Ministerul Finantelor a prezentat la data de 26 ianuarie a.c. datele oficiale ale executiei bugetare din 2017, primul an de guvernare PSD-ALDE. Din analiza Platformei Romania 100, reiese ca prin modul in care s-au cheltuit banii publici s-a sacrificat dezvoltarea pe termen lung a Romaniei, iar tara este vulnerabila in cazul unei crize, se precizeaza intr-un comunicat al organizatiei infiintate de fostul premier tehnocrat, Dacian Ciolos.

In comunicat se mai arata ca politica fiscal-bugetara nu mai stimuleaza cresterea economica ci mareste dezechilibrele macroeconomice si indatoreaza generatiile viitoare, fara macar a le lasa mostenire o autostrada.

Cheltuielile salariale si de asistenta sociala au fost scapate de sub control si au condus la reducerea la minim a cheltuielilor de investitii.

Deficitul bugetar este de trei ori mai mare decat limita de deficit bugetar structural si cu 5 miliarde de lei mai mare decat cheltuielile de capital.

Cresterea economica este insotita de deficit bugetar exagerat, de importuri masive si deficit extern, precum si de cresterea saraciei.

Dezechilibrele bugetare au afectat imediat populatia prin cresterea dobanzilor si deprecierea monedei nationale.

De asemenea, redam pe scurt cateva alte ”realizari” ale guvernarilor PSD-ALDE din 2017:

Fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu aproximativ 1 miliard de lei mai mici decat cele atrase de Guvernul Ciolos. Chiar si fata de propriul program bugetar, guvernul PSD - ALDE se poate "lauda" cu o absorbtie de numai 50%.

Un esec total al colectarii. Veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denota un real esec al colectarii in comparatie cu anul 2016 si chiar fata de programul asumat prin Legea Bugetului. Comparand datele din bugetul initial cu cele din executie, se remarca o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde de lei.

O umflare artificiala a sumelor. S-au majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente platilor directe pentru agricultura, sume care nu s-au inregistrat in buget pana in anul 2017.

Incasari mai mici decat cele ale Guvernului Tehnocrat. Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize si taxe pe proprietate au inregistrat scaderi semnificative fata de 2016. Comparatiile arata o crestere a evaziunii fiscale in 2017

Intarzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afecteaza activitatea firmelor, posibilitatea de extindere si de investire si creste costurile de operare

Mai departe prezentam o analiza pe larg a esecului guvernarii PSD-ALDE, asa cum se vede din cifrele prezentate de Ministerul Finantelor Publice:

Coalitia PSD-ALDE a ”reusit” un deficit bugetar triplu fata de obiectivul de deficit bugetar pe termen mediu, incalcand regulile europene conform Pactului de Stabilitate si Crestere si Compactului Fiscal. Inca din luna iunie 2017, pe baza prognozei pentru 2017, Comisia Europeana (CE) a declansat Procedura aplicabila abaterilor semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu, iar in decembrie 2017 Consiliul a decis ca Romania nu a luat masuri eficace in vederea corectarii abaterii. Romania este prima tara impotriva careia CE declanseaza aceasta procedura ce atesta deviatii fiscal bugetare majore de la regulile de guvernanta economica.

Deficitul bugetului general consolidat exprimat in numerar (cash basis) a fost de 2,88% din PIB, fata de 2,4% din PIB in 2016, crescand astfel de la 18 miliarde de lei in 2016 la peste 24.6 de miliarde de lei in 2017. Acest deficit record depaseste cu mult investitiile din bani publici de 19,6 miliarde de lei si fondurile europene de coeziune de numai aproximativ 5 miliarde  de lei. Deficitul bugetar record a fost inregistrat in conditiile in care Guvernul PSD-ALDE a luat o serie de masuri administrative si de politica fiscala fara precedent pentru a incerca sa limiteze pagubele:

A inchis Trezoreria Statului incepand cu data de 27 decembrie, eliminand posibilitatea institutiilor publice centrale si locale, inclusiv scoli si spitale, de a efectua plati din bugetele proprii in ultima saptamana din 2017. Ordine de plata de miliarde de lei au ramas in sertarele institutiilor publice;

