Datele Transelectrica confirma ritmul accelerat: doar in primele sase luni ale anului 2025, in Romania au fost adaugati peste 570 MW de capacitati fotovoltaice, iar planurile pentru finalul lui 2025 indica o crestere suplimentara de 1,4 GW. In paralel, circa 2.000 MW se afla deja in santier, iar multe proiecte sunt finantate din fonduri europene sau de mari investitori privati.

Structura proiectelor autorizate arata clar directia pietei: 77% din noile capacitati vizeaza dezvoltarea de capacitati fotovoltaice (4.603 MW), in timp ce pentru productia eoliana sunt in implementare proiecte ce insumeaza 1.368 MW. Cresterea surselor solare de productie a energiei este exploziva, alimentata atat de constructia de parcuri industriale de mari dimensiuni, cat si de fenomenul prosumatorilor. In ultimii trei ani, capacitatea fotovoltaica instalata s-a triplat, depasind in 2025 pragul de 5,5 GW. Aproape jumatate din aceasta putere apartine gospodariilor si micilor companii care si-au montat panouri pe acoperisuri, incurajate de programe precum Casa Verde Fotovoltaice. Fenomenul este important nu doar prin capacitatea adaugata, ci si prin democratizarea accesului la energie regenerabila. Romania are sansa sa atinga tinta asumata prin Planul National Integrat Energie si Schimbari Climatice (PNIESC) de 10 GW regenerabili pana in 2030 cu cativa ani mai devreme, ceea ce ar reprezenta o performanta notabila la nivel european. Conform datelor Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA), pana la finalul lui 2025, capacitatea totala instalata va ajunge la 7 GW, marcand un al treilea an de crestere consecutiva. 

 

Conform Eurostat, ponderea regenerabilelor in mixul energetic al Uniunii Europene era de 18,9% in 2022, in timp ce media globala era de doar 13,9%. Romania se plaseaza deja peste aceste praguri si, odata cu valul investitiilor aflate in derulare, are sansa sa devina un lider regional. Tari precum Germania sau Spania au accelerat masiv investitiile in solar si eolian, dar Romania beneficiaza de un avantaj competitiv: resursa solara consistenta, terenuri disponibile si costuri mai reduse pentru dezvoltarea proiectelor. Aceasta convergenta de factori face ca piata romaneasca sa devina atractiva pentru investitori internationali, care cauta oportunitati intr-un context european dominat de obiectivele Green Deal si de presiunea decarbonizarii.

Romania este, conform raportului realizat de SolarPower Europe, Global Market Outlook for Solar Power 2025-2029, una dintre primele sapte piete din punct de vedere al ritmului expansiunii, dupa Germania, Spania, Italia, Franta, Polonia si Tarile de Jos. "Pe termen mediu, suntem increzatori ca vom atinge, si chiar depasi, tinta de 10 GW (dintre care 3,5 GW in prosumatori, si 6,4 GW in parcuri de mari dimensiuni) asumata prin PNIESC pentru anul 2030 si ca volumul investitiilor se va mentine inclusiv dupa acest orizont", a declarat Andrei Manea, directorul executiv RPIA.

"La fel ca piata europeana, cu care suntem interconectati prin infrastructura de transport al energiei electrice, piata romaneasca evolueaza in acelasi sens, de implementare a tintelor si obiectivelor decise de forurile UE. Totusi, realitatea ne arata ca statele membre au ritmuri diferite si este necesar ca fiecare tara sa isi decida propriul mix energetic, in functie de sursele si resursele energetice de care dispune sau are acces, de deciziile strategice privind securitatea energetica si siguranta in aprovizionare. Continuarea programului nuclear trebuie sa fie o prioritate, pentru ca implementarea proiectelor eoliene si fotovoltaice implica si construirea de capacitati de productie base-load, pentru a nu pune in pericol functionarea si adecvatia SEN. Avem, in prezent, aproximativ 19 GW instalati din care 5,5 in parcuri eoliene si fotovoltaice. Nu trebuie neglijata capacitatea cumulata a prosumatorilor, care e in jur de 2,5 GW si nu poate fi dispecerizata, dar care trebuie avuta in vedere cand abordam tema functionarii in siguranta a SEN. De aceea, tinand cont de proiectele viitoare, fezabile, de cel putin 5 GW in proiecte eoliene si fotovoltaice, care vor beneficia de schema CfD - contractele pentru diferenta, precum si cresterea puterii instalate a prosumatorilor, cu sau fara stocare, este imperios necesara finalizarea investitiilor incepute in hidroenergie si centrale pe gaze, construirea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda si implementarea SMR, precum si prelungirea perioadei de functionare a capacitatilor pe carbune, cel putin pana cand avem capacitati comparabile, in banda, care sa le inlocuiasca", a declarat Silvia Vlasceanu, directorul executiv al HENRO - Asociatia Producatorilor de Energie Electrica.

 

Cele mai multe proiecte solare si eoliene sunt concentrate in sudul si sud-estul tarii - zone cu potential natural ridicat, dar unde infrastructura energetica este deja suprasolicitata. Transelectrica are in derulare proiecte de modernizare si extindere, dar ritmul este lent comparativ cu avalansa de cereri de racordare. Aceasta situatie creeaza riscul ca multe proiecte autorizate sa ramana blocate la stadiul de proiect, daca nu sunt realizate investitii rapide in linii si statii electrice.

"In ultimele decenii s-a produs o debalansare in ceea ce priveste repartizarea si functionarea capacitatilor de productie a energiei electrice, fiind majoritatea in zona de sud si sud-est a Romaniei. Consecinta este ca energia este transportata pe distante lungi pentru a asigura alimentarea continua si in regiunile de nord ale tarii, cu pierderile inerente determinate de consumul propriu tehnologic al retelelor. Deocamdata, problemele tehnice ale retelelor sunt tinute sub control, prin masuri si decizii preventive prudente, ceea ce uneori creeaza nemultumiri in randul investitorilor in surse regenerabile", a precizat Silvia Vlasceanu.

Predominanta energiei solare reflecta transformarile profunde prin care trece sistemul energetic atat la nivel national, cat si european, in care tehnologiile curate, accesibile si usor de implementat, ocupa un loc central. Trebuie subliniat ca expansiunea surselor intermitente necesita adaptarea infrastructurii de transport si distributie, atat pentru integrarea noilor centrale, cat si pentru gestionarea variatiilor de productie, precum si dezvoltarea unor solutii flexibile de echilibrare. In acest sens, operatorul de transport si de sistem, Transelectrica, dispune de instrumente de monitorizare si interventie in timp real si, impreuna cu Dispecerul Energetic National, poate gestiona eficient oscilatiile de cerere si oferta, asa cum au demonstrat in perioada sarbatorilor pascale. "Cu toate acestea, pentru a asigura stabilitatea sistemului pe termen lung si a valorifica pe deplin potentialul energiei solare, sunt necesare investitii continue in infrastructura de retea, complementate de politici proactive care sa sustina integrarea flexibilitatii, a stocarii si a mecanismelor inteligente de gestionare a cererii", a precizat Andrei Manea.

 

Energia regenerabila este intermitenta, iar sistemul are nevoie de solutii de stocare pentru a asigura echilibrarea productiei. Romania a pornit de la o baza foarte mica: doar 7 MW capacitate BESS (Battery Energy Storage Systems) in 2024. In mai putin de un an, capacitatea a sarit la 240 MW (410 MWh), cu perspective de a depasi 500 MW (1 GWh) pana la sfarsitul lui 2025. Chiar si asa, Transelectrica estimeaza ca pentru a integra eficient regenerabilele in sistem, Romania va avea nevoie de 10-20 GWh de stocare pana in 2030 - de 20 de ori mai mult decat ce se preconizeaza ca vom avea la finele anului curent. Aceasta nevoie imensa deschide oportunitati pentru dezvoltatorii de solutii de baterii, dar si pentru proiectele hidro cu acumulare prin pompaj, aflate deocamdata pe hartie.

"Sistemele de stocare a energiei au un rol esential in integrarea surselor regenerabile (SRE) in retea, in special in contextul cresterii accelerate a capacitatilor fotovoltaice si eoliene. Functionand in tandem cu aceste tehnologii, bateriile absorb surplusul in orele de varf ale productiei si il elibereaza atunci cand cererea este ridicata, in timpul intreruperilor in alimentarea cu energie sau pentru echilibrarea sistemului. Dincolo de functia de stocare propriu-zisa, BESS ofera servicii de retea, precum stabilizarea frecventei si a tensiunii, si permit decongestionarea sistemului in zonele subdimensionate din punct de vedere al liniilor de evacuare disponibile sau suprasolicitate, ceea ce ofera un grad suplimentar de flexibilitate, necesar pentru finalizarea lucrarilor de intarire sau de extindere a infrastructurii. In ceea ce priveste evolutia acestui segment, piata a cunoscut o expansiune semnificativa, rezultata atat ca urmare a diversificarii surselor de finantare, cat si a actualizarii reglementarilor in vigoare. Eliminarea dublei taxari, clarificarea normelor aplicabile si introducerea unor mecanisme de sprijin, precum apelurile din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sau Fondul pentru Modernizare, au creat un cadru mai stabil si mai atractiv pentru investitii", a explicat Andrei Manea, directorul executiv al RPIA.

In ceea ce priveste proiectele deja instalate fara stocare, solutiile nu trebuie sa fie punitive, ci sa vizeze integrarea treptata si inteligenta in noul context energetic. Sistemele BESS sunt, pe langa o completare tehnica, un element strategic in consolidarea unui sistem energetic sigur si flexibil.

 

Energia nucleara si centralele pe gaze raman indispensabile pentru a asigura productia de baza si pentru a stabiliza sistemul. Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda si proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) sunt privite drept piloni strategici pe termen lung. In paralel, centralele pe gaze, desi contestate de unele organizatii de mediu, sunt considerate solutia de tranzitie cea mai realista pentru a completa golurile lasate de regenerabile. Totodata, pe termen scurt, finalizarea centralei pe gaz de la Iernut, punerea in functiune a hidrocentralei Rastolita, finalizarea centralei in cogenerare de la Navodari, precum si conectarea la retea a primilor 1.000 MW ai termocentralei pe gaz de la Mintia reprezinta 4 dintre proiectele majore de energie ale anului 2025, potrivit Ministerului Energiei. Aceste investitii vor adauga minimum 2.500 MW noi la sistemul energetic national, dintre care cel putin 600 MW reprezinta productie in banda, contribuind semnificativ la securitatea energetica a Romaniei. Pentru comparatie, in zilele bune, productia instantanee actuala a tarii este de 7-8.000 MW, dupa ce in perioada 2009-2022 Romania a inchis peste 7.000 MW grupuri pe carbune si gaz. In paralel, Romania continua implementarea proiectelor majore, precum exploatarea gazelor din Neptun Deep si Caragele si dezvoltarea programului nuclear civil romanesc.

 

 

Daca toate proiectele de dezvoltare a capacitatilor de energie din surse fotovoltaice si eoliene aflate acum in dezvoltare se concretizeaza, Romania ar putea deveni exportator net de energie verde. Aceasta ar atrage companii interesate sa-si produca bunurile cu energie curata, consolidand competitivitatea economica a tarii. De asemenea, Romania ar putea juca un rol strategic in regiune, livrand energie regenerabila catre vecinii mai putin avansati in tranzitie.

Totusi, exista si riscuri majore, precum intarzierile in modernizarea retelei de transport si distributie, birocratia excesiva care poate bloca investitiile, deficitul de forta de munca specializata in constructia si operarea parcurilor regenerabile, dar si dezechilibrele in SEN in lipsa unei capacitati suficiente de stocare.

Romania se afla la un punct de inflexiune istoric. Dupa ani de stagnare si discutii, piata energetica a intrat intr-o faza de dezvoltare accelerata, in care regenerabilele trec dintr-un rol secundar intr-unul de lider. Daca statul va reusi sa tina pasul cu investitiile private - prin extinderea infrastructurii, prin reglementari clare si prin sprijin pentru proiectele de stocare - Romania are sansa sa devina un hub energetic regional si sa-si asigure independenta energetica pe termen lung. Succesul acestei tranzitii va fi masurat nu doar prin megawatii instalati, ci prin capacitatea tarii de a transforma energia verde intr-un motor de competitivitate economica, stabilitate sociala si securitate energetica. Pentru prima data in ultimele decenii, Romania are sansa nu doar sa recupereze decalajele fata de Occident, ci sa intre in plutonul fruntas al Europei in tranzitia energetica.

 

 

***

Analiza pietei de investitii in proiecte de energie regenerabila pe anul 2025 este publicata in editia August 2025 a revistei Agenda Constructiilor. Analiza a fost realizata cu ajutorul unor reprezentanti de marca pentru piata de energie regenerabila (asociatii, furnizori de servicii EPCM, furnizori de energie, constructori si furnizori de sisteme/ produse de profil) precum: 

• Laurentiu Urluescu, presedintele AFEER;

• Andrei Manea, director executiv al RPIA;

• Silvia Vlasceanu, directorul executiv al HENRO;

• Ing. Horia Ban, presedintele Societatii Romane GEOEXCHANGE (SRG) si directorul general al companiei Termoline; 

• Cristian Secosan, director general, Delgaz Grid;

• Adrian Dugulan, director general, PPC Renewables Romania;

• Ovidiu Tomescu, CEO al MRB Electric;

• Alexandru Bran, director de vanzari, 4ENVIGO;

• Alexandru Samoila, Managing Director al Vitalis;

• Ionut Tanasoaica, CEO Electromontaj;

• Razvan Copoiu, Deputy CEO, ENEVO Group;

• Cornel Eftenoiu, CEO si fondator Darcom Energy;

• Theodor Ioannidis, co-manager general la Ecobat Energy;

• Daniel Nica, co-manager general la Ecobat Energy;

• Oliviu Burlacu, director general al Hexing Europe;

• Sergiu Cărată, Senior Project Manager, Horváth România;

• George Tecusan, Country Manager, Renalfa Romania;

• Gheorghe Manole, fondator si presedinte al CA al grupului de companii Eximprod;

• Marian Mandru, coordonator de campanii, Greenpeace Romania.

Analiza este disponibila GRATUIT pentru abonatii revistelor Agenda Constructiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!