Ideea de sustenabilitate este tot mai prezenta in realitatea cotidiana, bransa constructiilor fiind puternic racordata la conceptul respectiv, mai ales datorita constrangerilor legislative referitoare la eficienta energetica a imobilelor existente si a celor care vor fi edificate in perioada urmatoare. Aceasta tendinta a impulsionat semnificativ activitatea de cercetare-dezvoltare derulata atat la nivelul corporatiilor internationale, cat si la cel al companiilor de mai mici dimensiuni, toti competitorii de pe piata de profil vazandu-se pusi in situatia de a se adapta rapid caracteristicilor cererii si de a promova solutii care sa asigure un comportament adecvat imobilelor in ceea ce priveste consumul, impactul ecologic sau dimensiunea sociala. Eforturile financiare ce sustin inovatia sunt deosebite, intrucat este vorba despre transpunerea in practica a unor cercetari deosebit de complexe, iar procesele respective sunt, de cele mai multe ori, costisitoare si imposibil de implementat de catre o societate care nu-si asigura un nivel inalt de eficienta economica. 

 

Ultimele doua decenii au adus inclusiv in domeniul constructiilor inovatii care erau dificil chiar si numai de imaginat in perioada anterioara. Indiferent daca este vorba despre utilaje si echipamente tehnologice de mare capacitate, ce prezinta un grad infim de emisii toxice, despre scule electrice independente de reteaua de alimentare, prin intermediul carora se pot efectua operatiuni ce necesita o putere superioara, despre tehnici avansate de foraj caracterizate prin precizie, rapiditate si siguranta, despre solutii avansate de reabilitare a infrastructurii, toate acestea trimit cu gandul la posibilitatile multiple care exista si la depasirea unor obstacole ce pareau insurmontabile pana in urma cu putin timp. Suntem martori, in zilele noastre, la adevarate minuni ale tehnologiei, care asigura, de exemplu, posibilitatea ca o cladire cu o suprafata desfasurata de 5.000 mp sa consume la fel de mult cat una de 500 mp in urma cu 20 de ani. Asistam, de asemenea, la veritabile tururi de forta in ceea ce priveste productia de energie regenerabila, in special cea din categoria sistemelor integrate in structura imobilelor, tot mai multe cladiri moderne fiind dotate cu fatade fotovoltaice sau avand inserate in structura miniturbine eoliene. Problemele de consum aferente utilizarii instalatiilor de conditionare a aerului sunt de domeniul trecutului, solutiile bazate pe invertor si cele cu flux variabil constituind alternative viabile, de mare fiabilitate, promovate la costuri competitive. Si daca toate acestea nu sunt de ajuns pentru a demonstra avansul remarcabil pe care restrictiile impuse de strategia dezvoltarii durabile l-a facut posibil, mai trebuie amintite doar posibilitatile practic nelimitate pe care le genereaza controlul la distanta al diverselor sisteme, echipamente si dispozitive, precum si gradul inalt de automatizare a proceselor - toate acestea contribuind la consolidarea caracteristicilor de ergonomie si facilitand transferul treptat al eforturilor umane din zona fizica spre cea intelectuala, in spiritul armonizarii sociale prevazute in cadrul teoriei sustenabilitatii. 

 

Nimeni nu poate spune la ce se va ajunge in perioada urmatoare, daca ritmul progresului se mentine la cotele actuale. Aplicatiile nanotehnologiei in domeniul finisajelor, solutiile asigurate de materiale considerate pana de curand incompatibile cu anumite cerinte, implementarea unor descoperiri din domeniul tehnologiilor spatiale - toate par sa sugereze ideea ca progresul va avea loc pentru inca o lunga perioada de acum inainte. Arhitectii, la randul lor, par tot mai interesati sa profite de acest avant si sa implementeze descoperirile respective, care pot avea inclusiv o contributie decisiva in plan estetic si artistic. Se poate afirma ca, practic, posibilitatile sunt nelimitate, iar legislatia nu face altceva decat sa incurajeze dezvoltarea in directia respectiva. Important este ca asigurarea caracteristicilor de sustenabilitate sa nu devina un simplu proces de contabilizare a punctelor cumulate pentru diverse criterii specifice si sa se piarda din vedere scopul final - si anume acela de armonizare a constructiilor cu obiectivele majore de ecologizare, eficienta energetica si adaptare flexibila la cerintele socio-culturale, aflate in continua dezvoltare. Pericolul actual in acest adevarat tumult al inovatiei este constituit de consumarea eforturilor in directii gresite, neadaptarea corecta la solicitarile reale ale societatii, promovarea unor solutii necompetitive din punct de vedere economic si, cel mai rau, comportamentul de tip "green-washing", caracteristic companiilor ce doresc sa profite de conjunctura actuala pentru a-si maximiza profiturile, fara a avea o contributie masurabila la dezvoltarea durabila. Din fericire, acest tip de "accident" are inca o influenta marginala, dar trebuie monitorizat cu atentie pentru a nu facilita o proliferare a sa, cu atat mai mult cu cat tentatiile sunt mari, avand in vedere castigurile care s-ar putea astfel realiza. In continuare, sunt prezentate cateva exemple edificatoare de solutii avansate ce merita atentia specialistilor si pot avea o contributie directa la efortul general de schimbare a modului in care se construieste pe plan mondial.

