Desi perceptia generala a opiniei publice este aceea ca domeniile cel mai puternic afectate de fenomenul evaziunii fiscale sunt acelea in care taxele indirecte (accize si TVA) sunt aplicate concomitent (este vorba, in principal de alcool si tutun), in ultima perioada domeniul materialelor de constructii a devenit o tinta predilecta a evazionistilor, intrand in atentia Serviciului Roman de Informatii (SRI) si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Intr-un fel, este normal sa se intample asa, intrucat sectorul respectiv a evoluat exploziv in ultimii ani, contribuind cu o pondere semnificativa la formarea Produsului Intern Brut (PIB), cu o cota de 5% - 7%. In acelasi timp, gradul precar de control al pietei respective, in pofida existentei unor organisme special desemnate in acest sens, coroborat cu disiparea masiva spre beneficiarii finali a acestui tip de produse si cu faptul ca disciplina in constructii reprezinta, inca, un deziderat intangibil in Romania, au dus, impreuna, la incurajarea fenomenului evazionist. Recent, anumiti membri din mediul guvernamental - cu o calificare mai mult sau mai putin relevanta in domeniul financiar - au semnalat faptul ca, in ultima perioada, sumele datorate si neplatite (taxe si impozite) pe segmentul materialelor de constructii au ajuns sa depaseasca nivelul celor din domeniile considerate de specialisti ca fiind "clasice". Mai mult, unii politicieni au estimat aceste pagube la peste 15 miliarde euro. Desi suma poate parea prea mare, faptul ca acest sector deosebit de profitabil a ajuns sa fie suspectat de a fi devenit principalul promotor al indisciplinei financiare constituie o nota negativa, ce poate afecta in mod grav imaginea tarii pe plan international, cu atat mai mult cu cat, in continuare, ramura respectiva va ramane - pe termen mediu si lung - principalul motor economic al Romaniei. Pentru a realiza o analiza viabila a problemei enuntate de guvernanti, au fost solicitate opiniile managerilor generali ai unor importante companii specializate in furnizarea de sisteme si productia de bunuri finite, ce activeaza pe segmentul autohton al tamplariei termoizolante:

 

* George Pirvu, director general Schachermayer Romania: "Cuantumul sugerat este exagerat, dovedind faptul ca persoanele care au facut estimarile nu detin o calificare potrivita in domeniul economic sau au dorit sa speculeze din punct de vedere politic acest subiect. Opinia noastra este ca asemenea manevre financiare sunt imposibil de realizat de marii furnizori de sisteme, precum si de companiile de distributie prin intermediul carora acestia isi plaseaza marfurile pe piata. Singurul loc in care pot fi speculate slabiciunile sistemului sunt in zona relatiei dintre micii producatori de ferestre si beneficiarii finali. De altfel, acele companii care au renuntat la productie, alegand sa devina dealeri ai unor mari producatori, nu au capacitatea de a-si gestiona in mod corect activitatea, astfel incat - pentru mentinerea pe piata - aleg metode incorecte de comercializare, cum ar fi lipsa facturii si, implicit, eludarea platii TVA. Este posibil ca, in noile conditii de inasprire a fiscalitatii, fenomenul descris sa se amplifice. Conform informatiilor pe care le detinem, exista si anumiti producatori de materiale, care, prin utilizarea unor mijloace specifice, au posibilitatea de a fabrica sisteme fara a le mai include in rapoartele contabile proprii, pretul de livrare fiind, corespunzator, mai mic. Astfel, gradul lor de competitivitate sporeste prin mijloace incorecte, iar producatorii sunt atrasi de pretul inferior, fara a mai acorda nicio atentie calitatii. Riscul imediat este acela de intrare in zona gri-neagra a economiei. Apare, asadar, un lant al slabiciunilor, care genereaza numai dezavantaje beneficiarului final. Dupa cum precizam si la inceput, estimarea de 15 miliarde de euro este hazardata, dar este posibil ca in alte domenii de activitate, cum ar fi, de exemplu, cel al cimentului, cuantumul pierderilor la buget sa fie mult mai semnificative fata de cele aferente sectorului de tamplarie termoizolanta".

* Dragos Matei, director AGC Flat Glass Romania: "Estimarea evaziunii din domeniul materialelor de constructii la 15 miliarde euro este nerealista, deoarece, conform datelor pe care noi le detinem piata respectiva in totalitatea sa fiind inferioara acestui nivel (5,5 miliarde euro, in 2009). In domeniul sticlei float, destinata aplicatiilor arhitecturale, eludarea platii taxelor catre autoritatile statului constituie un demers improbabil. O asemenea posibilitate este mult mai plauzibila daca se are in vedere sectorul cimentului sau al materialelor de placare din gips-carton. Pana in urma cu 4 - 5 ani, s-au semnalat si in bransa noastra asemenea nereguli, principala metoda utilizata fiind aceea prin care micii producatori de geam termoizolant nu inregistrau in sistemele proprii de contabilitate facturile la marfurile achizitionate si comercializau ulterior produsele finite, fara a mai plati TVA. Acest lucru s-a intamplat si intre distribuitorii regionali (ce colaborau direct cu furnizorii) si cei locali. De asemenea, trebuie remarcat faptul ca si competitorii din state precum China, Turcia si Iran au inteles ca reglementarile legale trebuie respectate cu strictete, astfel incat nici din acest punct de vedere nu mai sunt probleme. Singurele derapaje vor aparea, in continuare, pe relatia producator - client final, fiind incurajate de cresterile recente ale taxelor indirecte, prin care se va favoriza, in mod cert, fenomenul de evaziune fiscala, prin neplata TVA. Un alt factor generator de pierderi la buget este reprezentat si de declararea incorecta a salariilor sau chiar utilizarea fortei de munca fara contracte de angajare, insa efectul acestui fenomen este net inferior celui generat de actiunile de comercializare fara factura".

* Alexandru Oancea, director de marketing si PR Veka Romania: "Noi reprezentam interesele unei companii ce respecta, in totalitate, prevederile legale aplicabile in domeniul fiscal, iar informatiile pe care le avem despre companii ce procedeaza altfel nu sunt relevante. Ceea ce putem afirma in mod cert este faptul ca furnizorii de profile destinate executiei de tamplarie termoizolanta nu pot adopta asemenea comportamente, intrucat evidentele de intrare a produselor in Romania, in urma operatiunilor de comercializare intracomunitara, sunt foarte exacte. Cu alte cuvinte, este imposibil de livrat produse fara ca operatiunea respectiva sa fie inregistrata. Daca, insa, analizam alte domenii de activitate, cum ar fi, de pilda, cel al caramizilor, cimentului sau betoanelor, lucrurile se schimba, iar metodele de eludare a platii taxelor pot fi mai lesne de implementat. In ceea ce ii priveste pe producatorii de tamplarie, se aplica acelasi principiu, exceptie facand doar firmele foarte mici, unde controlul statului este mai dificil de realizat. Acestia din urma sunt singurii care pot deveni evazionisti, in principal prin vanzarea fara factura, clientul final fiind atras de asa-zisul discount sporit - rezultat al neaplicarii TVA si nedeclararii profitului (implicit, anularii impozitului pe acest tip de venit). La toate acestea se adauga si angajarea de personal in conditii ilegale. Este probabil ca, pe fondul agravarii efectelor recesiunii actuale, asemenea practici sa prolifereze, pe fondul diminuarii puterii de cumparare a beneficiarilor, defavorizand astfel a companiile ce isi desfasoara activitatea in conditii de legalitate".

* Valentin Petrescu, presedinte al Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT): "In mod evident, cei ce au estimat la 15 miliarde euro evaziunea fiscala in domeniul materialelor de constructii au supraevaluat situatia reala. Aceasta nu inseamna ca organizatia noastra neaga existenta fenomenului. Dimpotriva, deseori, in ultimii ani am inaintat rapoarte si propuneri de solutionare a problemelor de acest gen atat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, cat si la Ministerul Mediului si Padurilor. Din pacate, insa, initiativele respective au ramas fara rezultat, desi, la nivel declarativ, au fost deosebit de apreciate. O analiza atenta a fenomenului respectiv, in conditiile actuale de adanca recesiune economica, releva faptul ca cea mai importanta bresa ce permite eludarea platii taxelor si impozitelor este reprezentata de comercializarea fara factura (fara plata TVA) in relatia dintre producatori si beneficiarii finali. Un al doilea element ce aduce pierderi la buget este acela al «muncii la negru», dar aceasta are o pondere mult mai mica. In fine, manipularea veniturilor, in incercarea de a plati un impozit mai mic pe profit a devenit, in actuala conjunctura, o optiune complet nerealista, intrucat majoritatea companiilor din bransa inregistreaza pierderi sau se afla foarte aproape de limita pragului de rentabilitate. In fine, dupa cum corect observau unii politicieni, fiscalizarea excesiva a contributiilor angajatorilor la bugetele de asigurari sociale (care ajuns la o cota de pana la 79% din valoarea salariului net) a dus - din pacate - la generalizarea unei practici incorecte, ce consta in inregistrarea la camerele teritoriale de munca a unor salarii minime pe economie. Totusi, chiar daca se ia in considerare si piata altor materiale de constructii - mult mai plauzibil a se preta la fenomenul de evaziune fiscala - evaluarea factorilor guvernamentali este nerealista, nivelul indicat fiind cu mult superior valorii intregului domeniu".

* Anghel Gherghita, director general Cora Continental: "Evaziunea fiscala constituie o practica atat a importatorilor, cat si a producatorilor si se manifesta - in mod diferentiat - in toate sectoarele industriei materialelor de constructii, indiferent ca este vorba despre ciment, scandura sau tamplarie termoizolanta. Un element important de mentionat este acela ca, inainte de evidentele efecte negative pe care asemenea practici le exercita asupra bugetelor publice, cel mai afectat sector este acela al marilor furnizori si al companiilor transnationale. In ceea ce priveste domeniul nostru de activitate, este clar ca au devenit uzuale anumite practici neconcurentiale, care constau, mai ales, in importul de profile de calitate indoielnica din statele comunitare (in special din Bulgaria), nefiind declarate in totalitate cantitatile achizitionate. Acest lucru devine vizibil in mod clar pe piata, unde produsele respective sunt promovate la preturi extrem de scazute, imposibil de obtinut in conditiile respectarii retetei de fabricatie si platii tuturor taxelor cuvenite. In general, aceste materiale sunt utilizate de micii producatori, care, la randul lor, nu emit facturi. Cu toate acestea, un calcul simplu indica faptul ca nivelul de 15 miliarde euro este exagerat. Din estimarile noastre, piata de tamplarie termoizolanta va fi, in 2010, de cel mult 400 de milioane de euro, in conditiile in care PIB va depasi, cu putin, 100 de miliarde euro. Aceasta ar insemna ca evaziunea fiscala, doar in domeniul constructiilor, ar trebui sa fie de 15% din productia nationala totala, atunci cand aceasta ramura economica, in totalitate, detine o pondere de numai 4%".