Agenda Constructiilor
Miercuri, 19 Februarie 2020
 
Home - Stiri - Dirigentie de santier - CTDS: Opinii separate referitoare la concluziile adunarii generale
CTDS: Opinii separate referitoare la concluziile adunarii generale
Dirigentie de santier Publicat de Cosmin Dincu 21 Sep 2016 18:18
Referindu-se la o serie de aspecte discutate cu prilejul primei adunari generale a Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier - CTDS, ing. Dan-Rodion Pogangeanu, director tehnic si partener in cadrul societatii Elux Rodit, auditor energetic gradul I pentru cladiri si instalatiile aferente, diriginte de santier pentru instalatii si retele electrice (domeniile 8.1 si 9.1), respectiv specialist energetician din anul 1993, a formulat cateva opinii separate cu privire la subiectele respective, ca o prima observatie atragand atentia ca repetarea acestora pe website-ul organizatiei nu este oportuna. „Incep prin a aminti, asa cum am facut si in cadrul Adunarii Generale, faptul ca, in raport cu ceilalti parteneri contractuali - furnizori de materiale, antreprenori ori proiectanti - dirigintilor de santier le revine intotdeauna partea cea mai mica a valorii contractuale, insa raspunderea si obligatiile lor sunt cele mai mari. Chiar daca situatia in sine este fireasca, date fiind si costurile aferente fiecarei parti, rezulta de aici o pozitie clar dezavantajoasa pentru specialistii abilitati sa deruleze activitati de dirigintie de santier, rezultand nevoia de sustinere si protejare a intereselor acestora, ceea ce face ca infiintarea unei astfel de organizatii, precum CTDS, asteptata de mult timp, sa fie acum salutara si incurajata”, a precizat expertul.
Orice modificare a sistemului actual de calitate trebuie facuta cu prudenta si responsabilitate
In linii mari, dupa cum afirma ing. Dan-Rodion Pogangeanu, „pornind de la responsabilitatea si raspunderea caracteristice inginerilor din sectorul constructiilor si din constructii-montaj, mai ales in ceea ce-i priveste pe dirigintii de santier, devine clar ca orice modificare a sistemului actual de calitate trebuie elaborata foarte atent, intrucat de aceasta depinde soarta tuturor investitiilor si investitorilor. De aceea, simpla infiintare si existenta a CTDS nu rezolva toate lucrurile, iar emiterea anumitor dispozitii ori recomandari nu ar trebui considerata ca fiind scutita de erori. Fiindca la adunarea generala a organizatiei s-a mentionat importanta sistemului de calitate, in lumina situatiei actuale ce caracterizeaza activitatea dirigintilor de santier, se constata, pe langa existenta specialistilor independenti, formarea si consolidarea pe piata a unor firme specializate preponderent in gestionarea calitatii, insa intr-un mod specific exclusiv Romaniei. Astfel, aceste companii integreaza echipe de specialisti, a caror pregatire si experienta trebuie s-o consideram dincolo de orice dubiu, insa care-si ofera serviciile tuturor solicitantilor, in egala masura - fie investitori, fie antreprenori. Unele dintre acestea doar stampileaza documente, conform afirmatiei celorlalti specialisti cu care interactioneaza - asertiunea fiind reiterata nu din invidie, ci, mai ales, de modul superficial cu care angajatii acelor firme isi indeplinesc atributiile, fiind in mod vadit intr-un conflict de interese. La prima vedere, pentru un investitor pare sa fie totul in regula si chiar tentant sa primeasca un pachet complet de servicii, de la aceeasi companie care sa proiecteze, sa execute si sa verifice un obiectiv. Daca pentru un produs industrial de larg consum (o bicicleta) exista diverse instrumente ce pot fi utilizate in momentul constatarii unei neconformitati (reparatii in garantie, returnarea produsului etc.), in cazul constructiilor si instalatiilor aferente de multe ori este posibil ca doar un eveniment catastrofal si nedorit (cutremur, incendiu) sa ofere beneficiarului prilejul de a observa calitatea reala a lucrarii. Tocmai de aceea, pentru a evita asemenea situatii, s-a creat complicatul sistem al calitatii, compus din mai multe parti antagoniste (teoretic, din punct de vedere legal) si care trebuie sa certifice buna calitate a materialelor puse in opera si a lucrarilor, prin procese-verbale incheiate de-a lungul desfasurarii diverselor etape de executie. Cu proiectele de tip FIDIC se intra usor intr-o alta confuzie privind sistemul calitatii. Astfel, indiferent de tipul contractului (FIDIC), de faptul ca unul sau altul dintre participantii la proiect (proiectant, verificator, executant, diriginte de santier) apartine investitorului (aspect des-intalnit la marii investitori, precum Enel, CFR SA) ori este parte contractanta a acestuia si indiferent de momentul accesarii proiectului de catre un anumit participant, cerintele Legii nr. 10/1995 raman aceleasi”.
Sistemul calitatii in constructii tinde sa fie, de fapt, o notiune abstracta
