DART Engineering marchează în 2026 un deceniu de activitate, perioadă în care a contribuit la dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate cumulată de peste 1,5 GW și și-a consolidat poziția ca furnizor de servicii integrate de proiectare și coordonare tehnică. Compania are în prezent în derulare un portofoliu amplu de investiții în domeniile energiei eoliene, fotovoltaice și al sistemelor de stocare a energiei (BESS), precum și proiecte industriale, aflate în diferite etape de autorizare, proiectare și execuție. Pentru perioada 2026-2030, DART Engineering își propune extinderea pe piețele externe, consolidarea serviciilor de proiectare multidisciplinară și dezvoltarea competențelor în domeniul rețelelor și stațiilor electrice, în contextul accelerării investițiilor în infrastructura energetică. Dorin Gabriel Alungoaie, General Manager al DART Engineering, vorbește în interviul următor despre proiectele aflate în derulare, direcțiile strategice de dezvoltare a companiei, provocările întâmpinate în implementarea investițiilor și perspectivele pieței construcțiilor energetice din România.
- Care sunt principalele proiecte energetice la care lucrați în această perioadă, ce tipuri de servicii asigurați și în ce stadii de implementare se află investițiile?
- În această perioadă, DART Engineering este implicată în mai multe proiecte importante din sectorul energiei regenerabile și din domeniul construcțiilor industriale, aflate în diferite etape: autorizare, proiectare tehnică, execuție și punere în funcțiune. Activitatea noastră este concentrată pe trei direcții principale: energie eoliană, energie fotovoltaică și sisteme de stocare a energiei. În cadrul acestor proiecte asigurăm servicii de proiectare pentru fundații, drumuri și platforme, sistematizarea terenului, rețele electrice de medie și înaltă tensiune și infrastructura necesară racordării la Sistemul Energetic Național. Împreună cu partenerii noștri specializați, participăm și la proiectarea stațiilor electrice. În domeniul energiei eoliene, printre proiectele aflate în lucru se numără cele dezvoltate de Greenvolt în județele Ialomița și Călărași, pentru care am proiectat fundațiile turbinelor, drumurile și platformele, rețelele de cabluri, stațiile electrice aferente celor două proiecte, precum și podețele și lucrările conexe. În faza de execuție se află și proiectele CEE Topalu și CEE Cernavodă, în cadrul cărora am realizat proiectarea drumurilor și platformelor, a podețelor și a amenajărilor necesare accesului la amplasamente. Din portofoliul nostru fac parte și parcul eolian Green Breeze, dezvoltat de OX2 și energizat recent, precum și parcul eolian Urleasca, dezvoltat de BIG MEGA Renewable Energy. Aceste proiecte reflectă experiența acumulată de echipa DART Engineering în proiectarea și coordonarea infrastructurii civile și electrice necesare dezvoltării parcurilor eoliene. În sectorul fotovoltaic, avem în lucru proiecte amplasate în Casimcea, Săceni și Sălaj, pentru care furnizăm servicii de proiectare a infrastructurii civile și electrice, în funcție de cerințele și etapa fiecărei investiții.
O direcție aflată într-o dezvoltare accelerată este reprezentată de sistemele de stocare a energiei. În prezent, suntem implicați în proiecte BESS dezvoltate în Cernavodă, Mircea Vodă, Topalu, Ișalnița, Scurtu Mare și Iancu Jianu, pentru care asigurăm servicii de proiectare a infrastructurii necesare amplasării, racordării și funcționării sistemelor de stocare.
În paralel, realizăm proiecte industriale, în special hale și infrastructura aferentă, pentru care oferim servicii integrate de arhitectură și inginerie, de la etapa de autorizare până la proiectul tehnic și detaliile de execuție. Așa cum am menționat, avem proiecte aflate în diferite etape de autorizare, proiectare și execuție în toate cele trei direcții: energie eoliană, energie solară și stocare. Termenele sunt stabilite în funcție de dimensiunea și complexitatea fiecărei investiții, de procesul de autorizare, de livrarea echipamentelor și de calendarul general de construcție al beneficiarului. O parte dintre proiecte sunt deja în execuție, iar celelalte urmează să intre etapizat în construcție în perioada următoare.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare și coordonare tehnică în România, în contextul investițiilor din sectorul energetic?
