Cladirile istorice din centrul Capitalei au devenit o noua tinta pentru dezvoltatori in conditiile in care disponibilitatea terenurilor pentru constructii in aceasta zona este din ce in ce mai redusa. Potentialul acestui segment de piata este foarte mare avand in vedere cererea pentru spatii de birouri si pentru hoteluri moderne in centrul capitalei.

Din studiile pe care le-am facut pe acest segment de piata, am identificat mai multe zone din Bucuresti unde exista cladiri istorice care, prin investitii in modernizare si reabilitare ar putea sa intre in circuitul imobiliar comercial. Printre acestea amintim Piata Universitatii, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei si zona Cismigiu. In aceste zone exista multe cladiri istorice, foarte bine intretinute si conservate si care in consecinta necesita investitii mai reduse din partea potentialilor cumparatori. Pe de alta parte, aceste cladiri au dimensiuni generoase, care permit investitorilor sa realizeze proiecte mai atractive in termeni comerciali.

Metropolis Center, George Enescu Office Building, Aviatorilor 8, Bratianu Business Center, Dionisie Lupu 70, Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, spitalul Sanador de pe strada Sevastopol de langa Piata Victoriei, Palatul Universul, The Ark, sunt cateva dintre cele mai cunoscute proiecte care au rezultat din modernizarea sau convertirea cladirilor vechi in spatii noi, moderne.

Dacia One, cele doua cladiri de pe Calea Victoriei cumparate de grupul Hagag, proiectul dezvoltat de Hanner pe amplasamentul fostei fabrici de bere Grivita, Hotel Corinthia (Grand Hotel du Boulevard), hotelul Autograph by Marriott, dezvoltat in locul Marmorosch Blank, una dintre cele mai frumoase cladiri din Bucurestiul vechi sunt alte astfel de proiecte in diverse stadii de dezvoltare.

Toate aceste proiecte ar putea atrage in total investitii de sute de milioane de euro vor crea locuri de munca si, in cazul hotelurilor, vor atrage turisti.

Romania urmeaza astfel trendul care se manifesta in Europa de multi ani si care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. In acest sens avem exemple si in Cehia sau Ungaria, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine si din faptul ca zona centrala este una dintre cele mai cautate din Bucuresti pentru sedii de firme, ceea ce se vede si in rata de neocupare, de sub 5%. In 2018, in zona centrala, inclusiv CBD, a fost livrata o singura cladire de birouri, de 12.000 de metri patrati, in conditiile in care cererea bruta a fost de 72.176 metri patrati (22% din suprafata de birouri inchiriata in Bucuresti), din care jumatate a reprezentat cerere neta, respectiv 25% din cererea neta al nivelul anului 2018 din Capitala.

Avand in vedere aceste evolutii, vedem o schimbare a abordarii investitorilor in ceea ce priveste cladirile vechi, in sensul ca acestea nu mai sunt folosite de ambasade sau de casele de avocatura, ci sunt cel mai des sunt reconvertite in hoteluri sau integrate in proiecte mai ample, cu componenta de birouri. Segmentul se dezvolta in special datorita locatillor centrale ale acestor proprietati, dar si datorita dorintei dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere architectural, cu mai multa personalitate.

Mentinerea caracterului istoric al acestor cladiri - prin restaurare stricta sau renovare cu schimbarea destinatiei - poate spori atractivitatea proiectului prin pastrarea si utilizarea unor caracteristici si finisaje deosebite cu respect pentru caracterul istoric si pentru unicitatea proprietatii. Cladirile vechi atrag oamenii, fie ca vorbim de caldura materialelor, fie de fatadele atent gandite. Cladirile vechi sunt martori ai culturii unui oras, pastrandu-i acestuia patrimoniul, identitatea si permanenta.

Bucurestiul este un oras cu o arhitectura variata, de la arhitectura veche religioasa, eclectism, scoala nationala, arhitectura moderna interbelica, incercari de gotic, maur, art deco, arhitectura comunista si arhitectura contemporana. Intr-un peisaj atat de pestrit, pare cu atat mai important sa pastram spiritul orasului prin imbinarea noului cu vechiul.