A crescut artificial si nesustenabil veniturile cu 2,1 miliarde de lei, bani de la companiile de stat din dividende in cuantum de 90% din profitul net si rezerve;

A adoptat masuri de crestere a impozitarii care au adus fonduri suplimentare la buget:

- reintroducerea supra-accizei la carburant (impact de 650 milioane lei);

- cresterea CAS si CASS prin eliminarea plafonarii bazei de impozitare pentru calculul acestora, afectandu-i pe salariatii cei mai productivi din societate;

- introducerea impozitarii contractelor de munca part-time la nivelul unei norme intregi.

 

In anul 2017, conform datelor de la Ministerul Finantelor Publice, veniturile totale ale bugetului general consolidat (BGC) au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce denota un real esec al colectarii in comparatie cu anul 2016, cu cresterea economica din 2017, cu programul asumat prin Legea Bugetului (o colectare cu 2,9 miliarde lei mai putin), cat si fata de rectificarea bugetara (-5 miliarde lei). Tocmai pentru a cosmetiza acest dezastru, Guvernul PSD-ALDE a majorat artificial veniturile cu 12 miliarde de lei aferente platilor directe pentru agricultura, sume care nu s-au inregistrat in buget pana in anul 2017. La o crestere a PIB nominal de 11%, veniturile fiscale au crescut cu numai 2,8%, de la 136,4 miliarde de lei in 2016 la 140,2 miliarde de lei in 2017.  In primele 9 luni ale anului s-a inregistrat o crestere economica mai mare decat estimarile initiale (crestere economica in termeni reali de peste 7% fata de 5,2%), ceea ce ar fi trebuie sa aduca incasari suplimentare de circa 8 miliarde lei.

Aplicand corectia la fonduri europene, in date comparabile, veniturile bugetului general consolidat au scazut de la 29,4% din PIB in 2016 la 28,5% in 2017, situandu-se mult sub tinta de 29,9% din PIB din Legea Bugetului pe 2017. La nivel european, Romania are cele mai mici venituri dupa Irlanda (28,5% din PIB venituri totale si 25,2% din PIB venituri fiscale si contributii) ceea ce limiteaza posibilitatea de a stimula economia in cazul unei recesiuni si de a promova masuri reale pentru combaterea saraciei.

Comparand datele din bugetul initial cu cele din executie, se remarca o nerealizare de venituri de 2,9 miliarde, in ciuda unei cresteri a Produsului Intern Brut cu 27,3 miliarde fata de prognoza, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Discrepanta intre cresterea veniturilor si cresterea PIB nu este altceva decat esecul guvernarii PSD-ALDE de a reduce saracia si de a asigura servicii medicale si educatie mai bune pentru cetateni, dar mai ales pentru cei cu venituri mici. Intr-un an cu o crestere economica remarcabila un guvern social-democrat reuseste performanta adancirii decalajelor sociale.

 

Principalele categorii de venituri din impozitul pe profit, TVA, accize si taxe pe proprietate au inregistrat scaderi semnificative fata de 2016, dar chiar si fata de bugetul initial pe 2017, construit pe o prognoza de crestere economica mult mai mica, astfel:

Comparativ cu 2016, veniturile fiscale au scazut de la 17,9% din PIB la 16,6% din PIB, mult sub prognoza initiala de incasari de 17,5% din PIB. Cele mai mari scaderi de venituri s-au inregistrat pe urmatoarele surse:

Impozitul pe profit: a scazut spectaculos fata de 2016 cu 4,6%, de la 15,4 mld la 14,7 miliarde lei, desi PIB nominal a crescut cu 12%, iar impozitul pe profit ar fi trebuit sa urmeze evolutia PIB. Aceasta evolutie nefavorabila a veniturilor din impozitul pe profit arata o crestere a evaziunii fiscale in 2017, in ciuda declaratiilor sforaitoare ale guvernantilor.

