Biroul de arhitectură UNITH2B coordonează în prezent investiții aflate în diferite stadii de implementare, de la studii de fezabilitate până la execuție, între cele mai importante fiind Campusul de Oncologie și Neurologie al Spitalului Județean Giurgiu, Spitalul Județean Bacău, Complexul Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei din Cluj și Școala Verde de la Ghiroda. Totodată, compania dezvoltă proiecte cu impact urban și cultural, precum Muzeul Digital al Gimnasticii din Deva, Grădina Urbană Transilvania din Beclean și studiul de reorganizare a centrului istoric al municipiului Sibiu. Potrivit reprezentantelor companiei, Anca Brandiburg și Hildegard Brandl, Managing Partners UNITH2B, anul 2025 a reprezentat o etapă de consolidare strategică, iar 2026 se conturează drept un an intens, marcat de avansul proiectelor publice aflate în execuție și de extinderea activității pe piețe externe. Un proiect de referință este Moldova HiTech Park, dezvoltat lângă Chișinău, un campus de inovație estimat la 400 milioane de euro. Pentru perioada următoare, obiectivele companiei vizează dezvoltarea segmentului de regenerare urbană și integrarea inteligenței artificiale în procesele de proiectare și management de proiect.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru? În ce stadiu de implementare sunt și ce elemente arhitecturale sau funcționale le definesc?
- Portofoliul nostru de proiecte publice este, în acest moment, unul dintre cele mai diverse din activitatea UNITH2B. Lucrăm simultan pe mai multe tipologii - sănătate, educație, cultură, spațiu public - și în stadii diferite de maturitate, de la studii de fezabilitate până la coordonare în execuție. În domeniul sănătății, avem trei proiecte majore. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu - Campusul de Oncologie și Neurologie, etapa I, este cel mai avansat: proiectarea a fost finalizată, iar execuția este în desfășurare. Am conceput campusul pe un teren de 3,3 hectare, un fost sit industrial la intrarea nordică a orașului, distribuit în trei pavilioane compacte care încadrează o serie de curți adăpostite. Am urmărit ca rezultatul să semene mai degrabă cu un cartier decât cu o instituție, pentru că experiența pacientului și a familiei începe de la prima percepție a spațiului.
Al doilea proiect de sănătate de anvergură este Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde proiectarea este finalizată și urmează demararea execuției. Ambele spitale au fost inițial finanțate prin PNRR și au fost ulterior transferate pe Programul Sănătate 2021-2027, un mecanism de finanțare europeană care asigură continuitatea acestor investiții.
Al treilea este secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) din cadrul Spitalului de Pediatrie Pitești - o intervenție de modernizare a unor spații care nu au mai beneficiat de investiții semnificative de la construcția clădirii de o perioadă considerabilă. Provocarea principală a fost să reconfigurăm compartimentarea și instalațiile într-un context operațional activ, aducând spațiile la standardele actuale de siguranță și prevenție a infecțiilor nosocomiale.
Spitalul Județean Bacău
În domeniul culturii, suntem implicați în proiectarea și coordonarea în execuție a Complexului Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei, proiect al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Clădirea, cu o suprafață de 11.350 mp, se ridică pe un teren de 1,6 hectare, pe versantul nord-estic al dealului "La Fânață", în comuna Florești, și se află în stadiu avansat de execuție - peste 80% progres fizic -, cu lucrări în desfășurare la instalații, la fațada din cărămidă aparentă de argilă naturală Cemacon și la finisaje interioare. Am urmărit ca muzeul să devină un centru interactiv și dinamic, cu spații optimizate pentru cercetare, restaurare, conservare și expoziție, completate de zone de relaxare, spații verzi și locuri special amenajate pentru evenimente culturale și educative. Proiectul este finanțat prin PNRR și are termen de finalizare în 2026.