- Din experiența DART Engineering, cererea pentru servicii integrate de proiectare și coordonare tehnică este în creștere. Proiectele energetice devin tot mai complexe și reunesc infrastructură civilă, rețele electrice, stații de transformare, sisteme de stocare și numeroase echipamente furnizate de companii diferite. Beneficiarii nu mai caută doar proiectarea separată a fiecărei componente. Există o nevoie tot mai mare pentru soluții coordonate, care să urmărească proiectul de la autorizare până la execuție și punere în funcțiune. În practică, integrarea specialităților și gestionarea interfețelor dintre proiectant, furnizori și constructor sunt esențiale pentru respectarea termenelor și evitarea modificărilor în șantier.
DART Engineering activează în principal în componenta de Engineering a proiectelor EPCM. Asigurăm proiectarea multidisciplinară, coordonarea tehnică, verificarea și optimizarea soluțiilor, precum și asistența tehnică pe durata execuției. În funcție de complexitatea proiectului, lucrăm împreună cu parteneri specializați și cu antreprenori EPC, astfel încât infrastructura civilă și cea electrică să fie tratate ca părți ale aceluiași sistem. Observăm această evoluție mai ales în proiectele eoliene și fotovoltaice, unde sistemele de stocare și infrastructura de racordare au devenit componente esențiale. Investitorii solicită tot mai des pachete integrate, termene clare și un partener tehnic capabil să înțeleagă atât cerințele de proiectare, cât și realitatea din teren. Pentru DART Engineering, această evoluție reprezintă direcția firească de dezvoltare: consolidarea capacității de proiectare și coordonare multidisciplinară și extinderea serviciilor de Design Review, Owner’s Engineering și asistență tehnică. Considerăm că valoarea unui partener tehnic nu constă doar în documentația pe care o livrează, ci și în capacitatea de a anticipa riscurile și de a transforma proiectul într-o soluție clară, construibilă și sigură.
- Ce obiective strategice are compania pentru perioada 2026-2030 în ceea ce privește extinderea portofoliului și consolidarea pe piețele locală și internațională?
- Pentru perioada 2026-2030, unul dintre principalele obiective strategice ale DART Engineering este extinderea activității pe piețele externe, în special în domeniul proiectării infrastructurii rutiere și al structurilor. Pentru anul 2026 ne-am propus un obiectiv concret: implicarea în minimum două proiecte internaționale. Considerăm această etapă un prim pas spre construirea unei prezențe constante în afara României. Ne dorim o dezvoltare treptată, bazată pe proiecte livrate bine, relații de încredere și parteneriate pe termen lung.
Un avantaj important al echipei noastre este experiența acumulată atât în biroul de proiectare, cât și direct în șantier. Această perspectivă ne ajută să înțelegem încă din faza de proiectare procesele de execuție, să anticipăm eventualele dificultăți și să identificăm soluții care pot genera optimizări tehnice și economii de materiale, timp și costuri. Considerăm că acesta este plusul de valoare pe care îl putem aduce și pe piețele externe: proiecte clare și bine coordonate, dezvoltate nu doar pentru a îndeplini cerințele tehnice, ci și pentru a putea fi executate eficient și în condiții de siguranță.
Pe piața locală, vom continua dezvoltarea în cele trei direcții principale - energie eoliană, fotovoltaică și sisteme de stocare - și vom consolida competențele în proiectarea rețelelor și stațiilor electrice, alături de partenerii noștri specializați. Urmărim, de asemenea, dezvoltarea serviciilor de Design Review, Owner’s Engineering, coordonare multidisciplinară și asistență tehnică pe durata execuției. În paralel, ne propunem să extindem portofoliul de proiecte industriale și clădiri, prin servicii integrate de arhitectură și inginerie. Dorim să oferim beneficiarilor o abordare unitară, de la concept și autorizare până la proiectul tehnic, detaliile de execuție și asistența în șantier, cu toate specialitățile coordonate în cadrul aceleiași echipe de proiectare.
