Industria s-a inviorat in septembrie, dar au crescut si riscurile legate de costuri, preturi si importuri. Dupa patru luni de activitate slaba care in august se apropiase de contractie, in luna septembrie industria si-a revenit. Schimbarea cea mai semnificativa este cresterea comenzilor, in special pe baza cererii pentru export. Dar fluxul comenzilor noi a adus si cresterea costurilor si a importurilor, urmate de preturi mai mari la produsele industriale.

Deocamdata managerii nu par convinsi ca redresarea va fi lina si uniforma in lunile care urmeaza. Pe de-o parte, le-a venit inima la loc si se asteapta ca cererea sa continue. Pe de alta parte, sunt mai putin optimisti in legatura cu exportul si cu nivelul costurilor de productie.

Incepand din 2014, in fiecare luna, IRSOP si SNSPA intreaba un esantion de manageri daca in firma lor productia, comenzile, stocurile, angajarile si alti parametrii au crescut sau au scazut fata de luna precedenta. Un index bazat pe raportul net dintre raspunsuri semnaleaza expansiune daca trece de 50 de puncte si contractie daca scade sub 50.

Volumul productiei a crescut de la 51 in august la 57 in septembrie si este acum cu 1 punct peste media primelor 8 luni din 2018. Stocurile au crescut si ele de la 47 la 49, pe fondul achizitiilor de materiale si a plusului de activitate.

Comenzile noi si-au revenit mai puternic decat volumul productiei. Au iesit din zona negativa de 49 de puncte in august, urcand la 59 in septembrie. Avansul comenzilor prezice continuitatea productiei pe termen scurt si contribuie la restabilirea increderii managerilor in afacere.

Comenzile pentru export care in august cazusera la 47, nivelul cel mai scazut din ultimele 12 luni, au urcat in septembrie la 54. Avansul este important pentru ca semnaleaza trecerea de la contractie la crestere, dar saltul este relativ slab si se afla sub media istorica de 57 de puncte din ultimii trei ani.

Importurile de materii prime, in schimb, au crescut cu un ritm mai viguros decat exporturile. Aveau un scor de 51 in august si au ajuns la 62 in septembrie. Practic dintre toti indicatorii de activitate care au crescut in septembrie, indicatorul importurilor a inregistrat cresterea cea mai mare. In conditiile in care importurile includ si energie, iar preturile la energie sunt in crestere, exista riscul ca exporturile sa achite mai putin din valoarea importurilor.

Numarul de angajati a iesit din comprimarea de 44 de puncte si a revenit la 50 care semnaleaza un echilibru intre expansiune si contractie. Cu rare exceptii, miscarile de personal in industrie se caracterizeaza prin scaderi cu amplitudine relativ mica si apoi reveniri la nivelul initial, fara perioade de expansiune semnificativa sau neintrerupta a numarului de angajati. Trenarea se explica prin lipsa investitiilor la scara larga si prin flexibilitatea redusa a pietei muncii.

Costurile de productie au urcat de la 67 la 70 de puncte in zona de expansiune, odata cu volumul productiei si al importurilor de materii prime.

Preturile incasate de firme au atins si ele nivelul cel mai ridicat din ultimele 3 luni, de la 57 in iulie la 60 in septembrie. Totusi, indicatorul ramane deocamdata aproape de media din primele 8 luni ale anului.

Indexul de optimism al managerilor a crescut de la 56 in august la 60 in septembrie, dar se afla mult sub media primelor 8 luni (64 de puncte). Valoarea indexului rezulta din agregarea asteptarilor distincte ale managerilor privind cererea, productia si incasarile viitoare.

Comparativ cu luna august, in septembrie managerii au fost mai optimisti in legatura cu ce ii asteapta peste 6 luni in materie de comenzi, productie sau preturi pe care spera sa le incaseze. Dar in acelasi timp, se arata mai putin optimisti cu privire la exporturi, la nivelul costurilor de productie, la importuri si la numarul de angajati.

In esenta, asteptarile managerilor raman volatile. Nu e neaparat un semn rau. Arata ca asteptarile tin cont de fluctuatiile realitatii, iar putina teama contribuie la supravietuire.