TVA: in ciuda unui consum nominal mai mare cu peste 10% fata de 2016, TVA  a crescut cu numai 3,6%. Chiar daca luam in calcul reducerea de 1 punct procentual al cotei de TVA, de la 20% la 19 %, incasarile ar fi trebuit sa fie in crestere cu minim 8% pe fondul unei dinamici extraordinare a consumului.  Ca atare, veniturile din TVA au scazut ca pondere in PIB de la 6,8% in 2016 la 6,4% in 2017. Aceste rezultate slabe se inregistreaza in ciuda unor intarzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afecteaza activitatea firmelor, posibilitatea de extindere si de investire si creste costurile de operare. Incasarile din TVA au reusit sa se situeze chiar si sub prognoza de incasari din bugetul initial pe 2017, construit pe o prognoza de consum mult sub nivelul realizat.

Accize: in pofida introducerii supra-accizei la combustibil si a unui consum dinamic, veniturile din accize au scazut fata de 2016 cu circa 350 de milioane, iar ca procent din PIB s-au redus de la 3,5% in 2016 la 3,2%  in 2017. 

Cresteri de venituri s-au inregistrat la contributii la asigurari sociale, impozit pe venit si venituri nefiscale, ca urmare a cresterii salariilor, anularii plafonului pentru plata contributiilor, cresterii contributiilor pentru contractele de munca part-time si a platilor suplimentare fortate de la companiile de stat.

 

Sume primite de la UE (...) aferente cadrului financiar 2014-2020: Fondurile europene primite au reprezentat numai 5 miliarde de lei din cele 17 miliarde lei inregistrate in buget, diferenta fiind subventiile acordate de UE pentru agricultura si care pana in 2017 nu se includeau in buget. Astfel, fondurile europene atrase de Guvernul PSD-ALDE sunt cu  aproximativ 1 miliard de lei mai mici decat cele atrase de Guvernul Ciolos. Chiar si fata de propriul program bugetar, guvernul PSD - ALDE se poate "lauda" cu o absorbtie de numai 50%. Desi sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost considerate de catre coalitia PSD-ALDE ca fiind unul dintre motoarele principale ale cresterii economice, absorbtia lor a fost una cu mult sub asteptari si sub absorbtia Guvernului tehnocrat . Aceasta situatie este extrem de grava deoarece, avand in vedere procesul absorbtiei fondurilor europene, aceasta trebuie sa creasca de la an la an.

 

In anul 2017, cheltuielile totale ale BGC au totalizat 276 miliarde lei, ceea ce reprezinta 32,8% din PIB. Cheltuielile rigide au crescut semnificativ ca pondere in total cheltuieli, in defavoarea cheltuielilor de investitii.

Cheltuielile de personal au insemnat 69,6 miliarde lei, o valoare mai mare cu 12,5 miliarde lei decat in anul 2016, atingand 8,3% din PIB, in crestere cu 0,8 puncte procentuale din PIB fata de 2016. In acest fel cheltuielile de personal s-au apropiat de ponderea in PIB a salariilor inainte de criza, respectiv inainte de taierea salariilor din sectorul public cu 25%. Mai mult decat atat, cheltuielile de personal sunt cu 5,7 miliarde lei mai mari decat estimarile initiale, ca urmare a subestimarii initiale dar si a cresterii numarului de posturi din administratia publica.

Cheltuielile cu asistenta sociala (categorie care include si pensiile) au insemnat 92,6 miliarde lei, o valoare cu 10,7 miliarde lei mai mare decat in anul 2016, atingand 11% din PIB fata de 10,7% in anul anterior. Mai mult decat atat, cheltuielile cu asistenta sociala sunt cu 4,1 miliarde lei mai mari decat estimarile initiale. Cumulat, cele doua categorii de cheltuieli mentionate mai sus au ajuns in anul 2017 sa reprezinte 60% din totalul cheltuielilor bugetare si 80% din veniturile fiscale. Astfel, structura bugetara in anul 2017 este una extrem de rigida, nefavorabila unor investitii in infrastructura care sa reduca decalajul economic dintre regiunile tarii. Totodata, aceasta structura bugetara rigida nu ofera spatiu de manevra in situatia in care cresterea economica incetineste, lasand ca singura optiune reducerea pensiilor, a salariilor sau a numarului de salariati din sectorul public.

