Normalul este acum hibrid, iar acest mod de lucru ar putea forta o regandire fundamentala a modului de masurare si gestionare a performantei angajatilor.

-La nivel global, 53% dintre lucratori doresc un model de lucru hibrid, in care mai mult de jumatate din timpul petrecut la munca este la distanta.

-Productivitatea a supravietuit schimbarii, cu 82% dintre participantii la studiu se simt la fel de productivi sau mai mult decat inainte.

-Orele suplimentare s-au inmultit, avand o crestere de 14% in ultimul an, iar mai mult de jumatate dintre tinerii lideri au raportat ca au suferit de epuizare (“burnout”).

-73% dintre angajati si lideri solicita sa fie masurati in functie de rezultate, si nu in functie de orele lucrate, in timp ce doar 36% dintre manageri evalueaza performanta pe baza rezultatelor.

-Satisfactia fata de leadershipul din companii este scazuta si se resimte o deconectare din ce in ce mai mare fata de angajati. Numai o treime dintre non-manageri simt ca primesc recunoasterea cuvenita in cadrul organizatiei in care activeaza.

-Cea mai mare anxietate cu privire la revenirea la birou se inregistreaza in Australia (53%), urmata indeaproape de Marea Britanie (52%) si Canada (51%).

Potrivit noilor cercetari, pandemia COVID-19 continua sa ne modeleze practicile de lucru si atitudinea fata de munca, intr-un fel in care atat angajatii, cat si liderii solicita schimbari continue si permanente in modul in care lucram, unde o facem, dar si asupra modului in care se masoara performanta.

Grupul Adecco, cea mai importanta companie mondiala de solutii HR, a dezvaluit astazi rezultatele celui mai recent si mai cuprinzator studiu global, Resetting Normal: Defining the New Era of Work, ce examineaza modul in care atitudinile fata de munca s-au schimbat de-a lungul a 12 luni si evidentiaza problemele cheie pe care companiile trebuie sa reuseasca sa le adapteze cu succes in aceasta perioada de tranzitie. La un an dupa ce pandemia a schimbat modul in care lucram pentru totdeauna, acest raport este construit pe baza cercetarilor din 2020 ale grupului Adecco, concentrandu-se asupra perspectivelor pentru 2021 si chiar mai departe si extinzand cercetarea pentru a acoperi 25 de tari si 15.000 de respondenti de la birou, pe tot globul inclusiv Romania.

Directorul executiv al grupului Adecco, Alain Dehaze, a declarat: „Pentru cei care nu sunt obligati sa fie prezenti fizic ca sa-si indeplineasca munca, este evident ca nu se vor intoarce niciodata la birou in acelasi mod si ca viitorul muncii este flexibil. Pandemia a accelerat tendintele existente pana la punctul in care acestea nu pot fi ignorate, iar in viitor succesul depinde numai de adaptarea indivizilor si liderilor la aceste trenduri.

Cercetarile noastre arata clar ca „un singur calapod nu se va potrivi tuturor” atunci cand vine vorba despre satisfacerea nevoilor angajatilor si vedem din ce in ce mai des ca leadershipul se lupta sa echilibreze munca la distanta si sa aiba grija de echipele pe care le are in subordine. Acum este momentul sa incepem sa reducem acest decalaj. O putem face prin dezvoltarea si dotarea liderilor si a angajatilor deopotriva, cu abilitatile si capacitatile de care au nevoie pentru a starni motivatia si a construi o cultura organizationala coerenta, care sa mentina si sa dezvolte o forta de munca de succes, rezistenta si sanatoasa. Acesta nu mai este un „nice to have”, ci este punctul in care incepe lupta pentru candidatii cei mai competenti. Companiile care sunt capabile si dispuse sa recunoasca si sa se ocupe de aceste probleme vor prospera, iar cele care nu, vor fi lasate in urma.

Datorita concluziilor venite din implementarea propriei noastre strategii, Future@Work, corelate cu scopul nostru la nivel mondial, Grupul Adecco este bine pozitionat pentru a dezvolta si implementa solutii pentru aceste oportunitati si provocari dinamice.”

Country Managerul Adecco Romania, Florin Godean, a declarat: “Romania face parte din acest studiu pentru prima data. Este foarte interesant sa vedem cum angajatii romani impartasesc aceleasi griji si preocupari ca cei din alte colturi ale globului. De asemenea, studiul a relevat si diferente mari de perceptie intre angajatii romani si cei din alte tari sau grupuri de tari:

-Romanii, alaturi de alti est europeni, au printre cele mai scazute dorinte de a lucra de la distanta dupa pandemie. Doar 43% dintre romani si est europeni doresc acest lucru, versus 64% de respondenti din Japonia sau 63% din UK.

-Romanii, alaturi de alti est europeni, doresc sa revina cat mai repede la birou. 68% dintre romani si est europeni doresc acest lucru, versus 53% dintre australieni, care sunt reticenti sa revina la birou.

-La nivel strict regional in Europa de Est, romanii sunt cel mai multumiti de perspectivele de cariera in viitorul apropiat, spre deosebire de angajatii greci.

-De asemenea, angajatii romani se declara cel mai putin afectati de presiunea pe sanatatea mintala, in ultimele 12 luni (doar 21% dintre respondenti se declara afectati), in comparatie cu 55% dintre respondentii din Polonia.

Cercetarea releva faptul ca la nivel global, o mare parte dintre angajati (53%), isi doresc un model de lucru hibrid, in care cel putin jumatate din timpul petrecut la munca este de la distanta, iar o mare parte din ei (71%) au acum un spatiu care le permite lucrul eficient de acasa. Ultimele 18 luni au dovedit ca munca la distanta nu vine cu o pierdere a productivitatii si ca faciliteaza un mod de lucru mai incluziv si flexibil. Mai mult de trei sferturi dintre angajati doresc sa-si pastreze flexibilitatea fata de propriul program, mergand inapoi la birou, dar cu anumite conditii. Acest lucru este deosebit de important pentru generatiile si parintii mai tineri, care solicita mai mult timp la birou. 51% dintre cei care au copii doresc sa fie in birou mai mult, fata de 42% dintre cei care nu au copii.

In timp ce multe persoane au beneficiat de munca hibrida, nu toata lumea a avut o experienta pozitiva. Intrebarile referitoare la durata saptamanii de lucru trebuie abordate, deoarece viitorul ramane flexibil, cu mentiunea ca orelele suplimentare au fost in crestere cu 14% in ultimul an si ca mai mult de jumatate dintre angajati (57%) au declarat ca ar putea face aceeasi munca in mai putin de 40 de ore pe saptamana. 73% dintre angajati si manageri solicita sa fie masurati mai degraba in functie de rezultate, decat de orele petrecute la munca, o tendinta care a fost puternica si in 2020.

Raportul arata, de asemenea, ca suntem expusi riscului de a pierde o noua generatie de lideri, cu mai mult de jumatate dintre liderii tineri (54%) suferind de epuizare si 3 din 10 lucratori declarand, in general, ca sanatatea lor mintala si fizica a scazut in ultimele 12 luni. Companiile trebuie sa reevalueze modul in care pot sprijini mai bine angajatii si le pot furniza resursele necesare pentru wellbeing, in cadrul noului model de lucru hibrid, deoarece 67% dintre non-manageri spun ca liderii nu isi indeplinesc asteptarile pentru verificarea bunastarii lor mintale.

Intr-o masura similara, exista o mare deconectare intre punctele de vedere ale managementului asupra propriilor performante si opinia angajatilor lor. Satisfactia fata de conducere este scazuta, doar o treime dintre non-manageri simtind ca primesc recunoasterea cuvenita in cadrul locului de munca. Mai mult, doar jumatate dintre toti angajatii afirma ca managerii lor au indeplinit sau au depasit asteptarile pentru incurajarea unei bune culturi a muncii (48%) sau pentru sprijinirea echilibrul lor dintre viata profesionala si personala (50%). Acest lucru se regaseste predominant in Europa de Vest si Japonia, unde satisfactia fata de leadership este cea mai mica.

In cele din urma, concluziile au evidentiat faptul ca, odata cu motivatia si implicarea la un nivel scazut, mai putin de jumatate dintre angajati sunt multumiti de perspectivele de cariera din cadrul companiei lor, aproape 2 din 5 isi schimba cariera sau iau in calcul noi oportunitati si 41% iau in considerare trecerea la locuri de munca cu optiuni de lucru mai flexibile. „Demisia in masa” prevazuta nu este inca evidenta, dar este momentul ca organizatiile sa se reconecteze cu forta de munca. In plus, doua treimi dintre angajati sunt increzatori ca se vor incepe din nou angajari semnificative, avand securitatea, cultura, bunastarea si dezvoltarea ca aspecte fundamentale ale ocuparii fortei de munca pentru viitor.