Un proiect care ne entuziasmează în mod deosebit este Muzeul Digital al Gimnasticii din Deva, parte a unui demers mai amplu de regenerare a zonei de la poalele Cetății Devei. Ne aflăm în faza de studiu de fezabilitate. Deva este un oraș cu o identitate profund legată de gimnastică - aici, la Liceul cu Program Sportiv "Cetate", s-au pregătit generații de gimnaști care au adus României cele mai importante succese mondiale și olimpice. Anul 2026 este declarat "Anul Nadia" și marchează 50 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii olimpice, un moment în care o astfel de inițiativă capătă o relevanță simbolică deosebită. Muzeul nu va fi unul clasic, ci un spațiu experiențial cu tuneluri interactive, un coridor cronologic al istoriei gimnasticii, statui de ceară ale gimnaștilor și instalații de realitate virtuală, alături de o sală de conferințe și spectacole de 150 de locuri și un parc tematic cu echipamente de gimnastică în aer liber. Este un proiect care poate redefini identitatea urbană a Devei și care, după cum subliniază și Primăria, nu va fi muzeul unui oraș, ci al întregii Românii.
În sectorul educațional, proiectăm Școala Verde de la Ghiroda, un proiect pe care îl considerăm de referință pentru infrastructura educațională din România. Situat în județul Timiș, proiectul răspunde creșterii rezidențiale rapide din zonă și este gândit să deservească aproximativ 1.000 de elevi din ciclul primar și secundar. Cele trei corpuri de clădire adăpostesc 21 de săli de clasă, laboratoare, ateliere creative, cluburi pentru elevi, spații multimedia, bibliotecă cu sală de lectură, cantină, cabinete medicale și stomatologice, sală de sport și teren sportiv în aer liber. Fațada ventilată din cărămidă de argilă naturală Cemacon, luminatoarele integrate strategic și acoperișurile-terasă cu vegetație extensivă fac din această clădire o declarație despre cum ar trebui să arate școala viitorului - o clădire care respiră împreună cu peisajul.
Mai lucrăm la Parcul Botanic - Grădina Urbană Transilvania din Beclean, un proiect finanțat prin Programul Regional Nord-Vest, aflat în implementare. Grădina se întinde pe 49 de hectare și va include un parc botanic propriu-zis, o pistă panoramică de biciclete, zone educaționale și de cercetare. Primii 100 de arbori au fost deja plantați. Este un proiect care demonstrează că și orașele mici pot genera inițiative de peisaj urban cu impact regional.
Nu în ultimul rând, suntem angajați într-un proiect de o natură diferită, dar la fel de importantă: studiul de resistematizare și optimizare a utilizării spațiului public din centrul istoric al Sibiului. Este un proiect de regulament - nu o clădire, ci un instrument urbanistic -, comandat de Primăria Sibiu, prin care analizăm și propunem soluții pentru reorganizarea funcțională a spațiilor publice din centrul istoric: zone pietonale permanente, zone cu acces auto limitat, reglementări pentru terase, mobilier urban și iluminat sustenabil. Actualul regulament datează din 2009, iar dinamica urbană a schimbat radical contextul. Consultarea publică desfășurată anul trecut a confirmat ceea ce noi vedeam din practică: este nevoie de reguli noi, mai clare și mai adaptate la realitatea unui centru istoric viu. Este o inițiativă pe care o considerăm exemplară, pentru că demonstrează că investiția în calitatea spațiului public începe cu gândirea strategică, nu doar cu execuția.
Muzeul de Istorie a Transilvaniei
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- Anul 2025 a fost un an de consolidare și de tranziție strategică. Am finalizat câteva proiecte importante, dintre care cel mai semnificativ a fost Centrul Multifuncțional din Reșița - o clădire la a cărei concepție și implementare am lucrat peste șase ani. Este un proiect de regenerare urbană prin care am integrat comunitatea marginalizată Mociur cu cartierele Centru și Govândari, transformând un sit degradat de-a lungul râului Bârzava într-un centru civic cu spații pentru evenimente socio-culturale, ateliere și activități sportive pentru toate vârstele. Peisajul exterior introduce o piațetă pietonală, parcări dedicate și spații verzi generoase. A fost un proiect de răbdare și de perseverență și, tocmai de aceea, împlinitor. Primele luni din 2026 au fost intense. Avem proiecte în faze diferite de maturitate, ceea ce ne permite o încărcare relativ constantă, dar și o diversitate de provocări zilnice. Estimăm că 2026 va fi un an puternic, mai ales pe componenta de proiecte publice aflate în execuție, unde rolul nostru de coordonare și asistență tehnică devine esențial. O direcție strategică importantă este deschiderea către piețe externe. Suntem implicați în proiectul Moldova HiTech Park de la Stăuceni, lângă Chișinău - un campus de inovație de 50 de hectare, care va transforma coridorul de dezvoltare M2 într-o platformă pentru economia digitală a Republicii Moldova. Am realizat masterplanul și ne aflăm acum, după finalizarea fazei I, în faza a II-a - studiu preliminar, studiu de oportunitate și PUZ (Plan Urbanistic Zonal). Este un proiect de o ambiție remarcabilă: 280.000 mp de program, cu o investiție estimată la 400 de milioane de euro prin Planul European de Dezvoltare, cu participare privată, și un impact estimat de peste 21.600 de locuri de muncă la operaționalizare. Faza de proiectare detaliată și pregătire a documentațiilor este în curs, cu perspectiva demarării construcției în 2027. Ne bucurăm că am putut fi parte din acest proiect încă de la începutul conturării direcției - este genul de provocare care ne definește și care arată că expertiza acumulată pe piața românească poate fi exportată cu succes.
Pentru perioada 2027-2030, vedem o piață care se va segmenta tot mai clar. Proiectele complexe - spitale, muzee, campusuri educaționale - vor necesita echipe integrate, cu capacitate reală de coordonare interdisciplinară. Noi am investit în ultimii ani în consolidarea acestei capacități și considerăm că suntem bine poziționați pentru ciclul următor de investiții publice.
Muzeul de Istorie a Transilvaniei
- Care sunt obiectivele pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Obiectivul nostru principal este să consolidăm poziția de birou de proiectare cu expertiză demonstrată în proiecte publice complexe, care necesită nu doar competență tehnică, ci și capacitate de a gestiona procese lungi, cu mulți actori implicați. Am acumulat această experiență - de la spitale la muzee, de la școli la regulamente urbanistice - și intenționăm să o aprofundăm. Concret, dorim să dezvoltăm mai mult componenta de proiecte de regenerare urbană - piețe publice, spații culturale, infrastructură verde -, unde vedem un potențial mare și o nevoie reală, mai ales în orașele medii și mici din România. Proiectul de la Deva, cel de la Beclean și studiul de la Sibiu sunt deja expresii ale acestei direcții. În paralel, un obiectiv strategic este integrarea inteligenței artificiale în fluxurile noastre de proiectare și, mai ales, de management de proiect. Am investit timp și resurse semnificative în acest sens și ne propunem să fim mereu printre primii adoptatori. Inteligența artificială ne ajută deja concret - în optimizarea planificării, în analiza opțiunilor de compartimentare, în generarea documentației și în procesele de verificare. Dar suntem la fel de atenți la limitări: inteligența artificială rămâne un instrument care amplifică discernământul profesional, nu îl înlocuiește. Beneficiile reale apar atunci când echipa știe ce să ceară și cum să evalueze critic răspunsurile. Vedem inteligența artificială ca pe un catalizator al eficienței și al calității, nu ca pe o scurtătură. Și această atitudine - de adopție informată, nu de entuziasm necalibrat - este ceea ce ne diferențiază. De asemenea, ne propunem să extindem colaborarea cu administrații publice care înțeleg valoarea proiectării de calitate și care sunt dispuse să investească timp în fazele inițiale ale proiectelor - studii de fezabilitate și concursuri de soluții -, pentru a obține rezultate mai bune în implementare.
Muzeul de Istorie a Transilvaniei
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- Cererea pentru servicii de proiectare în segmentul public a crescut semnificativ în ultimii ani, stimulată de PNRR, de programele regionale și de presiunea socială pentru modernizarea infrastructurii de bază. Infrastructura de sănătate va rămâne, cu certitudine, tipologia dominantă - spitale noi, modernizări de secții, campusuri medicale -, susținută de Programul Sănătate 2021-2027 și de transferul unor proiecte majore din PNRR pe această nouă axă de finanțare. Proiectele din educație și cele de regenerare urbană vor urma ca importanță, iar investițiile în spațiu public și infrastructură culturală vor câștiga teren pe măsură ce orașele vor căuta să-și redefinească identitatea. Un segment care va cunoaște o creștere semnificativă este cel al infrastructurii de securitate și apărare. Prin mecanismul european SAFE (Security Action for Europe - Acțiune pentru Securitatea Europei), România va beneficia de o alocare de 16,6 miliarde euro, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, destinată consolidării capabilităților de apărare și finalizării unor proiecte majore de infrastructură. Acest aflux de fonduri va genera cerere semnificativă pentru servicii de proiectare în domenii conexe - baze, facilități logistice, clădiri cu destinație specială - și va redefini peisajul investițional al următorilor ani.
Ceea ce ne preocupă nu este volumul cererii, ci calitatea ei. Piața are nevoie de o schimbare fundamentală: de la selectarea proiectanților pe criteriul prețului minim la evaluarea reală a competenței și a viziunii. Legislația românească permite deja acest lucru - Legea nr. 98/2016, modificată prin Legea nr. 208/2022, stabilește că, pentru contractele de servicii intelectuale, precum consultanța, proiectarea și supervizarea, criteriul calitate-preț este obligatoriu, cu ponderea prețului limitată la maximum 40%. Aplicarea în practică rămâne însă inconsistentă. Progresul va veni din exemple concrete și din perseverența profesioniștilor care demonstrează, proiect după proiect, că investiția în proiectare de calitate reduce costurile în execuție și crește valoarea de utilizare a clădirilor pe întregul lor ciclu de viață.
Centrul Multifuncțional Reșița
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Calitatea proiectelor publice în România este în creștere, dar rămâne extrem de variabilă. Există exemple notabile - proiecte care au beneficiat de concursuri de soluții, de echipe competente și de beneficiari implicați -, iar acestea demonstrează ce este posibil atunci când procesul este corect configurat. Problema este că rămân încă excepții, nu regulă. Concursurile de arhitectură sunt, fără îndoială, cel mai eficient instrument de selecție calitativă. UIA (Uniunea Internațională a Arhitecților) și ACE (Consiliul Arhitecților din Europa) le recomandă ca procedură standard în achizițiile publice pentru proiectare. În România, Ordinul Arhitecților promovează activ acest model. Dar câteva rezultate excelente obținute prin concursuri nu sunt suficiente. Avem nevoie de o schimbare la scara întregii piețe, iar aceasta se poate realiza doar prin asigurarea unor proceduri de achiziție cu parametri corecți: criterii clare de calitate, cu ponderi adecvate, jurii de specialiști independenți, termene realiste pentru elaborarea soluțiilor și, nu în ultimul rând, bugete de proiectare care să reflecte complexitatea reală a investiției. Aceasta este practica internațională consacrată: în țări precum Elveția, Austria, Danemarca sau Olanda, concursurile de soluții pentru clădirile publice sunt norma, nu excepția, iar rezultatele se văd în calitatea mediului construit.
Centrul Multifuncțional Reșița
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România?
