Agenda Constructiilor
Duminica, 27 Septembrie 2020
Home - Stiri - Dirigentie de santier - ANALIZA: Dirigintele de santier - „gardianul” proiectului si al investitorului
ANALIZA: Dirigintele de santier - „gardianul” proiectului si al investitorului
Dirigentie de santier Publicat de Cosmin Dincu 23 Mar 2017 16:23
Referindu-se la o serie de aspecte discutate in ultimul timp, in ceea ce priveste rolul efectiv al dirigintelui de santier pe piata de constructii, ing. Dan-Rodion Pogangeanu, cunoscut cititorilor publicatiei Agenda Constructiilor ca director si partener in cadrul societatii Elux Rodit, a formulat cateva opinii pertinente cu privire la acest aspect, aducand si o serie de clarificari pertinente.
„Dupa cum se cunoaste, incepand de anul trecut, se afla in dezbatere publica si este propusa spre aprobare actualizarea procedurii ce priveste controlul calitatii in constructii (cu impact direct asupra drepturilor si raspunderilor investitorilor, dar si asupra celor ce revin tuturor specialistilor din constructii). Dintre acestia, dirigintele de santier are un rol aparte, urmand sa fie, in termeni plastici, «gardianul» proiectului si al investitorului. Se poate spune ca, pe piata actuala de constructii, rolul dirigintelui este de doua feluri. Pentru marile investitii, acesta are un rol mai degraba decorativ, dovada ca multe firme de consultanta prestigioase au fost initial, la reglementarea, prin lege, a rolului dirigintelui, deranjate de obligativitatea de a-si derula activitatea prin specialisti teoretic autorizati, dar nu neaparat apti sa asigure toate cerintele din proiect (de multe ori fiind vorba si de tehnologii/echipamente introduse fara toata analiza comportamentului lor in exploatare) si cu atat mai putin pe cele ale firmei care i-a angajat. Aceasta nu inseamna ca, in acest caz, dirigintii sunt incompetenti, ci doar ca unele decizii depasesc cu mult competentele dirigintelui (un exemplu extrem este receptionarea lucrarilor fara acordul acestuia), daca intamplarea nu face ca factorii de decizie sa fie si autorizati ca diriginti”, a precizat specialistul.
In opinia ing. Dan-Rodion Pogangeanu, „pentru restul proiectelor existente pe piata, din care cele mai multe sunt cele de construire a locuintelor individuale, rolul dirigintelui este perceput de catre investitor - omul dornic sa-si faca o casa si care are convingerea ca, impreuna cu echipa sa (de regula, functionand in regie proprie, deci unde, din punct de vedere legal, el este singurul responsabil, insa sub nicio forma mai capabil decat dezvoltatorii marilor proiecte amintiti anterior) - ca o simpla corvoada financiara, o veriga in plus in lantul birocratic (un rol esential il au aici acei diriginti de santier superficiali, care creeaza aceasta impresie). Pentru a nu avea insa o imagine de ansamblu total negativa, insa eronata, chiar si in cazul imobilelor de locuit unifamiliale, cel putin pentru casele construite doar cu parter, de cele mai multe ori, consecintele negative sunt mici si neopozabile progresului dat de inlocuirea vechilor imobile nesigure si rudimentare cu noile constructii”.
Activitatea intensa a ISC - factor benefic, dar si semnal de alarma
„Ca sa nu ma fac insa gresit inteles, vorbind de desfasurarea controlului final din domeniu, mi-as permite, la acest capitol, sa fac o referire si la activitatea din ultimul an a Inspectoratului de Stat in Constructii - ISC, care, potrivit celor mai recente rapoarte oficiale de activitate, a aplicat amenzi cumulate ce au depasit tot ce s-a facut in ultimii sase ani si despre care ar trebui trase unele concluzii importante. Astfel, in primul rand, activitatea in sine este binevenita si incurajatoare pentru toti cei interesati, crescand nivelul calitatii si disciplinei in constructii, precum si in ceea ce priveste siguranta cladirilor. O alta oportunitate data de intensificarea controalelor ISC este aceea a eliminarii de pe piata a unor produse pentru constructii neconforme sau cu performante indoielnice, in acelasi timp cu cresterea gradului de utilizare a produse cu adevarat potrivite scopului pentru care au fost create. In al doilea rand, aceasta intensificare a activitatii, concomitent cu cresterea cuantumului amenzilor pentru diverse abateri, este o confirmare a suspiciunii generale si a semnalelor trase in ultima vreme de diversi specialisti, cu privire la nivelul uneori indoielnic al executiei lucrarilor din domeniu. Mai mult, as zice ca, practic, la acest nivel, al executiei lucrarilor, riscul de abateri este invers proportional cu marimea proiectului. Si in al treilea, dar nu in ultimul rand, intrucat niciodata un organ al statului nu va reusi sa acopere in totalitate, direct sau prin parghiile create (cadru legal, asociatii profesionale etc.) activitatea si valoarea sanctiunilor, ceea ce au intreprins inspectorii ISC in ultimul an reprezinta si un puternic semnal de alarma si de precautie pentru toti cei direct interesati de nivelul calitatii, respectiv pentru beneficiarii finali ai investitiilor, care trebuie determinati sa apeleze la specialisti veritabili, sa solicite documentatiile necesare si complete in actiunile preliminare unei achizitii etc.”, a mai precizat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Orice abatere contribuie la cresterea gradului de risc asociat cladirilor in sine
Revenind la rolul dirigintelui, care este de dorit sa-si acopere cat mai bine domeniul - de la capacitatea de analiza a documentatiei, pana la inspectarea efectiva a lucrarilor din teren (teoretic si legal avand dreptul, insa, practic, actiunile fiindu-i intr-o buna masura dirijate/limitate de catre investitor - fapt pana la un punct firesc, dupa cum considera ing. Dan-Rodion Pogangeanu), directorul tehnic al Elux Rodit si-a reamintit o discutie recenta, purtata cu o serie de specialisti din Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR). „Vorbind in general despre asa-numita «zona de confort» a persoanelor unilateral specializate, mi-am amintit de propria formare profesionala, aceea de energetician. In timpul studiilor, pe de o parte, se spunea ca energetica, luata ca o specializare de sine statatoare, nu prea are corespondent in invatamantul general, dar pe de alta parte, exista si opinia celor cunoscatori ai problematicilor specializarii, ce ne amintea privilegiul de a fi fost, cel putin in acel moment, alaturi de cibernetica, printre foarte putinele domenii universitare ale stiintelor exacte ce pregateau specialisti de sistem si mai putin la obiect. Plecand de aici, propun sa prezint in continuare, cu argumente matematice, ce se poate intampla atunci cand exista o conceptie mai mult sau mai putin aprofundata in realizarea unui proiect. Astfel, la proiectarea instalatiei electrice a unei cladiri independente (de fapt, a retelei electrice, dupa terminologia Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE), aceasta va fi realizata cu un anumit cost minim, necesar obtinerii contractului. Pentru aceasta, proiectantul - nevoit sa apeleze la compromisuri acceptabile - va elabora una dintre cele mai frecvent-intalnite scheme electrice pentru cutia de distributie, care are in compunere o protectie generala maximala de curent si, in functie de complexitatea instalatiei interioare, protectii maximale pentru fiecare circuit, eventual si protectii diferentiale, desigur totul fiind coordonat si dimensionat corect. Fara a efectua o prezentare exhaustiva a unei intregi expertize, o astfel de instalatie pentru o cladire cu suprafata desfasurata la sol de 20 m x 10 m, amplasata intr-o zona cu densitate de patru lovituri de trasnet/ Kmp an (cum este cazul municipiului Bucuresti), cu o instalatie de paratrasnet din clasa IV (nivelul cel mai scazut), fara protectie conforma la supratensiuni a instalatiilor interioare (probata prin certificate de calitate si buletine de masuratori ale unor laboratoare PRAM autorizate ANRE si ISC/ RENAR) si fara masuri de protectie la incendiu aprobate de ISU, insa cu risc ridicat de incendiu (datorita termoizolatiei pe baza de polistiren expandat), cu un nivel scazut de panica (sub 100 de persoane) va avea o probabilitate de avariere ca aceea aratata in tabelul 1, ce poate fi vizualizat la finalul articolului. Trebuie mentionat ca obtinerea valorilor date in tabel doar cu titlu de prezentare este in conformitate cu Normativul I7-2011, care, la randul sau, este elaborat dupa ultimele standarde europene (SR EN 62305-3 si celelalte conexe). Intr-un limbaj simplificat, valoarea fiecaruia dintre riscurile asociate cladirii respective este majorata simtitor, inclusiv riscul de pierderi de vieti omenesti sau vatamari permanente. Pentru cei curiosi, ca explicatie simplificata, aceste valori ce par foarte mici si fara sens (10-5, 10-3 etc.) trebuie sa fie de fapt cat mai mici si denota valoarea proiectului (mai palpabil, la o raportare timp-defect, unui an de 8.760 de ore, 10-5 ii corespund 5 minute). Tehnico-legal, echipamentele, aparatele cu izolatie bine definita, dar si specificatiile tehnice oferite de proiectant, toate platite de beneficiar si legal autorizate pe piata, ar trebui sa nu depaseasca valoarea acceptabila, de referinta. Daca bransamentul va fi prin linie electrica aeriana, riscurile vor fi si mai mari, iar problemele complexe - pe masura (coordonarea izolatiei, a protectiei etc.). Ce inseamna aceasta? In termeni de pierderi financiare, situatia trebuie pusa in fata inventarului din cladirea respectiva (oameni prezenti, activitati economice derulate - si asa mai departe), care duc la o anumita suma. Formula 1 din fisierul disponibil la finalul articolului, care pare simpla, desi are in spate un calcul urias, spune ca pierderile estimate trebuie sa fie mai mari decat costurile cunoscute (investitia in instalatie plus pierderile acceptate), astfel incat, teoretic, nu exista un anume «risc zero»”, sustine ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Fireste, in asemenea situatii, precum cele descrise de specialist, riscul de pierderi de vieti omenesti sau vatamari permanente nu este negociabil si, ca atare, odata ce este luat in considerare, nu se mai poate discuta doar de eficienta economica acceptata indiferent de ceea ce se poate intampla. „Evitarea riscului ce implica decesul sau vatamarea factorului uman este primordiala, astfel incat trebuie respectata cu prioritate si, odata cu aceasta, vor fi indeplinite din punct de vedere legal si cerinta fundamentala de siguranta si accesibilitate in exploatare, respectiv cerinta de securitate la incendiu, asa cum prevede Legea nr. 10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. In ceea ce priveste serviciile, poate fi gasita acceptabila intreruperea furnizarii cu electricitate, internet, televiziune, telefonie, gaze, apa etc. pentru o anumita perioada de timp (o ora sau trei zile), chestiunea putand fi luata ca strict de natura financiara. Cat priveste riscul de pierderi economice, care, conform calculului din exemplul dat (ultima linie din tabelul 1 de la finalul articolului), depasesc de circa 20 de ori valoarea de risc acceptabil, in cazul unui incendiu (ca in exemplul de mai sus, fara sa existe un plan aprobat de ISU - chiar daca nu pentru toate cladirile se impune obligatia legala, nu inseamna ca acestea nu raman expuse), pierderile respective pot ajunge usor la 70% din intreaga valoare a cladirii si instalatiilor aferente. Progresul tehnic si tendinta arhitecturii fac ca valoarea structurii cladirii sa se micsoreze in defavoarea valorii instalatiilor sale (cladiri inteligente cu HVAC, tamplarie si rulouri din PVC telecomandate, telecomunicatii complexe etc.), care sunt insa mai expuse devalorizarii in caz de incendiu, mai ales daca sunt de calitate indoielnica. Daca la toate acestea se adauga pierderile de productie (prin neutilizarea cladirii), pierderile totale ar putea sa depaseasca 100% din insasi valoarea imobilului!”, avertizeaza ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Atentie la analiza cost-beneficiu la auditul energetic al unei cladiri