Cheltuielile de capital au insemnat 19,6 miliarde lei, o valoare cu 5,5 miliarde lei mai mica fata de programul asumat prin Legea Bugetului pe anul 2017. Astfel, programul a fost realizat in proportie de doar 78%. Cheltuielile de capital sunt de peste 8 ori mai mici decat cheltuielile cu salariile si asistenta sociala si cu 5 miliarde de lei mai mici decat deficitul bugetului general consolidat. Cheltuielile de capital sunt la cel mai scazut nivel din ultimii 8 ani de zile. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile de capital au scazut ca procent din PIB de la 2,5% la 2,3%.

Pe scurt, politica fiscal bugetara in 2017 a avut un caracter profund pro-ciclic, cu un deficit bugetar de trei ori mai mare decat obiectivul pe termen mediu si o structura bugetara rigida. Dezechilibrele bugetare s-au facut simtite imediat prin cresterea dobanzilor si deprecierea monedei nationale.

De cealalta parte, Ministerul Finantelor Publice - MFP a anuntat, fara comentarii suplimentare, ca a publicat executia bugetului general consolidat aferenta perioadei 1.01 - 31.12.2017. Totusi, din consultarea documentelor puse la dispozitie de autoritatile de profil, rezulta ca bugetul general consolidat, care include atat bugetul de stat, cat si bugetele de pensii si de somaj, s-a incheiat anul trecut cu un deficit de 24,3 miliarde lei, respectiv 2,88% din PIB, sub tinta anuala stabilita de 2,96% din PIB (si sub pragul de 3% stabilit cu partenerii internationali), dar fiind cu 32,8% mai mare decat cel din 2016. „Veniturile bugetului general consolidat sunt in suma de 251,8 miliarde lei, reprezentand 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% din PIB in 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, in termeni nominali, fata de anul 2016. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 276,1 miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 14% fata de anul 2016”, se arata in raportul MFP privind executia bugetului din 2017.

In raport se mai precizeaza ca, in 2017, s-au inregistrat cresteri fata de anul trecut la incasarile din contributiile sociale (cu 10,4 miliarde lei, respectiv cu 17%), din impozitul pe salarii si venit (cu 2,4 miliarde lei, respectiv cu 8,6%) si din veniturile nefiscale, care au fost cu 3,8 miliarde lei peste cele din 2016 (+21,1%). Incasarile din impozite si taxe pe proprietate au scazut cu 9,1% fata de anul 2016, scaderea fiind determinata, in principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe constructii speciale. Incasarile din alte impozite si taxe pe bunuri si servicii au crescut cu 38,1% fata de anul trecut, cresterea fiind determinata, in principal, de evolutia incasarilor aferente contributiei datorate pentru medicamente, precum si pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finantate din bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. In ceea ce priveste veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se inregistreaza o crestere de 3,6% determinata in special de incasarile din a doua a parte a anului, in conditiile in care au fost aplicate masurile de reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, masura care s-a reflectat in incasarile din luna februarie 2016, precum si reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%, dupa cum se mai arata in raport.

Totodata, sumele de la Uniunea Europeana in contul platilor efectuate sunt de 17,1 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 276,1 miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 14% fata de anul 2016.

Cheltuielile de personal au crescut cu 22% fata de anul precedent fiind determinate de majorarile salariale acordate in a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, incepand cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

Cheltuielile cu bunuri si servicii pe de o parte, si cu subventii pe de alta parte, au scazut fata de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si pe cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB. In 2016, acestea au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB.

In 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentand 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, insa ultimele date ale Eurostat arata ca, pe metodologia europeana ESA 2010, deficitul bugetar al Romaniei a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% fata de nivelul de anul trecut, si pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevazut la 24,1 miliarde lei, reprezentand 2,96% din PIB pe metodologia cash si 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o crestere economica de 5,2%. Informatii suplimentare privind executia bugetara, click aici!