Stiti vorba aceea despre cei patru care erau trei, Luca si Matei? Cam asa si cu DAC 6, care este cea de-a cincea modificare a Directivei privind cooperarea administrativa (Directive on administrative co-operation 2011/16). Acum avem si instructiuni din partea arbitrului national (disponibile aici) si ar fi trebuit chiar sa se fi incheiat prima runda (la 30.01.2021).

Spre deosebire de jocul copilariei, perioada in care rolul ratei era preferat, sub DAC 6 trebuie sa fim cu totii vanatori. Sa vanam aranjamente transfrontaliere si sa le raportam pentru ca sistemele informatice performate ale tuturor statelor membre sa le poata analiza, urmari si, eventual, chiar sanctiona daca pare ca optimizarea aduce mai mult a evitare sau, mai rau, a evaziune. Optimisation, avoidance si evasion sunt termeni care genereaza dureri de cap de multi ani. Sub DAC 6 suntem obligati sa informam si medicul despre aceste efecte secundare ale aranjamentelor transfrontaliere pentru a se verifica daca nu cumva efectul nu este doar unul secundar.

Ca si in cazul GDPR – care a permis actorilor economici sa se pregateasca timp de doi ani pentru implementare - , desi DAC 6 a intrat in vigoare din 2018, abia acum a devenit un subiect actual, acum se iau masuri, acum se analizeaza si se comunica instructiuni de joc. Mai bine mai tarziu decat deloc, dar n-ar fi fost rau sa se fi comunicat detalii mai din timp: emiterea unor instructiuni in ianuarie 2021, cu doua saptamani inainte de finalul primei runde nu poate sprijini o entitate sa identifice aranjamente transfrontaliere derulate din iunie 2018 pana in prezent. Desi timp ar fi fost, explicatiile au venit tarziu si ar putea justifica intarzieri.

Fiind imposibil sa acoperim toate problemele ridicate de implementarea acestor prevederi, semnalam cateva detalii care, din punctul nostru de vedere, pot usura sarcina vanatorilor (vom vedea si cine sunt acestia): despre rate salbatice si rate domestice, despre deosebirile dintre ele si despre sanctiunile neidentificarii lor corecte.

Intermediarul este principalul vanator. El poate fi orice entitate, indiferent de apartenenta profesionala, care creeaza, structureaza, implementeaza sau ajuta la implementarea unui aranjament transfrontalier. Nu va avea rol de intermediar un auditor care verifica aranjamentele transfrontaliere ale unei entitati, aranjamente care sunt in curs de implementare sau s-au implementat deoarece el nu participa la acesta. Observatorul neimplicat nu este intermediar, dar o entitate dintr-un grup care structureaza tranzactiile din cadrul acestuia este un intermediar care are obligatia raportarii.

Fata de termenul in care trebuie raportat, primul care are aceasta obligatie va fi intermediarul promotor, cel care creeaza structura aranjamentului transfrontalier. Cel care face primul raportarea va aloca si Numarul de identificare al aranjamentului, un identificator care va putea fi utilizat de toti ceilalti intermediari si/ sau contribuabili pentru a justifica neindeplinirea propriilor obligatii de raportare. Practic, daca un vanator a nimerit RATA, aceasta iese din joc.

Contribuabilul, desi beneficiar, este vanator secundar. El intervine doar in situatiile in care nu exista un intermediar sau in cele in care acesta este tinut de secretul profesional. In Romania, avocatii si consultantii fiscali (confirmare MFP aici) sunt tinuti de secretul profesional si, prin urmare, ei au obligatia notificarii aranjamentului catre contribuabil. Daca sunt eliberati de secretul profesional, vor raporta. Daca nu, aranjamentul trebuie raportat de catre contribuabil.

Daca nu aveti dovezi concludente ale unei raportari anterioare (un Numar de identificare) sau ale existentei obligatiei de a raporta a unui Intermediar, nu puteti fi exonerati de obligatia raportarii Obligatia raportarii exista indiferent de intelegerile referitoare la persoana obligata sa raporteze.