Revenind la tema  de baza a articolului - si anume aceea a oportunitatii unei priviri holistice, fara depasirea competentelor si fara amestecarea sarcinilor (impartite intre diversi specialisti - proiectant, executant, expert tehnic, diriginte de santier), dupa exemplificarea cu proiectul instalatiei electrice, ing. Dan-Rodion Pogangeanu se refera si la metodologia actuala, Mc-001/ 2006, de realizare a unui audit energetic pentru cladiri. „Conform acesteia, o buna solutie de modernizare din punct de vedere energetic a unei cladiri si a instalatiilor aferente se face pe baza unei analize cost-beneficiu, la baza careia sta formula 2 din fisierul ce poate fi vizualizat la finalul articolului. Din aceasta, se remarca al treilea termen, care reprezinta costul cu mentenanta, intretinerea intregii investitii (cladire si instalatiile eferente) si care de multe ori este neglijat, considerandu-se a fi invariabil (repararea tencuielii este cam aceeasi si cu si fara «traditionalul» polistiren), deci inclusiv irelevant pentru o analiza de tip cost-beneficiu. Fara a deveni plictisitori prin detalierea formulei (rata dobanzii, rata de amortizare a investitiei si asa mai departe), amintim ca, din punct de vedere energetic, pentru Romania actuala, costurile electricitatii sunt in general minore (totdeauna pentru iluminat, iar pentru marile imobile, de asemenea, se consuma electricitate prin instalatia de climatizare-ventilare controlata si, rareori, cu incalzirea). In urma unei priviri atente a analizei de cost-beneficiu pentru modernizarea cladirii (formula 2), puse impreuna cu cea pentru proiectul instalatiei electrice (din tabelul 1), se poate observa ca, desi energia electrica este aparent irelevanta (de regula, sub 10% din consumul total), costurile induse de aceasta devin deseori neasteptat de mari, prin cresterea nejustificata a cheltuielilor cu mentenanta si chiar cu provocarea de pierderi economice (pierderea locuintei, intreruperea productiei, distrugerea de echipamente) sau umane neasteptate. Cu alte cuvinte, ceea ce se castiga prin eficienta energetica, se pierde inzecit in cazul unui proiect prost, iar daca un proiect corect nu a fost tratat ca atare inca din faza de proiectare si audit energetic, dat fiind rigoarea structurii si politicii de finantare a fondurilor publice, se risca intrarea in probleme si mai complicate (date, de pilda, de neincadrarea in buget). Ca un exemplu extrem pentru realizarea unui proiect superficial, sa luam in considerare modernizarea termo-energetica a unei cladiri cu un banal sistem pe baza de polistiren (a carui utilizare este actualmente intr-o dezbatere vehementa, prin interdictia impusa de normele anti-incendiu sustinute de ISU), pentru care, desi s-a prevazut paratrasnet (un aspect pozitiv in sine), nu s-a luat deloc in calcul nivelul sau de izolare (asa cum mi-e teama ca se intampla, cel putin pana la dezbaterea sus-amintita si care putea fi corect din punct de vedere tehnic, in conditiile initiale, cu fatada doar din beton armat si tencuiala). Suplimentar, la finalul lucrarilor de termoizolare a peretilor exteriori, nimeni nu este tentat sa ... verifice priza de impamantare (ca element esential al paratrasnetului), la o prima vedere, legatura dintre lucrarea de „reabilitare termica” si priza parand cel putin fortata, ciudata. Astfel, in cazul unei defectiuni sau a lipsei prizei de impamantare, intregul avantaj al investitiei va fi anulat, ba mai rau, prin distrugerile la care este expus, ar fi mai bine ca imobilul sa ramana nemodificat, termenul de modernizare putand fi considerat in acest caz impropriu. Cu aceasta se demonstreaza inca o data ca doar o buna privire de ansamblu, efectuata cu mult simt al raspunderii, asupra unui proiect, in ansamblul sau, poate duce la rezultatele cu adevarat dorite de catre beneficiar, respectiv la costuri de exploatare mai mici, in conditii de confort sporit si cu un randament economic ridicat”, a concluzionat ing. Dan-Rodion Pogangeanu. Pentru a vizualiza tabelul si formulele la care se face trimitere in articol, click aici!
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
AUTODESKALLBIMElmas 375VideoConfAC-iulCOVID-19
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
rigips
strabag nivel 1
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
hilti
CELCO 2020
ssab ag antrepriza generala

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
ROGBC 2016
AHK 2018
econet
AICPS_30
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere