Economia europeana este in crestere pentru al saptelea an consecutiv si sunt semne ca aceasta tendinta se va mentine si in 2020, economiile tuturor statelor membre fiind in expansiune in ciuda conditiilor mai putin favorabile si a incertitudinilor de la nivel mondial. Numarul persoanelor care au un loc de munca a atins o cifra record, iar rata somajului nu a fost niciodata mai scazuta. Exista insa in continuare decalaje importante intre tari, regiuni si categorii de populatie. In acest context, Comisia invita statele membre sa continue pe calea progreselor realizate in ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, insotite de strategii de investitii bine tintite si de politici fiscal-bugetare responsabile, functioneaza in continuare ca o busola care ghideaza cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Valdis Dombrovskis, vicepresedinte pentru moneda euro si dialog social, responsabil si pentru stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: „Semestrul european a contribuit in mod real la imbunatatirea situatiei economice si sociale din Europa. Mai raman insa provocari importante carora trebuie sa le facem fata si incepe sa se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorari a perspectivelor economice. Este ingrijorator sa constatam o incetinire a avantului reformelor in unele tari. Facem apel la toate statele membre sa isi reinnoiasca eforturile pentru a consolida rezilienta economiilor noastre si pentru a sprijini o crestere economica in egala masura durabila si favorabila incluziunii. O mai buna directionare a investitiilor poate contribui in mod semnificativ la atingerea acestor obiective.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, competente si mobilitatea fortei de munca, a declarat: „Actuala Comisie nu a precupetit niciun efort pentru a construi o Europa mai echitabila, o Europa durabila si favorabila incluziunii, o Europa care nu lasa pe nimeni in urma. Pilonul european al drepturilor sociale stabileste principii si drepturi pentru toti cetatenii UE si trebuie transpus la nivel national. Avand in vedere schimbarile rapide din sectorul ocuparii fortei de munca, este esential ca statele membre sa continue reformele in ceea ce priveste educatia initiala si invatarea pe tot parcursul vietii, piata muncii si protectia sociala.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a declarat: „Odata cu acest ultim set de recomandari din pachetul de primavara pe care il publicam in cursul mandatului nostru, ne reafirmam angajamentul fata de o aplicare inteligenta a Pactului de stabilitate si de crestere. Aceasta inseamna ca ne bazam deciziile nu pe o aplicare mecanicista sau legalista a normelor, ci pe efectul acestora de impulsionare a cresterii economice, a crearii de locuri de munca si a consolidarii finantelor publice. Experienta noastra de pana acum ne confirma faptul ca aceasta abordare este corecta: am imbunatatit constant situatia finantelor noastre publice, fara sa subminam cresterea economica. Subliniem totodata astazi necesitatea ca o serie de state membre sa isi continue si, daca este cazul, sa isi intensifice eforturile de combatere a planificarii fiscale agresive, in vederea asigurarii echitatii pentru toti contribuabilii.”

Recomandarile publicate, ofera orientari statelor membre menite sa le permita acestora sa abordeze in mod adecvat provocarile economice si sociale mai noi sau mai vechi cu care se confrunta si sa isi atinga cele mai importante obiective comune de politica. Aceste recomandari se bazeaza pe analiza detaliata a rapoartelor de tara publicate in luna februarie si pe evaluarea programelor nationale prezentate in luna aprilie. Incetinirea cresterii economice la nivel mondial face si mai imperioasa necesitatea continuarii reformelor structurale, acordandu-se prioritate celor care vizeaza o crestere durabila si favorabila incluziunii. Statele membre ar trebui sa promoveze convergenta sociala in conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizeaza in recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, sa incerce sa realizeze o reechilibrare mai simetrica intre statele din zona euro si sa isi continue eforturile de consolidare a pietei unice si de aprofundare a uniunii economice si monetare a Europei.

Recomandarile specifice fiecarei tari din 2019 pun un accent mai apasat pe identificarea nevoilor de investitii nationale si pe prioritatea data acestora si acorda o atentie speciala disparitatilor regionale si teritoriale. Aceasta abordare reflecta analiza aprofundata a nevoilor de investitii si a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru in rapoartele de tara publicate la inceputul acestui an si ar trebui sa permita stabilirea de prioritati in ceea ce priveste utilizarea fondurilor UE in viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

De la lansarea semestrului european in 2011, statele membre au inregistrat cel putin unele progrese in ceea ce priveste punerea in aplicare a peste doua treimi din recomandarile specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales in sectorul serviciilor financiare si al politicilor de ocupare a fortei de munca, in timp ce recomandarilor referitoare la largirea bazei de impozitare, la serviciile de sanatate, precum si la concurenta in domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decat intr-o masura foarte mica.

Avand in vedere provocarile economice si sociale cu care ne confruntam in continuare si riscul unei deteriorari a perspectivelor economice, o aplicare mai ferma a reformelor in toate domeniile este esentiala pentru consolidarea rezilientei economiilor UE.

Continua sa se inregistreze progrese in ceea ce priveste corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar sa se intreprinda actiuni suplimentare. In unele state membre, nivelul datoriei publice si private continua sa fie mai ridicat ca oricand, ceea ce reduce marja de manevra pentru a face fata socurilor negative. In alte state membre se observa semnele unei posibile supraincalziri datorate cresterii dinamice a preturilor la locuinte si cresterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie sa ia masuri suplimentare pentru a sustine cresterea productivitatii, a stimula investitiile si a promova cresterea potentiala.

In luna februarie, Comisia a concluzionat ca 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croatia, Franta, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Tarile de Jos, Romania si Suedia) si ca trei dintre aceste tari se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia si Italia). Ca si in anii precedenti, aceste dezechilibre necesita o monitorizare specifica permanenta in cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Pe baza evaluarii programelor de stabilitate si de convergenta pentru 2019, Comisia a luat o serie de masuri in temeiul Pactului de stabilitate si de crestere. Comisia recomanda abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive in cazul Spaniei. Odata ce Consiliul va lua aceasta decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care dateaza din perioada crizei vor fi inchise. In 2011, 24 de state membre faceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franta, Italia si Cipru in temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), in care analizeaza respectarea de catre aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului si al datoriei stipulate in tratat. In cazul Italiei, raportul concluzioneaza ca nivelul datoriei justifica procedura aplicabila deficitelor excesive.

Ungaria si Romania fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative incepand din 2018 si, respectiv, din 2017. Comisia a adresat un avertisment Ungariei si Romaniei cu privire la abaterea semnificativa constatata in 2018 si sugereza Consiliului sa recomande corectarea de catre aceste tari a abaterii semnificative.

Comisia a adoptat, al treilea raport de supraveghere consolidata privind Grecia care este elaborat dupa incheierea programului de sprijin pentru stabilitate initiat pentru aceasta tara in cadrul Mecanismului european de stabilitate. In raport se constata ca intr-o prima etapa dupa incheierea programului in august 2018, Grecia a facut pasi inainte promitatori, dar remarca faptul ca punerea in aplicare a reformelor a incetinit in ultimele luni si ca nu exista o consecventa intre anumite masuri si angajamentele asumate fata de partenerii europeni, ceea ce pune in pericol atingerea tintelor bugetare convenite.