- Provocările sunt reale și se manifestă pe mai multe niveluri. Procedurile de achiziție publică, deși au evoluat legislativ, rămân în practică adesea orientate spre preț, ceea ce poate descuraja abordările aprofundate și favoriza soluțiile superficiale. Termenele impuse sunt uneori nerealist de scurte, fără a lua în considerare complexitatea proiectării, mai ales în cazul spitalelor sau al clădirilor de patrimoniu, unde fiecare decizie are implicații tehnice multiple. O provocare pe care o putem numi cu încredere sistemică este raportul dintre bugetele alocate proiectării și complexitatea reală a investițiilor. Proiectarea unei clădiri publice - un spital, un muzeu, o școală - implică zeci de specialiști, studii tehnice aprofundate, iterări multiple cu beneficiarul și conformarea cu un cadru normativ complex. Bugetele de proiectare nu reflectă întotdeauna această realitate, ceea ce pune presiune pe calitatea documentațiilor și, implicit, pe calitatea execuției. Comunicarea și alinierea viziunilor cu beneficiarii publici au fost, istoric, o provocare constantă. Dar trebuie să recunoaștem o evoluție pozitivă: fiind în domeniul proiectării publice de circa 10 ani, vedem o îmbunătățire reală. Beneficiarii au început să acumuleze experiență practică, să înțeleagă mai bine procesul de proiectare și să participe mai activ la luarea deciziilor. Este un parcurs gradual, dar în direcția corectă, și noi ne bucurăm să contribuim la el prin efortul constant de comunicare profesională pe care îl depunem în fiecare proiect. O altă provocare sistemică rămâne lipsa de coerență între diferitele cadre normative aplicabile simultan - urbanism, construcții, mediu, monumente, sănătate publică. Un proiect de spital, de exemplu, trebuie să respecte simultan reglementări din cel puțin cinci domenii distincte, adesea fără un mecanism clar de arbitraj între ele. Este un domeniu în care România are nevoie de simplificare și armonizare.
Muzeul Gimnasticii Deva
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- Perioada 2026-2027 va fi una de implementare intensă. Proiectele demarate sub PNRR intră în faze critice de execuție, iar cele transferate pe Programul Sănătate intră în cicluri noi de contractare. Programele regionale 2021-2027 deschid noi sesiuni de finanțare, iar autoritățile locale vor trebui să asigure cofinanțarea din surse proprii - un factor care va filtra natural proiectele cu fundament solid de cele speculative. În paralel, noul mecanism SAFE va deschide un capitol semnificativ de investiții în infrastructura de securitate și apărare, cu implicații directe pentru proiectarea de clădiri cu destinație specială. Pentru birourile de arhitectură, oportunitățile vor fi strâns legate de capacitatea de adaptare la condițiile de finanțare, de eficiența proceselor interne și de implicarea în proiecte complexe în care expertiza tehnică și coordonarea integrată devin esențiale. Este o piață care nu se simplifică, ci selectează. Un factor care va face diferența în următorii ani este capacitatea de a integra inteligent noile tehnologii - în special inteligența artificială - în procesul de proiectare. Nu ca modă, ci ca instrument real de creștere a eficienței și a calității. Noi am investit deja semnificativ în această direcție: folosim inteligența artificială în managementul de proiect, în optimizarea fluxurilor de lucru, în analiza variantelor de configurare și în documentare. Dar am învățat și că discernământul profesional rămâne ireductibil: inteligența artificială accelerează, dar nu înlocuiește judecata arhitectului sau a inginerului. Birourile care vor prospera vor fi cele care combină experiența de proiectare cu adopția informată a tehnologiei - nu cele care se bazează exclusiv pe una sau pe cealaltă. Clădirile viitorului, cele care consumă mai puțin, care integrează natura în mediul construit și care funcționează bine pe întregul ciclu de viață, vor fi cele proiectate de echipe care investesc în cercetare, în tehnologie și în înțelegerea profundă a nevoilor comunităților pe care le deservesc. Fiecare proiect din portofoliul nostru - de la un spital județean la o grădină botanică, de la un muzeu digital la un regulament urbanistic, de la o școală verde în Banat la un campus de inovație lângă Chișinău - este o dovadă a acestei convingeri.
Aeroport Bistrița