Specialistul sustine, in consecinta, ca in practica se constata modul abstract cu care se abordeaza uneori sistemul de calitate in constructii, incercand sa se impuna ideea ca, date fiind cunostintele si integritatea de netagaduit a tuturor specialistilor implicati, plecand de la atestarile obtinute - de diriginte de santier si/ sau responsabil tehnic cu executia -, un astfel de sistem de calitate poate fi implementat si mentinut de toti partenerii contractuali in egala masura, indiferent de care parte a baricadei se afla - investitor ori constructor. „Aceasta idee - ce tinde sa devina o stare de fapt - este cel putin falsa, utopica si de neinteles de managerii unor firme precum Lahmeyer International, Mott Mc Donald’s, Bovi’s sau Gleed’s cu care am avut ocazia sa lucrez in tara ori in strainatate si care nu pot cataloga situatia decat drept conflict de interese, neprofesionalism, asa cum am amintit si in cadrul adunarii generale a membrilor CTDS. Desigur, principiul eronat s-a aplicat la proiecte foarte mici si care, pana recent, nu intrau sub incidenta Legii nr. 10/1995, dar nu este admisibil ca aceste exemple negative sa devina un standard de calitate. In toata lumea se face o distinctie clara intre antreprenori si firmele de consultanta care au rolul de «gardieni ai investitorului». In functie de situatie, firmele de consultanta, respectiv specialistii acestora cu aptitudini de diriginti de santier, dar si de proiectare, pot, la solicitarea explicita a investitorului, sa emita documentatie de proiectare, insa exclusiv in serviciul investitorului si cu valoare contractual-imperativa, fara a fi negociata cu antreprenorul. In niciun caz nu se elaboreaza detalii de executie ori alte documente ce se realizeaza, integral sau partial, in interesul contractorului. Pornind de la aceste considerente si avand din vedere faptul ca unii dintre membrii actuali ai colegiului au un rol dublu, de proiectanti si executanti, situatia ar deveni ingrijoratoare daca o parte importanta a atributiilor detinute la ora actuala de Inspectoratul de Stat in Constructii - ISC ar fi preluate acum de colegiu. Dincolo de diversele consideratii subiective sau politice, ISC ramane un organism neutru din punct de vedere comercial. Fac aici referire strict la atributiile avute in vedere sa fie asumate in viitor de CTDS, ce au fost purtate cu ocazia adunarii generale, unde s-a dezbatut oportunitatea elaborarii unui manual cu valoare de reglementare tehnica (ce se doreste a fi aprobat prin ordin de ministru), respectiv redactarea si implementarea unei legi speciale care sa-i confere colegiului calitatea de organizatie de interes public. O astfel de situatie ne-ar face unici in lume, unii antreprenori/ contractori - membri ai CTDS - dobandind calitatea de reglementatori ai intereselor investitorului, cu tot ceea ce inseamna raspunderi si obligatii ale dirigintelui de santier, si aceasta in conditiile in care Ordinul nr. 1496, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 440/2002, HG nr. 373/1994, OG nr. 51/1996 si normele tehnice conexe (C-56, N-012, I7 etc.) acopera foarte bine domeniul, din punct de vedere legal. Insasi Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii a fot modificata de doua ori, in doi ani consecutivi (2015 si 2016)! Dincolo de declaratiile optimiste de moment, un asemenea ritm de schimbare legislativa va duce inevitabil la pierderea consistentei legislative si la inducerea unui climat de neseriozitate intr-un domeniu in care specialistii romani s-au remarcat pana acum prin performante deosebite!”, avertizeaza ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Raspunderea civila profesionala - un subiect ce ramane deschis, dar insuficient discutat
O alta problema importanta care a fost dezbatuta cu prilejul adunarii generale a organizatiei ce reprezinta interesele dirigintilor de santier, insa, in opinia specialistului, nu s-a reflectat suficient ulterior, este reprezentata de cea a raspunderii civile, fata de care CTDS si-ar putea asuma un rol esential in raport cu partenerii de pe piata, respectiv cu firmele de asigurari. „O abordare extrem de prudenta ar impune, probabil, o valoare a asigurarii care sa nu o acopere neaparat pe cea a proiectului, ci, mai ales, posibilele pagube provocate de lipsa calitatii constructiei. Ca exemplu, este sugerata situatia in care un autoturism scump este complet distrus de prabusirea unui stalp de iluminat. O abordare situata la cealalta extrema (in linie cu cerintele actuale) se refera la faptul ca valoarea asigurarii sa se afle mult sub valoarea proiectului, deoarece antreprenorul are la randul sau asigurare, depune garantie de buna executie etc. Astfel, exista un principiu al asiguratorilor conform caruia nu se pot emite mai multe asigurari pentru acelasi bun. Din pacate, la adunarea generala, poate si din lipsa unei maturizari a organizatiei, propunerea nu a avansat. S-a ridicat, de asemenea, problema crearii unei biblioteci tehnico-legislative, cuprinzand mai cu seama legislatia secundara aplicabila, care, odata constituita, ar putea fi de un real ajutor membrilor CTDS, mai ales in conditiile in care pretul solicitat de ASRO pentru standarde este tot mai mare. Personal, am semnalat, de asemenea, necorelarea intre toate domeniile specifice care au legatura cu activitatea dirigintilor de santier, ce este neglijata sau neluata in considerare inclusiv prin lipsa de la adunare a reprezentantilor unor organisme importante cu atributii, fie si secundare, in ramura de constructii, precum Ministerul Economiei si Comertului (MEC) sau Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR). Astfel de teme complementare, dezbatute deschis si rezolvate in masura posibilitatilor, ar putea cointeresa si incuraja in mod real alti diriginti de santier sa adere la organizatie, astfel incat aceasta sa capete o reprezentare cat mai autentica in domeniu si pe piata”, propune ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Paradoxuri, observate si la adunarea generala
In cadrul adunarii s-au evidentiat cu precadere situatiile neplacute, expuse de unii diriginti de santier, ce aminteau faptul ca sunt pusi in situatia de a raspunde pentru atributii ce revin de fapt si de drept antreprenorilor, respectiv cele ce tin de siguranta si securitatea muncii, de atributiile responsabilului tehnic cu executia ori chiar de activitatea de proiectare. „Si aceasta in conditiile in care dirigintele are obligatia legala explicita de a se asigura de indeplinirea acestor conditii inainte de a accepta desfasurarea lucrarilor!”, dupa cum opineaza specialistul. Acesta a mai afirmat ca, inainte de alte consideratii, trebuie reamintit faptul ca toate procedurile de autorizare a specialistilor in domeniu - diriginte de santier, responsabil tehnic cu executia, verificator de proiect, expert - impun o anumita vechime minima in domeniu drept dovada a experientei profesionale a candidatilor. „Pe parcursul stagiului minim de vechime, de trei, cinci sau zece ani, dupa caz, se presupune ca specialistul a parcurs toate etapele si procedurile din desfasurarea proiectelor, ca are cunostinta despre conditiile in care fiecare categorie de personal poate fi admisa la lucru, indiferent de pozitie si indiferent daca a absolvit sau nu cursuri specifice de pregatire profesionala (prevazute, de exemplu, prin Legea nr. 319/2006 si HG nr. 300/2006, pe linie SSM). Astfel, faptul ca anumiti specialisti, cu atributii de diriginte de santier, accepta si alte roluri in cadrul proiectului nu inseamna ca dirigintele de santier, asa cum este definit prin lege, este supus unor presiuni si sarcini suplimentare, ci doar ca persoana in cauza accepta in nume propriu mai multe sarcini, din diverse motive, de obicei personale. Practic, cei ce se implica in alte roluri decat cele stabilite prin lege doresc sa obtina un contract mai mare, chiar daca uneori nu detin competentele si atestarile necesare indeplinirii altor atributii decat cele pentru care detin autorizatia de diriginte de santier. In cazul in care nu exista motive pecuniare, persoana in cauza cauta sa evite ingerinta altor specialisti, ce ar putea impune cerinte neconvenabile lui ori investitorului (care l-ar putea concedia, observandu-i slaba pregatire profesionala), insa conforme cu normele legale aplicabile. Fara un efort deosebit, ajungem astfel la concluzia paradoxala ca, pe de-o parte, se blameaza personalul ISC pentru lejeritatea ce o manifesta prin neaplicarea de sanctiuni unor specialisti (inclusiv diriginti de santier), iar pe de alta parte se solicita in acelasi timp transferul unor atributii de control sau legiferare catre CTDS, organizatie ce pare a fi actualmente influentata vizibil de diriginti insuficient pregatiti. De multe ori se afirma - dar nu in spatiul public - ca, actualmente, un diriginte de santier corect este concediat si apoi, prin recomandari nefavorabile, nu mai poate sa-si ofere serviciile niciunui beneficiar. Probabil, exista asemenea cazuri, dar nu putem admite sa se promoveze o schimbare a sistemului calitatii doar de catre dirigintii de santier si in avantajul acestora. Practic, se impune o atentie deosebita in formularea actiunilor viitoare ale CTDS, pentru ca, din pacate, o eventuala directie eronata i-ar putea face pe multi specialisti si firme redutabile sa ezite sa-si exprime adeziunea fata de colegiu.
In concluzie, dar nu in ultimul rand, ing. Dan-Rodion Pogangeanu a formulat si cateva recomandari pentru conducerea CTDS. „Pentru moment, adunarea generala, ce a reunit numerosi diriginti de santier, a reprezentat un demers incununat de succes deoarece, dupa cum se cunoaste, orice dezbatere duce la cresterea notorietatii, dar mai ales la rezolvarea problemelor atat interne, cat si ale intregii ramuri de constructii. Daca se vor identifica mijloacele prin care organizatia sa dobandeasca o reprezentare simtitor imbunatatita, care sa aduca o certa validare, prin numar de membri, prin deschidere la dialog manifestata din partea conducerii, atunci, cu siguranta, in viitor, colegiul va raspunde pe deplin asteptarilor majoritatii dirigintilor de santier”, a incheiat specialistul.
 
TeraSteelACADallbimghid_proiectare

Autentificare

lafargeholcim_awards
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 148 (Ianuarie-Februarie 2020)
ROCKWOOL 196
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
Carpatcement 196

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere