Agenda Constructiilor
Miercuri, 19 Iunie 2024
RAWLPLUG
Home - Stiri - Antreprenori & Dezvoltatori - UTI GRUP: Afaceri anuale de 65 milioane de euro in constructii si instalatii
UTI GRUP: Afaceri anuale de 65 milioane de euro in constructii si instalatii
Antreprenori & Dezvoltatori Publicat de Elena Icleanu 06 Mai 2019 07:57
In 2018, Grupul de firme UTI a traversat un proces de reorganizare a activitatilor si de divizare de la o structura consolidata de tip "monolit", reprezentata de principala firma a grupului - UTI Grup SA, la o structura de companii operationale mai mici si flexibile, specializate in diverse domenii de activitate. In urma procesului, UTI Grup SA a pastrat in portofoliul de business activitatile de contractor general, de proiectare si inginerie in domeniul constructiilor si instalatiilor pentru lucrari de infrastructura, de altfel unul dintre domeniile de traditie ale companiei. Aceasta linie de business ofera solutii "la cheie" pentru obiective civile si industriale si acopera un spectru larg de servicii - proiectare, executie si punere in functiune -, pe care le completeaza cu servicii profesioniste de mentenanta in perioada de garantie si post garantie. Celelalte companii rezultate in urma divizarii activeaza in domeniile de facility management, infrastructura IT, solutii smart city, geoinformatica.
In prezent, grupul UTI detine un portofoliu de contracte de peste 200 de milioane de euro, din care afacerile pe zona de constructii si instalatii pentru infrastructuri reprezinta 40%.
Interviu cu Nicolae Ivan (31 de ani), directorul general al UTI Grup si manager cu o experienta de 10 ani in domeniul tehnologiilor pentru constructii.
 
- Cum a evoluat business-ul UTI in 2018 si ce estimari aveti pentru acest an?
- Cifra de afaceri a grupului UTI pe segmentul de constructii si instalatii a fost de 65 milioane de euro in 2018, cu aproximativ 5% mai mica fata de anul anterior. Cu toate ca am avut o usoara scadere cauzata de reorganizarile mentionate si de o stagnare a unor proiecte de infrastructura, ne mentinem in top 5 companii de pe piata de constructii din punct de vedere al veniturilor obtinute din activitati de constructii, al proiectelor derulate si valorii acestora, alaturi de companii internationale mari. Pentru anul acesta prioritatea companiei va ramane cresterea productivitatii si a profitabilitatii, consolidarea unor parteneriate pentru viitoarele lucrari si crearea unui mediu intern atractiv pentru atragerea de talente si de competente specializate.
 
- Care sunt cele mai mari lucrari pe care le aveti in derulare, in acest moment?
- Mentionez, in primul rand, lucrarile de instalatii ale Magistralei 5 de metrou, Raul Doamnei - Eroilor 2, proiect derulat in asociere cu Astaldi si FCC Construction. UTI Grup are rolul de antreprenor pentru instalatiile de curenti slabi (fibra optica, radiocomunicatii, telefonie, ceasoficare, televiziune cu circuit inchis, detectie la incendiu, taxare automata), instalatii electroenergetice de joasa si medie tensiune, tractiune electrica, instalatii electromecanice: instalatii sanitare, instalatii HVAC, instalatii de protectie civila, de protectie si stingere incendiu.
Mai lucram la modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavoda si Ovidiu, administrate de Compania Canale Navigabile, cel mai complex proiect de modernizare a infrastructurii de transport maritim realizat dupa 1990. Prima faza a acestui proiect a fost incheiata in 2016, urmand ca in acest an sa finalizam si cea de-a doua etapa. Este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructura de transport pe care le-am dezvoltat in ultima perioada, avand componente complexe de proiectare si inginerie, dar si de executie. Am avut si avantajul de a lucra cu o echipa bine pregatita si implicata a beneficiarului, care a colaborat foarte bine cu echipa de executie.
Un alt proiect important la care lucram in prezent este cel de refacere si modernizare a patinoarului Flamaropol. Acesta are o istorie mai complicata, pornind de la procesul de licitatie, care a avut loc in 2014, semnarea contractului dupa un an si jumatate, primirea ordinului de incepere a lucrarilor si predarea partiala a amplasamentului dupa alti doi ani. Practic, am primit avizul de incepere a lucrarilor in 2017, dar beneficiarul a eliberat in totalitate amplasamentul in septembrie 2017, cand, de altfel, am primit si autorizatia de demolare a ultimelor cladiri aflate pe terenul pe care trebuie construit patinoarul. De atunci si pana in octombrie 2018, proiectul a progresat in ritm alert. In octombrie 2018, a aparut o blocare temporara a finantarii acordata de banca finantatoare, etapa care este depasita acum, lucrarile fiind reluate. Chiar si in aceste conditii, lucrarile nu au fost intrerupte decat putin timp, iar acum acestea se desfasoara in parametri normali, gradul de realizare a proiectului fiind de 35%.
Mai avem in desfasurare doua proiecte in domeniul aeroportuar, respectiv extinderea si modernizarea terminalelor de pasageri ale aeroporturilor din Suceava si Oradea.
Realizam studii de fezabilitate, proiectare si executie de structura si instalatii pentru o serie de penitenciare cu regim de maxima siguranta in vederea alinierii la standardele Uniunii Europene privind infrastructura si conditiile in sistemul penitenciar, precum si pentru unitati militare.
Majoritatea proiectelor enumerate urmeaza a fi finalizate pe parcursul lui 2019, in conditiile in care finantarile de la buget nu vor fi blocate.
As mentiona si cateva proiecte de referinta pentru noi, finalizate anul trecut: constructia terminalului multimodal si a depoului de metrou Straulesti, care incheie o alta etapa a modernizarii si extinderii Magistralei 4 de metrou, unul dintre cele mai importante proiecte in domeniul infrastructurii de transport public din Romania, precum si lucrari importante in domeniul aeroportuar: noul terminal al Aeroportului International Bacau si modernizarea balizajului luminos al pistei Aeroportului International Sibiu.
 