 

AEROGEL: Arhitectura "zero-energetica" reprezinta un deziderat pentru zona comunitara - si nu numai - iar in contextul respectiv, asigurarea iluminarii naturale a incintelor este un obiectiv urmarit permanent de specialisti. O solutie deosebita este cea a placilor transparente multistratificate cu insertie de aerogel, ce asigura constructia unor pereti semitransparenti, avand, in acelasi timp, o rezistenta termica ridicata. De altfel, proprietatile de termoizolare fac din acest produs un exemplu reprezentativ in ceea ce priveste nivelul la care a ajuns nanotehnologia. Peste 95% din volumul elementelor respective este reprezentat de cavitatile cu aerogel, materialul prezentand cea mai mica densitate dintre toate corpurile solide cu structura poroasa existente in acest moment in lume. Datorita naturii sale translucide, de la care provine si pseudonimul de "fum inghetat", solutia este ideala pentru asemenea aplicatii. Structura asemanatoare spumei ceramice asigura cel mai inalt grad de izolare termica posibil sa fie obtinut in conditiile actuale, aceasta anuland aproape toate cele trei metode de transfer al caldurii (convectie, conductie si radiatie). De asemenea, zona dinspre exterior a panourilor, optimizata in ceea ce priveste reflexia radiatiilor ultraviolete, ofera un aspect deosebit din punct de vedere arhitectural. O aplicatie de viitor este cea a luminatoarelor, in comparatie cu solutiile pe baza de sticla triplustratificata, coeficientul de transfer termic fiind net imbunatatit. Produsul poate fi folosit cu succes inclusiv in cazul reabilitarilor, intrucat nu presupune modificari aduse substructurilor. Pentru informatii suplimentare, www.bayersheeteurope.com 

 

WOODFOAM: Termosistemele utilizate in prezent in bransa constructiilor sunt executate pe baza

unor materiale si tehnologii furnizate din domeniul petrochimiei, ce prezinta avantajul fabricatiei la costuri scazute, dar sunt amenintate de riscul diminuarii rezervelor de resurse naturale care stau la baza fabricatiei lor. De asemenea, caracteristicile ecologice nu se incadreaza in limitele dorite, toate aceste motive determinand cercetatorii sa dezvolte solutii alternative. Un astfel de produs este cel al spumelor bazate pe fibra de lemn. Procesul de fabricatie consta in macinarea esentei pana la obtinerea unei mase lipicioase, care este apoi supusa actiunii unei suspensii gazoase ce asigura transformarea in spuma. Printr-o serie de procese ulterioare se obtine stabilizarea geometriei materialului. Rezultatul este reprezentat de placi cu masa redusa care pot fi apoi folosite pentru a executa o serie de panouri rigide sau flexibile. Avantajul major al solutiei respective este dat de faptul ca aceasta are o densitate mai mare a fibrelor si este mai stabila din punct de vedere dimensional decat modelele existente in acest moment pe piata. Caracteristicile de termoizolare, mecanice si higroscopice sunt similare celor ale sistemelor curente pe baza de fibre, astfel incat placile pe baza de spuma din lemn constituie o alternativa viabila pentru viitor. Actualmente, produsul se afla in faza de prototip, cercetatorii analizand fezabilitatea demararii fabricatiei de masa. Pentru informatii suplimentare, www.wki.fraunhofer.de

 

iSTRAW: La o analiza superficiala, paiele constituie un material nepotrivit pentru constructii, fiind folosite in secolele trecute la executia unor case precare si saracacioase. O asemenea prejudecata a fost anulata recent, prin fabricarea panourilor de tip OSSB, pe baza de substituenti de lemn si paie de grau sau orez. Cercetarea a avansat puternic in ultima perioada, un exemplu edificator fiind reprezentat de panourile de placare de tip iStraw, fabricate din materii prime similare, utilizand tehnologia de presare, fara adezivi suplimentari pentru lipire. Practic, placile respective sunt executate prin extrudare, care are rolul de a compacta materialul si a-l acoperi in final cu o foaie de carton (similara celei utilizate la executia materialelor de tip gips-carton). Produsul finit prezinta caracteristici structurale autoportante si corespunde tuturor exigentelor ecologice si de siguranta. De asemenea, contribuie la imbunatatirea proprietatilor de siguranta la incendiu si asigura o fonoizolare optima. Din masuratorile realizate de cercetatori, indicele de reductie acustica ajunge pana la 68 dB, fapt ce recomanda materialul pentru aplicatii ce necesita caracteristici ridicate de protectie la zgomot, cu atat mai mult cu cat timpul de reverberatie este redus, iar rezonanta exclusa (avand in vedere structura solida de tip monolitic). Pentru informatii suplimentare, www.istraw.de 

 

Solicita informatii suplimentare