Prefectul judetului Salaj, Florin Florian, a semnat la data de 26 noiembrie 2018 proiectul vizand „Cresterea eficientei energetice a Palatului Administrativ Zalau”, finantat prin intermediul fondurilor externe nerambursabile, in cadrul Programul Operational Regional 2014-2020, Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon; Prioritatea de investitii: 3.1 Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in sectorul locuintelor Operatiunea B – Cladiri publice, dupa cum informeaza un comunicat emis de Prefectura judetului Salaj.

Semnarea contractului a avut loc in prezenta echipei de proiect si a coordonatorului de programe pentru Salaj al ADR Nord Vest. Ovidiu Ghiurco.

Bugetul total al proiectului este de 24.263.129,68 lei, din care cheltuieli eligibile 21.695.819,16 lei, cheltuieli neeligibile 2.567.310,52 lei, contributie proprie 3.254.372,87 lei (15%) si asistenta financiara nerambursabila 18.441.446,29 lei.

Scopul proiectului este transformarea Palatului Administrativ Zalau dintr-o cladire clasica, depasita moral, intr-o cladire moderna, prin lucrari de eficientizare energetica.

Prin implementarea proiectului se intentioneaza: aplicarea unor masuri de eficienta energetica a cladirii, avand ca scop reabilitarea energetica profunda, anveloparea cladirii, a planseului peste demisol, inlocuirea tamplariei exterioare existente cu tamplarie termoizolanta, inclusiv a celei aferente accesului in cladire; inlocuirea corpurilor de incalzire cu ventilo-convectoare; inlocuirea instalatiei de distributie a agentului termic pentru incalzire si apa calda; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei: sisteme descentralizate de alimentare cu energie din surse de energie regenerabila, precum instalatii cu captatoare solare termice si electrice, instalatii cu panouri solare fotovoltaice, pompe de caldura, recuperatoare de caldura, in scopul reducerii consumurilor energetice din surse conventionale, in scopul reducerii emisiilor de bioxid de carbon si a emisiilor de gaze cu efect de sera etc.; asigurarea calitatii aerului interior prin ventilare naturala organizata sau ventilare hibrida (inclusiv a spatiilor comune); inlocuirea/montarea sistemelor/echipamentelor de climatizare, de conditionare a aerului, a instalatiilor de ventilare mecanica cu recuperare a caldurii; instalarea recuperatoarelor de caldura, daca prevederea lor contribuie la cresterea performantei energetice a cladirii; reabilitarea/ modernizarea instalatiei de iluminat; instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de miscare/prezenta, pentru economia de energie; montarea unor sisteme inteligente de contorizare, urmarire si inregistrare a consumurilor energetice, si/ sau, instalarea unor sisteme de management energetic integrat, precum sisteme de automatizare, control si/sau monitorizare, care vizeaza si fac posibila economia de energie la nivelul sistemelor tehnice ale cladirii; montarea echipamentelor de masurare a consumurilor de energie din cladire pentru incalzire si apa calda de consum; crearea de facilitati/adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilitati; proiectarea si realizarea sistemului de iluminat de rezerva si semnalizare de siguranta; proiectarea unui sistem perimetral de iluminat, cu alimentare din surse regenerabile.

Totodata prin implementarea proiectului, se urmareste reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera si folosirea in proportie de peste 15 % a energiei obtinute din surse regenerabile.

Cladirea in care isi desfasoara activitatea Institutia Prefectului Judetului Salaj este o cladire care a fost finalizata in perioada anilor 1970-1971. Cladirea se afla in proprietatea statului roman si este administrata de Institutia Prefectului Judetului Salaj, conform HG nr. 706/1994. Cladirea are o suprafata utila de aproximativ 4.600 mp, fiind compusa din subsol, parter si doua etaje. In momentul de fata, constructia nu corespunde in totalitate cerintelor unei cladiri administrative, fiind realizata cu materiale si tehnologii specifice anilor 70, aceasta nefiind modernizata niciodata.