- Care sunt principalele probleme pe care le intampinati in derularea activitatii?
- Multe dintre programele majore de investitii sunt intarziate, autoritatile centrale si locale nu isi asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii publice, dau dovada de lipsa de viziune pentru a demara proiecte care sa depaseasca propriul mandat si de lipsa de profesionalism in managementul proiectelor mari. Ne mai confruntam cu arierate in crestere, avand proiecte pe care le-am finalizat, care sunt functionale si utilizate, dar care sunt neplatite. Iar asta ne influenteaza intreaga activitate, caci, pe langa dezamagirea de a nu fi platite proiecte in care am investit resurse si know-how, ne gasim in situatia de a nu putea plati furnizorii de ale caror echipamente avem nevoie pentru celelalte contracte pe care le avem in derulare. Problema arieratelor este mai mare decat in trecut si nu vedem semne de imbunatatire. Ca o solutie improvizata, a aparut un intreg sistem de plati prin Bilete la Ordin, prin care companiile incearca sa isi asigure continuarea activitatii, dar care nu poate inlocui un circuit firesc, normal al platilor.
Ne mai confruntam cu dificultati cauzate de birocratizarea excesiva a sistemului, ceea ce pune in pericol finalizarea la timp a lucrarilor din cauza procesului indelungat de autorizare si de obtinere a avizelor necesare, de controversele politice care distrag atentia de la problemele socio-economice reale, dar si de mediul legislativ din Romania care a devenit impredictibil si instabil, facand foarte dificila realizarea unor planuri de afaceri si de investitii sustenabile.
Necorelarea preturilor de executie a proiectelor cu cresterea preturilor materialelor si a fortei de munca este o alta problema, care afecteaza in general performanta companiilor din domeniu.
 
- Cum rezolvati dificultatile legate de forta de munca? Lucrati cu muncitori din afara spatiului european?
- Lipsa fortei de lucru, ca urmare a fenomenului masiv de migrare, ramane in continuare cea mai mare amenintare a sectorului de constructii, public si privat, si implicit si a noastra. Nu lucram deocamdata cu muncitori din afara spatiului european, dar colaboram cu mai multe agentii de recrutare specializate pentru identificarea fortei de munca in acest domeniu, pentru a asigura personalul necesar proiectelor curente, dar si cu agentiile de somaj. Avem parteneriate cu licee si scoli profesionale care ne recomanda absolventi in cautarea unui loc de munca, suntem activi pe site-urile si forumurile tehnice, dar si pe site-urile de recrutare.
O problema serioasa este superficialitatea cu care se elaboreaza legislatia economica si lipsa de viziune de ansamblu. Stim foarte bine cat de mare este nevoia de personal tehnic de specialitate, de electricieni, de instalatori. A aparut OUG 114/2018 care ofera avantaje fiscale acestor meserii, dar doar daca se lucreaza pe santiere. S-a scapat din vedere ca acelasi electrician sau instalator care, daca astazi lucreaza pe santier, beneficiaza de facilitatile fiscale, dar daca maine lucreaza in activitati de intretinere si reparatii ale cladirii pe care a construit-o, nu mai beneficiaza de aceste facilitati, care sunt foarte importante. Cu alte cuvinte, se stimuleaza doar constructia, nu si intretinerea si reparatia, ceea ce va acutiza lipsa de personal de specialitate din domeniul facility management.
 
- Cum credeti ca va evolua piata de constructii din Romania in anii urmatori?
- Estimam ca piata isi va mentine nivelul in anumite domenii, precum cel rezidential si de birouri, cu investitii private. Va continua insa stagnarea in domeniul infrastructurilor complexe, cauzata in principal de abordarile politicianiste care duc la intarzierea lansarii programelor majore de investitii anuntate, de lipsa unei viziuni si strategii sectoriale, dar si de impredictibilitatea fiscala si legislativa. Suntem sceptici, de asemenea, si in ceea ce priveste potentialul pe care il prezinta parteneriatele public private in domeniul infrastructurii. Doua impedimente majore vedem aici: lipsa de asumare de catre institutiile guvernamentale a unei parti din riscurile proiectului (tendinta generala fiind de a pune toate riscurile in seama partenerului privat, ceea ce face proiectele nebancabile) si costurile totale mai mari ale lucrarilor in regim de PPP fata de cele cu fonduri bugetare, din cauza faptului ca, in cazul PPP, banii investiti trebuie returnati entitatilor finantatoare intr-un orizont de timp de 10-20 de ani, in timp ce, in cazul lucrarilor finantate de la buget, nu mai exista aceasta constrangere.
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ABONARE REVISTESISECAMALLBIMhilti
ROCKWOOL 196
Editia
MAI 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 182 (Mai 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
concelex
strabag nivel 1
ness project
EDIT-Structural
CONCEPT STRUCTURE
konsent
noark
theda mar
MAKITA
Ubitech
Acvatot 2019
viarom
siniat
quadratum
ERBASU CONSTRUCT
CDS
rigips
leviatan

Parteneri

top 500
HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
ef-de-n
top 500
ROGBC 2016
AICPS_30
top 500
econet

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander