In data de 7.03.2018, Comisia Europeana a lansat rapoartele de tara din 2018 si Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor inregistrate in ceea ce priveste reformele structurale, prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum si rezultatele bilanturilor aprofundate efectuate in temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”.

Constatari principale cuprinse in Raportul de tara din 2018 privind Romania sunt urmatoarele:

- In lipsa unor reforme structurale si a consolidarii fiscal-bugetare, cresterea economica dinamica inregistrata de Romania risca sa creeze cadrul unei „aterizari fortate”. Actuala relansare economica a fost generata in principal de consum, iar investitiile s-au mentinut la un nivel modest.

- Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate in 2017, in timp ce alte astfel de reforme au stagnat.

- Cresterea PIB-ului real s-a accelerat in 2017, atingand cea mai ridicata valoare de dupa criza, pe fondul consumului privat aflat in plina expansiune, acesta fiind stimulat de cresterile salariale din sectorul public si din cel privat si de reducerile de impozite indirecte. Se preconizeaza o incetinire a cresterii, insa aceasta se va mentine peste valoarea potentiala. In pofida unor cote de piata ale exporturilor mai mari, cresterea importurilor a depasit-o pe cea a exporturilor, marindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflatia a ajuns la o valoare pozitiva in 2017 si se estimeaza ca aceasta se va accentua.

- Piata fortei de munca a devenit mai rigida odata cu cresterea economica puternica. Remunerarea salariatilor este scazuta fata de media UE, dar cresterea puternica a salariilor in anul 2017, sustinuta si de majorarea cu 16 % a salariului minim si de majorarile salariale din sectorul public, risca sa exercite presiuni asupra competitivitatii si inflatiei daca nu va fi insotita de masuri corespunzatoare de impulsionare a productivitatii.

- Din cauza reducerilor fiscale, a cresterii salariilor din sectorul public si a cresterii pensiilor, deficitul public se afla pe o traiectorie ascendenta.

- Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor din 2017 care i-au fost adresate. Nu s-au inregistrat progrese cu privire la asigurarea punerii in aplicare a cadrului fiscal-bugetar national si s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste consolidarea conformarii fiscale si imbunatatirea colectarii impozitelor. In schimb, s-au inregistrat unele progrese in privinta combaterii muncii nedeclarate si progrese limitate in legatura cu consolidarea masurilor specifice de activare a fortei de munca. Nu au existat progrese in ceea ce priveste modul de stabilire a salariului minim si egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si femei. S-au realizat progrese limitate privind imbunatatirea accesului la un invatamant general de calitate. In cadrul sistemului de sanatate, s-au inregistrat progrese limitate in privinta trecerii la ingrijirea medicala ambulatorie si unele progrese privind reducerea platilor informale. Au existat progrese limitate in ceea ce priveste adoptarea legislatiei menite sa asigure un corp al functionarilor publici profesionist si independent si in ceea ce priveste prioritizarea investitiilor publice. In fine, s-au realizat unele progrese privind punerea in aplicare a strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, dar sustenabilitatea masurilor si caracterul ireversibil al reformelor ar trebui sa faca in continuare obiectul unei monitorizari.

- Romania se confrunta cu provocari in ceea ce priveste mai multi indicatori din tabloul de bord social pe care se bazeaza Pilonul european al drepturilor sociale.

- Oferta de forta de munca si de competente nu tine pasul cu nevoile in continua schimbare ale economiei. Lipsa de personal calificat si necorelarile in materie de competente au un efect negativ asupra competitivitatii si a convergentei.

- Saracia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se mentine la un nivel ridicat.

- Nu au fost obtinute rezultate concrete privind reformele administratiei publice, iar mediul de afaceri prezinta puncte slabe. Procesul de consultare publica, planificarea strategica si bugetara, precum si utilizarea evaluarilor impactului normativ se mentin la un nivel redus, limitand elaborarea politicilor pe baza unor date concrete. Procedurile administrative impovaratoare pentru firme, progresele lente in ceea ce priveste furnizarea solutiilor de e-guvernare, complexitatea procedurilor de insolvabilitate si modificarile frecvente in materie de reglementare, cu o utilizare limitata a procedurilor de evaluare a impactului si de consultare afecteaza mediul de afaceri.

- Rezultatele slabe ale sistemului de invatamant reduc perspectivele de crestere pe termen lung.

- Rezultatele inregistrate in domeniul cercetarii si inovarii raman modeste. In ciuda unei infrastructuri informatice solide si a dezvoltarii rapide a sectorului TIC, Romania continua sa obtina un punctaj scazut la toti indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea si nu exista semne de imbunatatire a rezultatelor. Gradul de digitalizare atat al sectorului public, cat si al celui privat ramane foarte scazut.

- Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate in infrastructura Romaniei. In pofida ratelor relativ ridicate de investitii publice, infrastructura pusa la dispozitie este limitata, calitatea perceputa a infrastructurii fiind printre cele mai scazute din UE. Starea generala si fiabilitatea infrastructurii rutiere si feroviare raman insuficiente, iar reforma sectorului transporturilor avanseaza intr-un ritm foarte lent. Infrastructura din domeniile apei, deseurilor si energiei ramane deficitara. Eficienta intreprinderilor de stat nu se imbunatateste, iar cadrul de guvernanta corporativa este fragilizat. Investitiile publice prezinta o eficienta scazuta, in special in ceea ce priveste pregatirea proiectelor, stabilirea prioritatilor si achizitiile publice. Firmele considera investitiile in infrastructura o prioritate majora pentru cheltuielile publice.

- Romania nu a ajuns inca la un dialog social matur, iar provocarile persista in domeniul protectiei sociale si incluziunii. Majorarile salariului minim sunt stabilite in mod discretionar, iar participarea partenerilor sociali in procesul de elaborare a politicilor este foarte limitata, neexistand un proces substantial de implicare si cooperare.

- Ireversibilitatea progreselor realizate in lupta impotriva coruptiei a fost recent periclitata. Rezultatele bune obtinute in continuare de institutiile judiciare in lupta impotriva coruptiei au fost in mare parte puse sub semnul intrebarii de evenimentele care au avut loc anul trecut. Exista riscul ca prin reformele in curs ale legilor justitiei sa fie afectata negativ independenta sistemului judiciar si sa fie anulate progresele realizate in ultimii 10 ani. In plus, institutiile judiciare si cadrul juridic pentru combaterea infractiunilor de coruptie continua sa fie supuse unor presiuni intense.

- Mediul de afaceri din Romania inregistreaza o deteriorare. Romania a coborat noua trepte in raportul Bancii Mondiale Doing Business 2018, ajungand pe locul 45 (Banca Mondiala, 2017a), in timp ce in Raportul privind competitivitatea globala a coborat de pe locul 62 pe locul 68 (Forumul Economic Mondial, 2017). Rezultatele sunt in continuare deosebit de slabe in materie de guvernanta, calificare a fortei de munca, infrastructura, sanatate si educatie. In acest context, tot mai multe societati se asteapta mai degraba la o reducere a activitatii investitionale decat la o extindere a acesteia in viitorul apropiat (Banca Europeana de Investitii, 2017).

- In ciuda legislatiei comune si a recomandarilor formulate de Oficiul National al Registrului Comertului din Romania, in special in ceea ce priveste demararea unei afaceri, racordarea permanenta la electricitate si executarea contractelor, performantele oraselor din Romania sunt destul de inegale. Executarea unui contract dureaza 15 luni in Timisoara si 23 de luni in Brasov. Timpul necesar pentru pornirea unei afaceri variaza intre 12 zile in Bucuresti si in Oradea si 25 de zile in Craiova. Racordarea la energie electrica dureaza 173 de zile in Iasi si 209 zile in Constanta.

- Legislatia si procedurile in materie de insolventa sunt in continuare complexe. In ciuda reformei din 2014 a cadrului privind insolventa si desi, in majoritatea lor, cazurile pot fi solutionate in cadrul procedurii simplificate in termen de mai putin de un an, indicatorul „durata de rezolvare a cazurilor de insolventa” a ramas stabil din 2008 pana in prezent, fiind, la 3,3 ani, una dintre cele mai indelungate durate din UE.

- IMM-urile se bazeaza intr-o masura importanta pe finantarea din partea bancilor, care a ramas lenta. Aproape jumatate din fondurile primite de IMM-uri au fost obtinute prin linii de credit si imprumuturi bancare in trimestrele 2 si 3 din 2017. Dupa ce in cursul anilor 2015-2016 au scazut semnificativ, la sub 2 %, in 2017 ratele de respingere a creditelor au crescut pana la 18 %, un nivel care nu mai fusese atins din 2009. In plus, 10 % din IMM-uri au indicat ca nu au primit in totalitate imprumutul solicitat (BCE, 2017). Dintre societatile nefinanciare, in special microintreprinderile si IMM-urile inregistreaza in continuare un nivel ridicat al creditelor neperformante (BNR, 2017).

- Sunt necesare masuri suplimentare pentru a incuraja initiativele antreprenoriale ale IMM-urilor. IMM-urile din Romania ar avea de castigat de pe urma unei capitalizari mai importante, a simplificarii cadrului in materie de insolventa si a mobilizarii unor surse private suplimentare de finantare, sustinute de instrumentele financiare ale UE. Se estimeaza ca o initiativa semnata cu Romania de Comisie si de Banca Europeana de Investitii va genera aproximativ 500 de milioane EUR sub forma de noi imprumuturi acordate IMM-urilor in conditii favorabile.

- Pentru intreprinderile nou-infiintate, avand in vedere ecosistemul tot mai dinamic in care isi desfasoara activitatea, extinderea ramane o provocare. In ciuda sporirii sprijinului public prin programul „Start-up Nation”, extinderea societatilor existente este stanjenita de lipsa unei legislatii clare, de sarcina administrativa, de lipsa personalului calificat si de nivelul scazut de inovare. Procentul intreprinderilor din Romania cu un ritm accelerat de crestere este printre cele mai scazute din UE. Intreprinzatorii care si-au infiintat o societate nu au acces la mentorat in afaceri, iar programele scolare nu sunt aliniate la nevoile viitorilor antreprenori.

- Mediul de afaceri in ansamblul sau prezinta provocari care afecteaza investitiile. Printre provocari se numara nesiguranta politica sustinuta si imprevizibilitatea politicilor noi.

1. Desi cheltuielile cu investitiile publice sunt relativ ridicate, calitatea slaba a infrastructurii franeaza investitiile. Dezvoltarea unei infrastructuri de calitate este franata de:

2. absorbtia comparativ scazuta a fondurilor UE;

3. ineficientele ramase in pregatirea proiectelor, stabilirea prioritatilor si punerea in aplicare a proiectelor si

4. eficienta limitata si recenta deteriorare a legislatiei privind guvernanta corporativa aplicabila companiilor de stat. Adoptarea Master Planului General de Transport al Romaniei in 2016 a reprezentat un pas important in directia imbunatatirii investitiilor strategice in infrastructurile rutiere, insa pana in prezent progresele sunt lente.

- Oferta inadecvata de forta de munca afecteaza investitiile. Emigrarea fortei de munca si deficitul de forta de munca persistente, lipsa de personal calificat si necorelarea competentelor, inovarea redusa in mediul de afaceri, lipsa competentelor digitale de baza a unei mari parti a fortei de munca duc la reducerea ofertei de lucratori calificati, ceea ce afecteaza deciziile de investitii.

- Guvernanta slaba si ineficienta administratiei publice continua sa afecteze mediul de afaceri. Este posibil ca investitiile sa fie franate prin mentinerea sarcinii administrative si de reglementare, a ineficientelor din administratia publica si din achizitiile publice, a lipsei de previzibilitate a legislatiei si a lipsei consultarii in timp util si eficiente a partilor interesate.

CNIPMMR sustine pe deplin directiile prioritare evidentiate de Comisia Europeana, care solicita statelor membre adoptarea de reforme care sa asigure:

- cresterea productivitatii;

- cresterea economica;

- imbunatatirea mediului de afaceri;

- eliminarea obstacolelor din calea investitiilor si

- favorizarea inovarii.

