Quadratum Architecture își continuă dezvoltarea pe segmentul proiectelor publice, având în lucru investiții din domeniul sănătății, educației, patrimoniului și infrastructurii administrative, precum centre medicale, clădiri istorice restaurate, unități de învățământ și proiecte de infrastructură critică. Compania mizează pe coordonare multidisciplinară, utilizarea BIM și integrarea standardelor NZEB, într-un context în care proiectarea publică devine tot mai dependentă de soluții digitale și de management integrat al infrastructurii. În paralel cu extinderea portofoliului, Quadratum investește în dezvoltarea Q.Bit, platformă proprie de scanare 3D, robotică și analiză AI dedicată evaluării și monitorizării infrastructurii publice. Pentru perioada 2027-2030, Emanuel Vișan, fondator & Managing Partner al Quadratum Architecture, estimează o creștere a investițiilor în spitale, campusuri educaționale, infrastructură critică și regenerare urbană, precum și o tranziție accelerată către modele Digital Twin și administrarea predictivă a clădirilor. În acest context, strategia companiei vizează consolidarea expertizei în proiecte publice cu grad ridicat de complexitate și integrarea tehnologiilor digitale în toate etapele de proiectare, monitorizare și administrare a infrastructurii.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și ce elemente arhitecturale sau funcționale le definesc?
- Portofoliul nostru activ în segmentul public acoperă astăzi câteva dintre cele mai importante tipologii pentru infrastructura socială a României: sănătate, educație, patrimoniu, infrastructură administrativă și infrastructură critică. În toate aceste proiecte, Quadratum are rol de proiectant general și coordonator multidisciplinar, ceea ce presupune nu doar dezvoltarea documentațiilor tehnice, ci gestionarea integrată a relației dintre arhitectură, inginerie, execuție și operare. Unul dintre cele mai complexe proiecte aflate în execuție este noul Centru pentru Mari Arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" din București. Complexitatea proiectului nu este dată doar de standardele tehnice și medicale extrem de ridicate, ci și de necesitatea etapizării chirurgicale a lucrărilor, astfel încât activitatea medicală să nu fie afectată. Aici vorbim despre infrastructură critică în sensul real al termenului: fluxuri medicale complexe, siguranță la incendiu, redundanță operațională, integrare tehnologică și coordonare permanentă între zeci de specialități.
În paralel, lucrăm la Clinica de Oncologie din cadrul Spitalului Județean Alba Iulia, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deja aflată în faza de execuție. Proiectul integrează oncologie, radioterapie și cardiologie intervențională, într-un centru regional de referință pentru tratamente integrate. Funcționalitatea medicală dictează aici arhitectura: fluxuri separate pentru pacienți și personal, infrastructură adaptată echipamentelor de radioterapie de mare complexitate, flexibilitate pentru extinderi viitoare și o coordonare tehnică extrem de riguroasă.
Pe zona patrimoniului și a infrastructurii administrative, suntem implicați în restaurarea Palatului Administrativ din Bacău, monument istoric de categoria A, precum și în modernizarea Prefecturii din Drobeta-Turnu Severin și a Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți. Aceste proiecte presupun o relație atent calibrată între conservarea valorii istorice și integrarea standardelor contemporane privind eficiența energetică, securitatea și funcționalitatea administrativă. Restaurarea nu mai înseamnă astăzi doar conservare, ci și capacitatea de a reintegra clădirile istorice într-un mod relevant și sustenabil în viața orașului.
În zona educațională, proiecte precum Școala Mihai Ionescu sau Școala Stupini reflectă preocuparea noastră pentru relația dintre spațiu și utilizator și pentru modul în care infrastructura educațională poate susține comunitatea pe termen lung. Proiectul Labirint, premiat la Anuala de Arhitectură și nominalizat la Bienala Națională, a reprezentat pentru noi confirmarea faptului că infrastructura publică poate avea simultan valoare funcțională, socială și culturală.
Avem, de asemenea, în dezvoltare proiecte sportive și rezidențiale publice, precum bazinul de înot finanțat de Compania Națională de Investiții (CNI) în Caracal și ansamblul de locuințe NZEB pentru tineri din Alba Iulia, precum și proiecte de infrastructură specială și infrastructură critică, inclusiv în zona aeroportuară și de securitate publică.
