Potrivit lui Florian Ploscaru, Engineering Manager in cadrul Bilfinger Romania, tara noastra dispune de un potential semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor energetice in urmatorii ani, in special in zona surselor regenerabile. "Piata constructiilor energetice din Romania are un potential semnificativ de dezvoltare in urmatorii ani, mai ales in contextul tranzitiei catre surse de energie regenerabila si al obiectivelor europene de decarbonizare. Observam investitii tot mai mari in proiecte de energie verde (fotovoltaic, eolian etc.), precum si in tehnologii emergente precum hidrogenul verde, biogazul si bioetanolul", a declarat Florian Ploscaru. Dobrogea ramane principalul pol de dezvoltare pentru energia eoliana, in timp ce sudul si vestul tarii se contureaza ca hub-uri pentru fotovoltaic. In paralel, proiectele de biometan si bioetanol castiga teren in judete precum Alba, Prahova si Galati. Urmatorii doi ani vor aduce o accelerare semnificativa a investitiilor in regenerabile. Romania are sansa de a deveni un lider regional in productia de energie verde, insa acest lucru depinde de capacitatea de a construi o infrastructura moderna si rezilienta. "Ne asteptam la o crestere semnificativa a investitiilor in energie regenerabila, digitalizare si infrastructura energetica. Bilfinger este pregatit sa joace un rol activ in aceasta transformare", a adaugat Florian Ploscaru, oferind ca exemplu implicarea companiei in proiecte precum centrala de biometan din Alba. Intr-un context marcat de presiunea decarbonizarii si de obiectivele stabilite la nivel european, Romania incepe sa-si valorifice resursele naturale si sa atraga investitii strategice in energie verde. Specialistii avertizeaza insa ca succesul depinde de rapiditatea implementarii proiectelor si de sustinerea unui cadru legislativ stabil.

 

Companiile au nevoie de un cadru legislativ adecvat, stabil si predictibil inainte de a lua decizia de a investi in tehnologia hidrogenului, destul de costisitoare in acest moment. Reprezentantii mediului de afaceri spun ca implementarea politicilor publice legate de hidrogen va atrage noi investitii in domeniu. "Dorim sa facem investitii concrete in Romania, iar acest lucru se intampla datorita legii hidrogenului; aceasta creeaza cadrul legislativ pentru industriile care vor avea nevoie de hidrogen verde. Daca nu mai exista suficienta vointa pentru a pune in aplicare aceasta lege, atunci investitiile se vor duce catre alt sector", a afirmat Alexandru Floristean, de la Hy24 Partners, un fond de investitii dedicat hidrogenului. El a adaugat ca Pactul Verde European a facilitat investitii care sa reduca emisiile din industria otelului, cum ar fi, de exemplu, prima fabrica de otel ecologic, care se construieste acum in nordul Suediei. "Hidrogenul este mentionat si in Planul National Integrat pentru Energie si Clima al Romaniei, nu doar ca un transportator de energie, ci si ca un element cheie al securitatii energetice pe termen lung. Este considerat o solutie pentru sectoarele industriale greu de decarbonizat. In lipsa altor solutii, hidrogenul ar putea fi singura solutie pentru sectorul siderurgic sau alte sectoare. Investitiile in hidrogen ne vor permite nu numai sa ne atingem obiectivele climatice si sa decarbonizam aceste sectoare, dar si sa cream locuri de munca si valoare adaugata pentru economie", a declarat Cristian Busoi, secretar de stat la Ministerului Energiei.

 

Capacitatea instalata in parcuri de energie eoliana se va dubla pana la finalul anului 2030, de la aproximativ 3.150 MW, cat este in prezent, la circa 6.100 MW, potrivit estimarilor WindEurope, asociatia europeana a energiei eoliene. Dupa mai multi ani de stagnare, in care capacitatea instalata a ramas aproape neschimbata, la 3 GW, primele semne de relansare au aparut in 2024, cand au fost adaugati doar 50 MW noi. Totusi, organizatia estimeaza o accelerare semnificativa in anii urmatori, cu instalari anuale de ordinul sutelor de megawati. Astfel, Romania ar urma sa adauge 380 MW in 2025, 490 MW in 2026, capacitati urmate de un salt important in 2027, cu 600 MW. Ritmul va continua cu 550 MW in 2028, iar in 2029 si 2030 se vor mai instala cate 500 MW pe an. In total, intre 2025 si 2030, vor fi adaugati aproape 3.000 MW de noi capacitati. Pentru ca aceste prognoze sa devina realitate, este nevoie de accelerarea proceselor de autorizare, de modernizarea retelei de transport si de atragerea unor investitii solide, atat publice, cat si private. De asemenea, schemele de sprijin, precum contractele pentru diferenta (CfD) si fondurile din PNRR, vor juca un rol esential in crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea noilor proiecte. Dublarea capacitatii eoliene pana in 2030 nu este doar o simpla prognoza, ci o oportunitate strategica pentru Romania. Aceasta ar consolida securitatea energetica, ar reduce dependenta de surse poluante si ar alinia tara la obiectivele Uniunii Europene privind neutralitatea climatica. Pentru o implementare optima si eficienta a acestora, insa, sunt necesare investitii suplimentare in extinderea si modernizarea retelelor de transport si distributie a energiei electrice, precum si in sisteme de stocare.

 

WindEurope a publicat cele mai recente date despre piata europeana de energie eoliana. Acestea arata ca in Europa s-au construit numai 6,8 GW de capacitati eoliene noi in prima jumatate a anului 2025, mult mai putin decat era necesar pentru a atinge obiectivele UE privind securitatea energetica si clima. In afara de Germania, majoritatea tarilor din Europa nu investesc suficient in dezvoltarea de capacitati noi, ceea ce, in opinia specialistilor de la WindEurope reprezinta o veste proasta pentru competitivitatea economica a continentului. Conform raportului, din cei 6,8 GW noi adaugati in prima jumatate a acestui an, 5,3 GW au fost in UE si 89% din acest volum a fost eolian terestru. In prezent, Europa are un total de 291 GW de capacitate eoliana, din care 254 GW la sol si 37 GW offshore.

Germania construieste cea mai mare parte a noii capacitati eoliene: este pe cale sa instaleze 5 GW onshore in acest an, aproape de trei ori mai mult decat media ultimilor cinci ani. Diferenta semnificativa se datoreaza faptului ca Germania este prima tara care a implementat riguros noile reguli de autorizare ale UE. Drept rezultat, in 2024 a autorizat 15 GW noi onshore si, doar in prima jumatate a lui 2025, a acordat permise pentru alti 8 GW, cu termen de constructie mediu de 18 luni, conform directivei privind energii regenerabile (REDIII).

In schimb, celelalte 26 de tari UE nu emit autorizatii pentru parcuri eoliene noi in termenul de 24 de luni, prevazut de REDIII. In multe cazuri, situatia s-a inrautatit: unele tari implementeaza asa-numitele "zone de accelerare a regenerabilelor", care creeaza mai multa confuzie decat simplificare, arata WindEurope. Alti factori de blocaj includ: extinderea lenta a retelelor electrice din Europa, ritmul scazut de electrificare a economiei si proiectarea suboptimala a licitatiilor de energie eoliana.

"Guvernele trebuie sa actioneze in privinta energiei eoliene. Aceasta este competitiva - reduce costurile pentru cetateni si afaceri, este sigura - turbinele locale scad dependenta de importurile de combustibili fosili si este buna pentru economie - creaza locuri de munca si venituri fiscale. In Europa, lucreaza deja aproximativ 400.000 de oameni in sectorul eolian, iar fiecare turbina noua contribuie cu 16 milioane de euro la PIB-ul Europei. Insa guvernele inca nu autorizeaza si construiesc suficient de rapid", a declarat Giles Dickson, CEO la WindEurope.

 

Progresul lent la nivel de autorizari, infrastructura de retea si electrificare face ca volumul de energie eoliana noua in 2025 sa fie mai mic decat estimarile initiale. Daca la inceputul anului se asteptau 22,5 GW noi in Europa (respectiv 17 GW in UE), estimarile au fost revizuite la 19 GW pentru Europa si 14,5 GW pentru UE. In ceea ce priveste capacitatea eoliana estimata pentru 2030, UE ar urma sa atinga 344 GW: 298 GW onshore si 46 GW offshore, in timp ce obiectivul UE este de 425 GW in total. "Mai putina energie eoliana noua este o veste proasta pentru competitivitatea mai larga a Europei. Industria europeana are nevoie disperata de electricitate ieftina pentru a concura cu China si SUA. Dar prea multe guverne raman nehotarate in extinderea energiei eoliene. Acest lucru nu ameninta doar sectorul eolian. Pune in pericol si locurile de munca si cresterea economica in sens mai larg - in otel, chimie si IT&C. A face afaceri in Europa devine mult mai dificil pentru aceste sectoare daca UE nu isi indeplineste obiectivele energetice", a precizat Giles Dickson. In pofida intarzierilor in autorizari si constructii, exista semnale pozitive: in prima jumatate a lui 2025, Europa a realizat decizii finale de investitii (FID) in valoare de 34 miliarde euro, pentru 14 GW de capacitate viitoare, din care 22 miliarde euro au fost alocate pentru offshore, inclusiv pentru 6 noi proiecte, din care 3 in Polonia, aceasta fiind cea mai mare investitie privata din istoria tarii. Totodata, comenzi ferme pentru turbine eoliene au ajuns la 11,3 GW in prima jumatate a lui 2025, o crestere de 19% fata de aceeasi perioada din 2024. Din acestea, 8,8 GW sunt onshore si 2,5 GW offshore.

 

 

***

Analiza pietei de investitii in proiecte de energie regenerabila (Partea a II-a) pe anul 2025 este publicata in editia Septembrie 2025 a revistei Agenda Constructiilor, reprezentand o continuare a articolului din editia August 2025 a publicatiei.

Analiza a fost realizata cu ajutorul unor reprezentanti de marca pentru piata de energie regenerabila (asociatii, furnizori de servicii EPCM, furnizori de energie, constructori si furnizori de sisteme/ produse de profil) precum:

• Liam Tang, Director General Eastern Europe al LONGi;

• Mirel Jarnea, Country Manager LONGi Romania;

• Alexandru-Aurelian Chirita, directorul general Electrica;

• Mario Proell, CEO PORR Romania;

• Herbert Schuster, Commercial Subdivision Manager la STRABAG Romania;

• Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE);

• Laura Nazare, coordonator campanie tranzitie energetica, Bankwatch Romania;

• Mihai Macarie, secretar general la Centrul Roman al Energiei (CRE);

• Silviu Ladaru director comercial, Greenvolt Next Romania;

• Olivian Savin, Techical Manager in cadrul Nano Energies;

• Florian Ploscaru, Engineering Manager in cadrul Bilfinger Romania;

• Catalin Velescu, proprietarului grupului de firme Volta;

• Mircea Gavrila, fondator al Depisto;

• Constantin Nistor, Chief Commercial Officer al Prysmian Romania;

• Daniel Nica, fondatorul Watt Ro;

• Bela Kovacs, directorul general Recolamp;

• Christian Leonte CEO, WALDEVAR Holding.

Analiza este disponibila GRATUIT pentru abonatii revistelor Agenda Constructiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!