca o politica publica esentiala pentru sanatate si calitatea vietii.

- In ce activitati si programe sunteti implicata in prezent? Ce obiective aveti pe termen mediu si lung?

- Promovez standardul german Passive House atat prin proiectare, cat si prin formarea noii generatii de specialisti, predand module tehnice pentru proiectantii de case pasive. Pe termen mediu, urmaresc consolidarea acestei directii prin proiecte demonstrative si programe dedicate formarii profesionistilor in eficienta energetica. Cred ca tranzitia catre un fond construit cu emisii aproape zero nu se va realiza doar prin reglementari, ci prin educatie, colaborare si exemplul concret al proiectelor care demonstreaza fezabilitatea tehnica si economica a acestor solutii.