Avand in vedere ca in aprilie statele membre vor prezenta programele nationale de reforma si ca in luna mai Comisia va emite recomandarile sale pentru 2018 specifice tarilor, pe baza analizelor din rapoartele tarilor semestriale, CNIPMMR sustine necesitatea urmatoarelor masuri de tara prioritare:

- asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil (“investitiile private sunt afectate de persistenta incertitudinii juridice”) si de calitate (“Procesul de consultare publica, planificarea strategica si bugetara, precum si utilizarea evaluarilor impactului normativ se mentin la un nivel redus”);

- cresterea investitiilor publice (astfel cum evidentiaza Raportul de tara „Firmele considera investitiile in infrastructura o prioritate majora pentru cheltuielile publice”);

- prioritate pe aspectele calitative ale investitiilor (deoarece astfel cum evidentiaza Raportul de tara „calitatea investitiilor publice este marcata in continuare de deficiente de gestionare, de schimbari frecvente ale prioritatilor si de dificultati in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, iar investitiile private sunt afectate de persistenta incertitudinii juridice si a birocratiei”);

- reforme care sa mareasca potentialul economiei si care sa asigure o crestere sustenabila (deoarece „consumul privat a reprezentat cea mai importanta componenta a cresterii economice puternice din ultimii ani”);

- lansarea unor proiecte ample de investitii, care sa rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scazuta, ce reprezinta unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri in Romania, constituind o bariera in calea schimburilor comerciale si a dezvoltarii economice;

- masuri pentru o buna utilizare a fondurilor UE si a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, cresterea gradului de absorbtie, simplificarea birocratiei in domeniu si a eliminarea blocajelor sistemice;

- masuri active pentru rezolvarea problemelor importante privind deficitul de forta de munca cu o calificare/competente corespunzatoare cererii pietei muncii (deoarece “oferta de forta de munca nu tine pasul cu nevoile in continua schimbare ale economiei. Romania se confrunta cu probleme demografice. Populatia este in scadere de aproape trei decenii si se preconizeaza ca aceasta tendinta va continua in viitorul apropiat… Continuarea migratiei reprezinta o provocare suplimentara”);

- corelarea invatamantului cu cerintele de pe piata fortei de munca (deoarece “Capitalul uman nu pare sa fie suficient adaptat nevoilor unei piete a muncii competitive”);

- masuri specifice pentru dezvoltarea sectorului IMM (“Sunt necesare masuri suplimentare pentru a incuraja initiativele antreprenoriale ale IMM-urilor. IMM-urile din Romania ar avea de castigat de pe urma unei capitalizari mai importante, a simplificarii cadrului in materie de insolventa si a mobilizarii unor surse private suplimentare de finantare, sustinute de instrumentele financiare ale UE”);

- simplificarea procedurilor administrative si generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru intreprinderi (“Procedurile administrative impovaratoare pentru firme, progresele lente in ceea ce priveste furnizarea solutiilor de e-guvernare, complexitatea procedurilor de insolvabilitate si modificarile frecvente in materie de reglementare, cu o utilizare limitata a procedurilor de evaluare a impactului si de consultare afecteaza mediul de afaceri”);

- adoptarea de masuri pentru reducerea diferentelor de dezvoltare intre zonele urbane si rurale, care sunt semnificative si care limiteaza dezvoltarea socioeconomica a zonelor rurale (prin dezvoltarea infrastructurii de transport, sustinerea prin finantari si facilitati fiscale a colectarii, valorificarii si promovarii produselor agricole si mestesugaresti, inclusiv traditionale, din comunitatile rurale, etc.);

- masuri pentru asigurarea cresterii accesului la finantare pentru IMM-uri (“IMM-urile se bazeaza intr-o masura importanta pe finantarea din partea bancilor, care a ramas lenta”);

- definirea criteriilor obiective pentru stabilirea salariului minim (deoarece, astfel cum evidentiaza Raportul de tara, “In 2017 nu s-au inregistrat progrese”);

- asigurarea unui dialog social calitativ si cresterea transparentei decizionale, deoarece:“Implicarea partenerilor sociali in procesul de elaborare a politicilor este foarte limitat. Au fost instituite structuri institutionale de dialog social …, dar ele sunt utilizate de catre guvern mai ales pentru a furniza informatii cu privire la initiativele planificate, fara sa existe un proces solid de implicare si cooperare (Eurofound, 2018). Opiniile partenerilor sociali cu privire la procesul de elaborare a politicilor sunt adesea ignorate de guvern, chiar si atunci cand acestea converg, cum a fost cazul recentei reforme fiscale si a initiativei de trecere a contributiilor sociale de la angajatori la angajati”.