În toate aceste proiecte există câteva direcții comune: coordonare multidisciplinară avansată, utilizarea BIM (Building Information Modeling) ca instrument operațional real, integrarea infrastructurii existente, standarde NZEB, reziliență și continuitatea funcționării în timpul execuției. Nu mai vorbim doar despre clădiri, ci despre infrastructuri esențiale pentru funcționarea societății. Experiența acumulată în proiecte desfășurate în spitale active, clădiri istorice sau infrastructură critică ne-a împins natural și către dezvoltarea unor instrumente proprii de coordonare digitală, scanare și analiză a infrastructurii existente. În acest context, lansarea Q.Bit reprezintă o extensie firească a modului în care abordăm astăzi proiectarea: bazată pe date reale, modele digitale și monitorizare precisă a infrastructurii publice. Prin scanare 3D, robotică și analiză AI, Q.Bit permite evaluarea și documentarea infrastructurii existente la un nivel de precizie imposibil prin metodele tradiționale, contribuind direct la siguranța utilizatorilor și la o administrare mai predictibilă a clădirilor publice.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- 2025 a fost pentru Quadratum un an de consolidare și maturizare organizațională. Nu a fost un an definit de expansiune accelerată, ci de creștere controlată, investiții consistente în procese interne și consolidarea capacității tehnice și digitale a companiei. Piața devine tot mai matură și mai exigentă, iar beneficiarii publici cer astăzi mult mai mult decât livrarea unei documentații: cer predictibilitate, integrare, trasabilitate și capacitate reală de implementare. Am menținut un ritm solid de contractare și am continuat să dezvoltăm proiecte publice complexe, în special în zona sănătății, educației și patrimoniului. Finalizarea și predarea proiectului Școala și Biserica Labirint a reprezentat pentru noi un moment important, pentru că validează direcția în care credem: infrastructură publică relevantă social, construită cu rigoare tehnică și atenție pentru utilizator.
Primele luni din 2026 confirmă continuitatea acestei direcții. Proiectele majore aflate în execuție sau în faze avansate de proiectare continuă într-un ritm intens, iar noile contracte arată că diversificăm portofoliul fără să diluăm expertiza. Una dintre cele mai importante investiții interne din această perioadă este însă dezvoltarea Q.Bit, infrastructura digitală Quadratum pentru scanare 3D, inspecție robotică și analiză AI a infrastructurii publice. Pentru noi, acesta nu este un produs separat de activitatea de proiectare, ci o continuare logică a modului în care vedem viitorul infrastructurii publice: clădiri și rețele urbane monitorizate inteligent, documentate digital și administrate pe baza unor date măsurabile, nu exclusiv reactive. Q.Bit integrează scanare LiDAR, robotică autonomă, procesare BIM și analiză AI pentru evaluarea infrastructurii educaționale și urbane, generând modele digitale reutilizabile, hărți de risc și rapoarte tehnice prioritizate. În esență, tehnologia este pusă în slujba siguranței utilizatorului final și a unei administrări mai responsabile a infrastructurii publice. Investiția în Q.Bit reflectă și o schimbare mai amplă în industrie: proiectarea nu se mai termină la predarea documentației, ci continuă în zona de monitorizare, prevenție, Digital Twin (geamăn digital) și administrare a activelor. Credem că acesta va fi unul dintre marile subiecte ale pieței în următorii ani.
Pentru perioada 2027-2030 estimăm o piață dominată de proiecte integrate tehnologic: spitale regionale, campusuri educaționale, infrastructură critică, regenerare urbană și modernizarea fondului construit existent. BIM, Digital Twin și AI vor deveni instrumente operaționale standard, nu simple elemente de marketing. Birourile care vor rămâne relevante vor fi cele capabile să combine arhitectura, ingineria, tehnologia și managementul infrastructurii într-un ecosistem coerent.