DAC6 vizeaza impozitele pe profit si pe venit (cu diversele sale forme). Nu se aplica taxei pe valoarea adaugata, taxelor vamale si accizelor contributiilor obligatorii la sistemul de securitate sociala platibile statului sau institutiilor de securitate sociala de drept public. Pentru acestea exista alti vanatori.

Aranjament poate fi orice. Act unilateral sau bilateral, plata, operatiune, contract, tranzactie, decizie, schema sau structura ori combinatii ale acestora, vazute ca INTREG. Orice exteriorizare a unei decizii comerciale care poate avea efecte fiscale. Achizitia unei carti privind optimizarea fiscala de catre administratorul unei societati nu este un aranjament, dar decizia Directorului Financiar de a adapta structurile din cadrul acesteia si de a le implementa, reprezinta un aranjament.

Caracterul transfrontalier este delimitat prin raportare la efectele pe care le produce sau la resedinta uneia dintre parti (contribuabil sau intermediar). Va fi transfrontalier si un aranjament care este derulat intre doua societati locale printr-un intermediar din afara tarii.

Unul dintre aspectele relevante ale DAC6, mai putin detaliat in instructiuni, este cel legat de efectele fiscale ale deciziilor. Nu toti contribuabilii sunt experti fiscali si nu orice tranzactie are efecte fiscale identificabile. Nu orice efect fiscal este raportabil. De exemplu, nu vor avea efecte fiscale raportabile transferul/ achizitia unor bunuri catre/ din alt stat, in cursul activitatii obisnuite a societatii, in conditii economice obisnuite. Nu vor avea efecte fiscale raportabile nici operatiunile care reflecta intentia legiuitorului (exemplu: instituirea unui stock option plan pentru angajati).

Un alt aspect important este subliniat de Ghid-ul ANAF : efectul fiscal trebuie sa fie recunoscut. Pare de la sine inteles, dar acest aspect implica: lipsa unei obligatii de a investiga si a unei obligatii de a centraliza informatii. Daca nu aveti cunostinta despre posibile efecte fiscale raportabile, nu este necesar sa urmariti sa le identificati. DAC6 nu incearca sa ne transforme pe toti in specialisti fiscali! Incearca sa adune informatii de la cei care stiu. Ignorance is bliss!

Daca totusi sunteti implicati intr-un aranjament transfrontalier si aveti cunostinta de efectele sale fiscale relevante, ar fi util sa verificati daca nu sunt incidente semnele distinctive specifice DAC6.

Se sanctioneaza lipsa raportarii, lipsa notificarii sau raportarea/ notificarea cu intarziere a unui aranjament transfrontalier. Notificarea este specifica intermediarilor tinuti de secretul profesional. Amenzile variaza intre 5.000 lei si 30.000 lei pentru notificarea cu intarziere sau lipsa notificarii si intre 20.000 si 100.000 lei pentru neraportare sau raportare cu intarziere. Respectand principiul proportionalitatii, estimam ca intarzierea notificarilor / raportarilor va conduce la amenzi orientate inspre minim.

Pe langa amenzi, se naste intrebarea: ANAF are dreptul de a solicita informatii referitoare la un aranjament transfrontalier care a fost raportat in alt stat? Un Intermediar are obligatia de a notifica, dar are si obligatia de a furniza informatii daca aranjamentul a fost deja raportat? Codul de procedura fiscala nu detaliaza acest aspect, art. 289 facand trimitere la procedurile generale ala ANAF de obtinere a informatiilor. Insa, indiferent de forma in care se solicita aceste informatii, Intermediarul ar trebui sa aiba posibilitatea de a contesta decizia prin care i se solicita aceste date, astfel cum a stabilit Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauzele C‑245/19 si C‑246/19 prin hotararea din 6 octombrie 2020.

In loc de incheiere: stati linistiti, se poate si mai ... mult - urmeaza DAC7 (propunere aici)!