La finalul anului 2020, Uniunea Europeana (UE) si Marea Britanie (UK) au semnat Acordul comercial si de cooperare, un document care a trasat noua modalitate de colaborare intre societatile si cetatenii celor doua teritorii. La aproape jumatate de an de la semnarea Acordului si la cativa ani de cand intentiile pentru Brexit au fost exprimate, mediul de afaceri este acum nevoit sa treaca cu rapiditate prin etapele adaptarii la noul context politic si economic, analizand si regandind, acolo unde este cazul, relatiile comerciale stabilite cu partenerii de afaceri din Marea Britanie.

Desi negocierile pentru iesirea UK-ului din cadrul UE s-au desfasurat pe parcursul a mai bine de 3 ani, si cu toate ca a existat o perioada de tranzitie in care fiecare stat membru UE a intreprins demersurile pentru adaptarea la noile conditii, intrarea in vigoare a Acordului la 1 ianuarie 2021 a marcat punctul de cotitura in privinta evolutiei relatiilor comerciale si economice dintre cele doua emisfere.

Este bine cunoscut ca, dupa aceasta data, UK a pierdut drepturile si obligatiile pe care le-a avut in calitate de stat membru al UE – in final, acest statut s-a tradus in faptul ca acestuia nu i se mai aplica aceleasi libertati fundamentale ale apartenentei la UE (precum libera miscare a bunurilor, persoanelor, dar si prevederi comune ale tratatelor si directivelor europene) – ori, cel putin, fara conditii si prevederi suplimentare (spre exemplu, cand ne referim la miscarea bunurilor si transferul acestora intre cele doua zone). Astfel, cu privire la aceste arii care guverneaza relatiile economice si comerciale, au aparut noi provocari si aspecte de analizat, pentru ambele sensuri ale fluxurilor.

„In acest context care prezinta variatii semnificative in intervale scurte de timp, societatile trebuie sa tina pasul cu numeroasele noutati legislative care au rupt ritmul obisnuit in care isi desfasurau activitatile. De aceea, am lansat in cadrul grupului Mazars un instrument numit Brexit Radar – care este gratuit si menit sa indrume societatile in evaluarea implicatiilor Brexit-ului asupra afacerilor pe care le deruleaza si a obligatiilor pe care vor trebui sa le indeplineasca suplimentar.”, a mentionat Edwin Warmerdam (foto), Partener, Head of Tax, Mazars Romania.

 

Pentru economia romaneasca, noul statut al UK-ului – acum un stat tert in relatie cu statele membre UE – se reflecta si va continua sa aiba implicatii in special in gradul de interes si rentabilitate al investitiilor. Acum, fluxurile de bunuri si servicii, mobilitatea persoanelor, dar si fluxurile de capital trebuie privite printr-o noua optica – fapte care s-au intercalat si cu restrictiile generate de pandemia de COVID-19. Vorbim, in cele din urma, despre o schimbare majora, in conditiile in care societatile din UK nu mai sunt considerate ca fiind participante la piata unica a UE si beneficiare a liberei circulatii a persoanelor, marfurilor si serviciilor.

Urmare a Acordului, UK si UE si-au asumat obligatia de a garanta faptul ca furnizorii de servicii sau investitorii resortisanti ai ambelor jurisdictii semnatare (inclusiv cei din Romania) vor fi tratati la fel de favorabil ca cei locali, beneficiind, in acelasi timp, de un tratament mai favorabil decat cel acordat in mod obisnuit celor din tari terte. Acest lucru nu inseamna ca, in contextul Brexit-ului, societatile din Romania nu vor fi nevoite sa depuna eforturi suplimentare pentru a intelege si a respecta noile obligatii de ordin administrativ, procedural sau de conformare – ce se vor materializa in costuri suplimentare pentru acestea.

In orice caz, pentru jucatorii pietei locale, perioada tranzitiei post-Brexit a reprezentat o oportunitate de a analiza modelul de afaceri practicat pana la 1 ianuarie 2021, precum si fezabilitatea ori rentabilitatea lui, privind acum catre orizonturi de timp viitoare. Astfel ca, in continuare, societatile vor reevalua daca structurile de investitii vor mai putea functiona ca in trecut sau daca sunt necesare imbunatatiri, luand in considerare totodata si limitarile resimtite in contextul pandemiei.

„Marea Britanie va trata, de asemenea, companiile si cetatenii UE pe baza acordurilor semnate. Va exista un interes mai mare din partea cetatenilor UE rezidenti in Marea Britanie, care vor cauta sa isi exploateze rezidenta in Marea Britanie in beneficiul UE si sa deschida posibile legaturi comerciale. Cetatenii britanici rezidenti in UE vor trebui ei insisi sa se asigure ca vor beneficia in continuare de rezidenta lor in UE. Acest lucru poate dura o perioada pana cand procedurile corecte vor fi puse in aplicare, insa nu vor pune o povara mai mare asupra cetatenilor britanici rezidenti in UE.”, a mentionat Nicholas Hammond, membru si fost director al Camerei de Comert Romano – Britanice (BRCC).

 

Una dintre cele mai mari provocari pentru mediul de afaceri romanesc este, cu siguranta, urmarirea aproape in timp real a modificarilor legislative pe care le-a adus Brexit-ul, inclusiv din perspectiva fiscala.

Dupa 1 ianuarie 2021, o serie de implicatii si modificari fiscale au survenit in ceea ce priveste relatiile si tranzactiile cu UK-ul, dintre care amintim, mai jos, pe cele mai semnificative.

In primul rand, in privinta impozitelor indirecte, la nivelul UK-ului nu mai sunt aplicabile prevederile comune ale regimului din sfera TVA, accizelor sau formalitatilor vamale – UK-ul avand in acest moment statutul unui stat tert in relatia cu statele membre ale Uniunii. In domeniul impozitelor indirecte, observam implicatii importante pentru livrarile de bunuri si servicii, intrucat coordonatele relevante din prisma taxei pe valoarea adaugata (TVA), a taxelor vamale si a accizelor s-au schimbat – astfel ca, spre exemplu, o livrare de bunuri catre UK are acum natura unui export, fapt ce aduce dupa sine necesitatea reanalizarii implicatiilor in sfera TVA. De asemenea, apar efecte imediate, atat pentru cererile transfrontaliere de rambursare a TVA, cat si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre consumatori persoane neimpozabile (B2C).

„In zona impozitelor directe, printre cele mai importante schimbari sunt cele care fac referire la imposibilitatea beneficierii in continuare de scutirea pentru impozitele cu retinere la sursa aplicabile fluxurilor de dividende, dobanzi si redevente primite din Romania de o societate rezidenta in Marea Britanie, in baza Directivelor UE transpuse si in legislatia romaneasca. Totodata, mentionam ca si prevederile mai favorabile ale Directivelor europene cu impact asupra altor subiecte fiscale pentru impozitarea directa (e.g. regimul comun aplicabil in cazul reorganizarilor transfrontaliere intre state UE) nu mai sunt, de asemenea, aplicabile. In acest context, este de la sine inteles ca deciziile investitionale intre Romania si UK vor trebui gandite si planificate si din perspectiva impozitelor directe.”, a mentionat Andreea Ignatescu, Tax Manager, Mazars Romania.

 

Unul dintre aspectele controversate ale Brexit-ului este optiunea UK-ului de a nu mai permite libera circulatie a cetatenilor Uniunii Europene catre teritoriul sau. In perioada post-Brexit, toate deplasarile persoanelor fizice catre UK, dar si din UK spre Romania, vor trebui analizate atent din prisma scopului calatoriei, duratei si conditiilor necesare a fi indeplinite.

Spre exemplu, in ceea ce-i priveste pe cetatenii romani care doresc sa calatoreasca in UK, acestia vor beneficia, in continuare, de dreptul la vizite pe termen scurt (pana la 90 de zile in orice perioada de 180 de zile). Aceleasi reguli se aplica si cetatenilor britanici care vor sa intre in Romania ca turisti, fiind necesara indeplinirea unor conditii suplimentare doar pentru sederi care depasesc 90 de zile. Pentru acestia, recomandarea autoritatilor competente este ca, in orice caz, sa detina un pasaport care sa fie valabil pentru cel putin inca 6 luni ulterior intrarii in unul dintre statele membre UE.

Pe de alta parte, pentru cei care doresc relocarea in UK (fie pentru studii, fie pentru a munci acolo), acest proces a devenit unul mai laborios, fiind conditionat de indeplinirea mai multor criterii aplicabile imigrantilor, stabilite prin legislatia interna a UK-ului.

„Daca ne referim la accesul pe piata muncii al unui cetatean roman, desi era de dorit ca sistemul de recrutare pentru companiile din Marea Britanie sa se fi simplificat, in fapt au fost introduse noi conditii pentru a putea accesa un loc de munca. Mai exact, eligibilitatea pentru accesul pe piata muncii se va acorda doar in urma unor teste si a unui punctaj minim de obtinut de catre candidat. Totodata, angajatorii din Marea Britanie se vor gandi de doua ori inainte sa dea startul recrutarii in tarile UE, date fiind noile cerinte privind demonstrarea detaliata a faptului ca angajarea unui cetatean dintr-un stat al Uniunii nu s-a facut in mod aleatoriu si in detrimentul fortei de munca locale”, a mentionat Alexandru Rotariu, Tax Consultant, Mazars Romania.

In acelasi timp, nici deplasarile in interes de afaceri intre UE si UK nu vor mai fi la fel de facile ca in perioada tranzitiei, de exemplu. De un regim mai permisiv beneficiaza insa detasarile de personal in cadrul aceleiasi companii care are sedii in mai multe tari, printre care si in UK.

Amintim insa ca cetatenii romani aflati temporar in UK (ca studenti, turisti ori aflati in vizite de afaceri) vor putea beneficia de asistenta medicala necesara in baza cardului european de asigurare de sanatate. In ipoteza unor sederi mai lungi, legislatia din Marea Britanie impune cerinte suplimentare, precum suprataxa pentru asistenta medicala drept conditie pentru emiterea vizei de intrare si sedere pe teritoriul UK pentru mai mult de sase luni. Cu probleme similare se vor confrunta si cetatenii britanici care locuiesc in tarile UE, in ceea ce priveste asistenta medicala.

Dincolo de toate aceste aspecte tehnice, discutia se rezuma la cum vor resimti companiile si persoanele fizice din Romania, deopotriva, toate aceste efecte care se suprapun si sunt interconectate. Pe de o parte, societatile doresc cel putin sa isi pastreze profitabilitatea pe care o atinsesera inainte de Brexit; pe de alta parte, cetatenii care urmareau relocarea in UK, indiferent de motiv, se lovesc acum de bariere care le fac mai dificila atingerea acestor scopuri in plan personal, dar nu si imposibila. Daca in prezent ne aflam in plin proces de prefaceri legislative si comerciale, odata cu stabilirea detaliilor pe care si experienta practica va cere ca acestea sa fie analizate, vor aparea si decontarile necesare ale informatiei, iar relatiile comerciale vor deveni mai previzibile si mai sustenabile, asa cum sunt cele intretinute, in prezent, cu alte tari terte.