- Care sunt obiectivele Quadratum pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Strategia noastră este foarte clară: nu urmărim să fim prezenți în toate segmentele pieței, ci să devenim un reper în domenii în care complexitatea și impactul social sunt foarte mari. Ne interesează proiectele care au relevanță publică reală și care produc efecte pe termen lung în comunitate. În astfel de proiecte, diferența dintre o soluție superficială și una bine fundamentată se vede timp de decenii. Din acest motiv, investim constant în capacitatea internă de coordonare, în dezvoltarea departamentelor tehnice și în standardizarea proceselor digitale. Un obiectiv strategic important pentru următorii ani este consolidarea infrastructurii digitale interne și integrarea tehnologiilor de scanare 3D, AI și Digital Twin în procesele de proiectare și administrare a infrastructurii publice. Prin Q.Bit, dezvoltăm capabilități proprii care permit evaluarea și monitorizarea infrastructurii existente cu un nivel de precizie dificil de obținut prin metode tradiționale. Credem că viitorul proiectării nu înseamnă doar construirea unor clădiri noi, ci și administrarea inteligentă a fondului construit existent. În România există un volum uriaș de infrastructură publică slab documentată, insuficient monitorizată și administrată mai degrabă reactiv decât preventiv. Tocmai aici credem că tehnologia poate produce un impact major. Prin Q.Bit, infrastructura publică poate fi scanată, analizată și documentată digital într-un mod care permite administrațiilor să ia decizii bazate pe date reale și pe prioritizarea obiectivă a intervențiilor. În special în zona educațională, considerăm că digitalizarea trebuie să însemne și siguranță, predictibilitate și capacitatea de a preveni degradările înainte ca acestea să genereze incidente. Pe termen mediu, ne propunem să dezvoltăm și mai mult competențele interne în zona instalațiilor complexe, avizare ISU, coordonare multidisciplinară și management digital al proiectelor, precum și să extindem capacitatea companiei de a gestiona proiecte de infrastructură de scară mare, inclusiv în zona aeroportuară și a infrastructurii critice.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- Cererea este într-o creștere clară și consistentă, susținută de fondurile structurale și de presiunea reală de modernizare a infrastructurii sociale existente. România are un fond construit public care, în multe cazuri, nu mai răspunde nici funcțional, nici energetic și nici tehnologic nevoilor actuale. Vedem o accelerare evidentă în segmente precum infrastructura medicală, educația, consolidarea seismică și eficiența energetică. În paralel, administrațiile publice încep să conștientizeze că infrastructura nu mai poate fi gestionată exclusiv reactiv, după apariția degradărilor sau incidentelor. Credem că piața se mută treptat de la dezvoltări speculative către infrastructură necesară. În următorii ani, vor domina investițiile în spitale și ambulatorii regionale, campusuri educaționale, infrastructură sportivă comunitară, reabilitarea energetică a fondului construit existent și infrastructura logistică și administrativă. În același timp, vedem o tranziție clară de la proiectarea clasică la o proiectare inteligentă, monitorizată digital și administrată pe baza datelor. În următorii ani, digitalizarea nu va mai însemna doar BIM sau documentație electronică, ci și scanare periodică, modele Digital Twin, monitorizarea degradărilor și utilizarea AI pentru prioritizarea intervențiilor. În zona educațională, de exemplu, digitalizarea nu ar trebui să însemne exclusiv tablete interactive sau clădiri noi, ci și siguranță, predictibilitate și capacitatea administrației de a înțelege în timp real starea infrastructurii utilizate de copii. Exact această direcție o dezvoltăm prin Q.Bit, un ecosistem de scanare 3D, robotică și analiză AI dedicat infrastructurii publice și infrastructurii școlare. Credem că următorii ani vor aparține companiilor capabile să combine proiectarea, tehnologia și managementul infrastructurii într-un mod integrat.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Există, fără îndoială, o evoluție pozitivă în ultimii ani. Vedem beneficiari publici mai informați, proiecte mai bine fundamentate și o preocupare reală pentru calitatea arhitecturală și funcțională. Totuși, există încă diferențe foarte mari între intenție și implementare. Problema fundamentală rămâne faptul că proiectarea este, de multe ori, subfinanțată și subestimată ca importanță strategică. Avem încă proceduri în care criteriul prețului minim domină procesul de selecție, ceea ce afectează inevitabil calitatea rezultatului final. Clădirile publice nu sunt produse de consum rapid; ele definesc orașele și comunitățile pentru zeci de ani. Concursurile de arhitectură pot fi un instrument foarte important atunci când sunt organizate riguros: cu teme clare, jurii competente și garanția implementării proiectului câștigător. În astfel de cazuri, ele ridică nivelul discuției profesionale și încurajează soluții inovatoare. Dar calitatea unei clădiri publice nu se decide doar în concept. Contează la fel de mult capacitatea de implementare, continuitatea administrativă și managementul corect al execuției. Credem că următoarea etapă de maturizare a pieței va veni din integrarea mai bună între concept, tehnologie și implementare. În infrastructura publică, diferența dintre o intenție bună și un proiect reușit este dată, de cele mai multe ori, de rigoarea coordonării și de capacitatea de a transforma deciziile de proiectare în procese predictibile și controlabile.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România?
- Procedurile de achiziție publică rămân una dintre cele mai mari surse de fricțiune. Utilizarea excesivă a criteriului "cel mai mic preț" a produs, în timp, o erodare generală a calității în industrie și a descurajat investițiile serioase în tehnologie, echipe și procese. Birourile care dezvoltă infrastructură digitală, coordonare BIM sau soluții avansate de management tehnic nu pot funcționa sustenabil într-un sistem care evaluează exclusiv costul imediat. O altă provocare majoră este lipsa predictibilității administrative: avize lente, interpretări diferite ale normativelor, suprapuneri legislative și modificări succesive ale reglementărilor tehnice. În anumite proiecte, durata obținerii avizelor o depășește pe cea efectivă a proiectării. În plus, multe administrații publice nu au încă structuri interne solide de management de proiect, ceea ce face dificilă luarea rapidă a deciziilor și menținerea unei direcții coerente pe termen lung. O mare parte dintre problemele din infrastructura publică provin și din lipsa unor date tehnice actualizate despre starea reală a clădirilor și infrastructurii existente. În multe situații, deciziile se iau fără modele digitale, fără monitorizare periodică și fără o evaluare obiectivă a riscurilor. Credem că următoarea etapă de maturizare a pieței va veni tocmai din această zonă: infrastructură documentată digital, trasabilitate tehnică și decizii bazate pe date măsurabile. Tehnologiile de scanare 3D, Digital Twin și analiză AI pot reduce semnificativ incertitudinea din proiectele publice și pot crește predictibilitatea intervențiilor și responsabilitatea decizională.
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- Suntem prudenți, dar optimiști. România traversează probabil cea mai importantă perioadă de investiții publice din ultimele decenii, iar infrastructura socială va rămâne una dintre direcțiile majore de dezvoltare. Presiunea pe modernizarea fondului construit este foarte mare: spitale, școli, campusuri, infrastructură sportivă, clădiri administrative, infrastructură de siguranță publică și locuințe pentru tineri. O mare parte din aceste clădiri trebuie nu doar renovate energetic, ci complet regândite funcțional și tehnologic. Credem că una dintre cele mai importante oportunități ale perioadei 2026-2027 va fi transformarea infrastructurii sociale existente într-o infrastructură monitorizată și administrată inteligent. Administrațiile publice vor avea nevoie nu doar de proiectanți, ci de parteneri capabili să combine arhitectura, ingineria, scanarea digitală, analiza datelor și managementul infrastructurii. În acest context, dezvoltarea Q.Bit reprezintă pentru Quadratum un pas strategic către zona de infrastructură publică inteligentă - unde proiectarea, monitorizarea și prevenția funcționează integrat, în beneficiul utilizatorului final și al comunității. Prin scanare 3D, robotică autonomă și analiză AI, infrastructura existentă poate fi documentată și monitorizată într-un mod predictiv, nu doar reactiv. Considerăm că acesta va fi unul dintre marile avantaje competitive ale pieței în următorii ani: capacitatea de a înțelege infrastructura existentă înainte ca degradările să devină probleme critice și capacitatea de a administra investițiile publice pe baza datelor reale. Birourile care vor evolua în această nouă etapă vor fi cele capabile să combine expertiza tehnică, coordonarea multidisciplinară, tehnologia și capacitatea reală de implementare. Quadratum se pregătește exact pentru această direcție, nu prin creștere accelerată și superficială, ci prin investiții metodice în competență, infrastructură digitală și procese pe termen lung.
