KPMG in Romania a lansat cea de-a 6-a editie a „Ghidului privind detasarea internationala a lucratorilor”, care include informatii detaliate despre modificarile aduse de noua Directiva privind detasarile internationale in fiecare stat membru.

Chiar daca anul 2020 a schimbat radical mobilitatea internationala asa cum o stiam, a adus si noi obligatii in ceea ce priveste detasarile internationale, intrucat statele membre UE au fost obligate sa implementeze Directiva 2018/957/UE in legislatia lor interna. Romania a implementat aceasta Directiva in legislatia locala in august 2020 insa inca exsta neclaritati cu privire la unele dintre obligatiile ce le revin angajatorilor. Prin urmare, chiar si intr-un an de mobilitate redusa, detasarile internationale sunt inca un subiect important, iar aceasta perioada de „liniste” poate oferi angajatorilor timpul necesar pentru a-si reevalua programele de mobilitate internationala, pentru a analiza potentialele riscuri si pentru a gandi procese si proceduri prin care sa asigure respectarea noilor reglementari.

“Ghidul KPMG privind detasarea lucratorilor” a aparut pentru prima data in 2016 si, de atunci, KPMG monitorizeaza obligatiile companiilor legate de lucratorii detasati in alte state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Elvetia, pornind de la nivelul salariului minim aplicabil si pana la procedurile de inregistrare necesare in fiecare stat.

”Principala modificare este faptul ca lucratorii detasati nu mai au dreptul doar la un salariu minim, ci la o remuneratie echivalenta cu aceea primita de un angajat local in tara in care isi va desfasura activitatea. Acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra costurilor suportate de angajatori, in special in acele tari in care remuneratia este stabilita prin diferite contracte colective. De exemplu, in cazul unor angajati detasati din Franta in Romania, angajatorul francez va trebui sa asigure acestor persoane cel putin salariul minim stabilit la nivel national in Romania, adica 2.300 in cazul angajatilor fara studii superioare, 2.350 lei in cazul celor cu studii superioare sau 3.000 lei in cazul persoanelor care lucreaza in constructii. In schimb, in cazul angajatilor detasati din Romania in Franta, angajatorul roman va trebui sa asigure un salariu de aproximativ 1.554 euro, acesta fiind salariul minim stabilit national in Franta, sau, daca exista un contract colectiv de munca aplicabil industriei respective, va trebui sa asigure venitul specificat in acest contract pentru angajatii din categoria respectiva. De exemplu, in cazul constructiilor remuneratia aplicabila, conform contractului colectiv aplicabil acestei industrii in Franta, poate ajunge pana la 3.140 euro, in functie de experienta angajatului respectiv”, explica Madalina Racovitan, Partener Consultanta Fiscala si Head of People Services, KPMG in Romania.

Obligatiile de inregistrare sunt o alta problema care ridica ingrijorari pentru angajatori si acum acestea au devenit si mai greoaie, deoarece sunt diferite in functie de perioada de detasare. Prin urmare, Ghidul ofera si o imagine de ansamblu a modalitatilor de inregistrare disponibile in fiecare dintre statele membre. In majoritatea statelor exista sisteme online care permit inregistrarea detasarilor transnationale insa sunt si tari, precum Romania, in care inspectoratul teritorial de munca trebuie informat printr-o notificare scrisa transmisa prin posta sau e-mail.

Informatiile prezentate in “Ghidul KPMG privind detasarea internationala a lucratorilor” se bazeaza pe un sondaj care acopera aspectele referitoare la remuneratie, obligatii de inregistrare si alte cerinte de conformare aplicabile detasarilor internationale in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene (inclusiv Marea Britanie), Spatiului Economic European si Elvetiei, valabile in luna martie 2021.

Racovitan concluzioneaza: ”Scopul principal al acestui ghid este de a ajuta companiile sa inteleaga principiile generale privind detasarea transfrontaliera a lucratorilor, precum si potentialele costuri si obligatii suplimentare asociate detasarilor internationale, pentru a putea planifica in mod corespunzator activitatea fortei de munca.”