Cererea de pe piata locala de arhitectura s-a contractat in perioada 2007-2012 cu aproximativ 33%, de la 785 milioane de lei la 523 milioane de lei, pentru anul trecut majoritatea arhitectilor raportand o stagnare la nivelul din 2012, respectiv la circa 117 milioane de euro. Scaderile pronuntate din domeniu au generat reducerea profiturilor birourilor de arhitectura, care au preferat sa-si mentina forta de munca inalt calificata in pofida scaderii veniturilor. Potrivit unei analize realizate de IMAS pentru Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), in 2012 profitul brut al societatilor comerciale specializate a ajuns sub nivelul dobanzii bancare. De asemenea, capitalurile agentilor economici s-au redus considerabil. "Aceasta traiectorie mai fusese parcursa de societatile comerciale cu capital majoritar de stat in anii 1990-1999. Consecintele pentru serviciile de arhitectura sunt aceleasi: forta de munca din domeniu are o varsta medie mai ridicata, costurile medii tarifare cresc (deoarece sunt purtatoare de datorii), absolventii scolilor de invatamant superior de profil gasesc locurile de munca blocate si emigreaza sau se orienteaza spre schimbarea profesionala. Totodata, productivitatea muncii se afla sub media profesiunilor liberale din Romania (comparativ cu industria farmaceutica sau cu domenii precum cercetarea de piata, avocatura etc., pentru care avem date relativ recente", se arata in studiul IMAS SA, realizat in luna decembrie 2013.

 

Determinantul economic principal al scaderii cererii de servicii de arhitectura este reprezentat de diminuarea volumului de investitii, in special in domeniul constructiilor. Declinul investitiilor nete in Romania a fost deosebit de brutal in 2009, primul an major al crizei economice. In aceasta perioada, scaderea volumului total de investitii nete a fost de circa 25%, de la 99,5 miliarde lei la 75 miliarde lei, in conditiile in care oricum ponderea investitiilor nete in PIB-ul Romaniei se afla la un nivel redus (circa 20%). Potrivit studiului IMAS, din totalul investitiilor nete, cele in constructii reprezinta intre 40% si 50%, cu cresteri ale acestei ponderi pe masura ce criza economica avanseaza, avand in vedere faptul ca proiectele de constructii pot fi oprite mai greu decat cele pentru utilaje, foraje, echipamente etc., care constituie celelalte parti ale indicatorului investitii nete. "Este de remarcat ponderea foarte scazuta a bugetelor centrale si locale in totalul investitiilor nete din Romania, cota situata intre 7,5% si 10% in perioada 2008-2012, ceea ce indica faptul ca fondurile publice sunt mult mai putin orientate spre investitii, cu deosebire spre investitii in constructii, decat cele private. Remarcam, de asemenea, ca ponderea activitatilor de arhitectura in totalul investitiilor nete in constructii scade continuu pe parcursul perioadei analizate", se specifica in studiul citat. O investitie medie in constructii in anul 2007 antrena o pondere a cheltuielilor cu activitatile de arhitectura de 2,26%, iar in anul 2011 (ultima perioada pentru care sunt publicate date relevante), cota a scazut la 1,6%. "Scaderea ponderii activitatilor de arhitectura in totalul investitiilor in constructii poate fi determinata de repetabilitatea anumitor lucrari de proiectare, dar si de schimbarea structurii investitiilor, de la cele de anvergura la cele mai mici. Totodata, este posibil ca societatile din domeniu sa fi redus substantial tarifele facturate", se explica in analiza IMAS.

Pentru a consulta varianta integrala a studiului realizat de IMAS pentru OAR, click aici!