Până în 2030, ne dorim ca proiectele internaționale să devină o componentă constantă a activității DART Engineering, iar compania să fie recunoscută drept un partener român de proiectare capabil să livreze soluții la standarde internaționale. Vrem să creștem pas cu pas, păstrând calitatea și responsabilitatea care ne definesc: să construim local și să gândim internațional.
- Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în derularea proiectelor majore, din punct de vedere legislativ, administrativ, al resurselor umane și al lanțurilor de aprovizionare?
- Una dintre cele mai mari provocări nu este neapărat complexitatea tehnică, ci lipsa de claritate și predictibilitate cu care începe uneori un proiect. În sectorul energetic, legislația, procedurile de autorizare și cerințele instituțiilor pot fi interpretate diferit. Termenele pentru obținerea avizelor sunt dificil de estimat, iar unele cerințe apar sau se modifică pe parcurs. Toate acestea influențează direct proiectarea și calendarul de execuție. O altă provocare este calitatea informațiilor disponibile la început. Studiile topografice și geotehnice, traseele, datele echipamentelor sau soluțiile de racordare nu sunt întotdeauna definitive. Atunci când aceste informații se schimbă târziu, efectele se transmit către toate specialitățile și pot genera reproiectări, întârzieri și costuri suplimentare. Proiectele majore presupun coordonarea investitorului, proiectanților, furnizorilor, constructorilor și autorităților. Fiecare poate lucra foarte bine în domeniul său, dar proiectul funcționează numai atunci când toate soluțiile se întâlnesc corect. Din experiența noastră, comunicarea și stabilirea clară a responsabilităților sunt la fel de importante ca proiectarea propriu-zisă.
Resursa umană specializată este o altă provocare. Nu este suficient să găsim ingineri buni din punct de vedere tehnic. Avem nevoie de oameni care înțeleg relația dintre proiectare și execuție, care pot lucra în echipe multidisciplinare și care își asumă responsabilitatea pentru soluțiile propuse. De aceea, investim constant în formarea și dezvoltarea echipei.
În ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, termenele de livrare și modificarea echipamentelor pot modifica soluțiile tehnice sau succesiunea lucrărilor. Schimbarea unui echipament nu înseamnă doar înlocuirea lui pe un plan, ci poate afecta fundațiile, platformele, instalațiile și racordarea. Noi încercăm să răspundem acestor provocări prin implicarea cât mai devreme în proiect, printr-o coordonare permanentă și prin identificarea riscurilor înainte ca acestea să ajungă în șantier. Credem că problemele discutate și rezolvate în etapa de proiectare înseamnă mai puține improvizații, costuri și întârzieri în execuție. Un proiect bun începe cu informații clare, oameni responsabili și decizii luate la timp.
- În ce măsură integrați principiile sustenabilității și tehnologiile de digitalizare, BIM și automatizare în livrarea serviciilor EPCM?
- Pentru DART Engineering, sustenabilitatea începe încă din etapa de proiectare. Nu este suficient ca un proiect să producă energie verde. Este important și modul în care infrastructura necesară este proiectată, construită și exploatată. În proiectele noastre urmărim optimizarea traseelor drumurilor și rețelelor electrice, reducerea volumelor de săpătură și umplutură, folosirea eficientă a materialelor și limitarea suprafețelor ocupate. În cazul fundațiilor și structurilor, analizăm soluțiile astfel încât să obținem siguranța necesară fără consumuri nejustificate de beton și armătură. Aceste optimizări pot reduce atât impactul asupra mediului, cât și costurile și durata de execuție. Experiența acumulată în birou și în șantier ne ajută să privim sustenabilitatea și dintr-o perspectivă practică. O soluție care arată bine pe plan, dar este dificil de construit, va genera pierderi de materiale, timp și resurse. De aceea, încercăm să anticipăm încă din proiectare procesele de execuție și să propunem soluții clare și aplicabile în teren.
În ceea ce privește digitalizarea, utilizăm programe specializate pentru modelarea terenului, proiectarea drumurilor și platformelor, calculul fundațiilor și structurilor, precum și pentru proiectarea și analiza rețelelor electrice. Lucrul în modele tridimensionale ne ajută să înțelegem mai bine proiectul, să verificăm interacțiunea dintre specialități și să identificăm neconcordanțele înainte ca acestea să ajungă în șantier. Integrarea BIM reprezintă o direcție importantă pentru dezvoltarea companiei. O implementăm treptat, în funcție de cerințele și complexitatea proiectelor, cu accent pe coordonarea dintre arhitectură, structuri, infrastructură și instalații. Obiectivul nu este doar realizarea unui model 3D, ci folosirea informației într-un mod coerent pe întreaga durată a proiectului. Folosim automatizarea pentru activitățile repetitive, verificarea datelor, generarea unor documente și extragerea cantităților. Totuși, considerăm că tehnologia trebuie să sprijine decizia inginerului, nu să înlocuiască experiența și responsabilitatea acestuia. Strategia noastră este să introducem noile tehnologii acolo unde aduc claritate, reduc riscurile și ajută echipa să livreze proiecte mai bine coordonate. Pentru noi, digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument prin care putem proiecta mai eficient, mai responsabil și mai aproape de realitatea din șantier.
- Cum apreciați perspectivele pieței construcțiilor energetice din România și care sunt domeniile cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare în următorii ani?
- Considerăm că piața construcțiilor energetice din România va continua să se dezvolte în următorii ani. Viitorul acestei piețe nu va fi determinat doar de numărul de MW instalați, ci și de capacitatea noastră de a transporta, stoca și utiliza eficient energia produsă. Proiectele eoliene și fotovoltaice vor rămâne direcții importante, însă următoarea etapă va pune un accent tot mai mare pe sistemele de stocare, stațiile electrice și modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Nu este suficient să construim noi capacități de producție dacă infrastructura necesară racordării și echilibrării sistemului nu se dezvoltă în același ritm. Vedem un potențial semnificativ în proiectele BESS. Acestea vor avea un rol important în echilibrarea sistemului, în gestionarea variațiilor de producție și în utilizarea cât mai eficientă a energiei regenerabile.
O direcție importantă pentru următorii ani este și dezvoltarea parcurilor industriale. Considerăm că acestea pot reprezenta o nouă etapă în dezvoltarea economică a României, în special dacă sunt gândite de la început ca infrastructuri integrate, capabile să consume, să producă și să stocheze energie. Suprafețele mari ale halelor pot fi utilizate pentru instalarea panourilor fotovoltaice, iar energia produsă poate fi consumată direct de activitățile industriale. Surplusul poate fi stocat în sisteme BESS și utilizat ulterior, în perioadele cu producție redusă sau cu un consum mai mare. Printr-un sistem corect dimensionat și administrat, o parte cât mai mare din energia produsă local poate fi folosită chiar în interiorul parcului industrial. Această abordare poate reduce presiunea asupra rețelei, costurile cu energia și pierderile asociate transportului. În același timp, poate crește autonomia și predictibilitatea energetică a companiilor care își desfășoară activitatea în aceste parcuri. Viitoarele dezvoltări industriale nu ar trebui privite doar ca un ansamblu de hale, drumuri și utilități, ci ca ecosisteme în care arhitectura, ingineria și energia sunt gândite împreună.
O altă zonă cu potențial este modernizarea și extinderea infrastructurii electrice: stații de transformare, linii electrice și rețele de medie și înaltă tensiune. Aceste investiții sunt esențiale pentru integrarea noilor proiecte și pentru creșterea siguranței Sistemului Energetic Național. Pe termen mediu și lung, energia eoliană offshore, proiectele hibride, modernizarea capacităților existente și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen pot deschide noi direcții pentru piața de proiectare și construcții. România are resurse și interes investițional, însă transformarea acestui potențial în proiecte construite va depinde de predictibilitatea legislativă, durata procedurilor de autorizare și capacitatea rețelei. Din perspectiva DART Engineering, următoarea etapă va necesita o coordonare tot mai bună între infrastructura civilă și cea electrică. Avem o oportunitate importantă, dar și o responsabilitate pe măsură: să nu construim doar mai mult, ci să construim mai bine, cu soluții clare, coordonate și gândite să funcționeze pe termen lung.
