Economia romaneasca ar urma sa inregistreze in acest an o crestere de 4,6%, a indicat marti Banca Mondiala, in raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), informeaza Agerpres.

Estimarile sunt mai bune fata de cele avansate in luna iunie, intr-un alt raport, cand institutia financiara internationala arata ca Romania va consemna un avans de 2,9% in acest an.

In schimb, previziunile pentru 2023 au fost inrautatite, indicand o expansiune a economiei Romaniei de 3,2%, fata de un avans de 3,7% estimat in iunie, in timp ce prognoza pentru 2024 nu a fost modificata, indicand o crestere de 3,9%.

Economia romaneasca a avut o evolutie peste asteptari in primul semestru din 2022, inregistrand un avans de 5,8%, datorita consumului privat robust si a semnelor timpurii a redresarii investitiilor. Perspectivele depind de evolutiile razboiului din Ucraina si de impactul acestuia asupra economiei europene. Deficitul fiscal este pe un trend descrescator, dar ramane la un nivel ridicat. Saracia ar urma sa scada la 11,7% in 2022, se arata in raportul realizat de Banca Mondiala.

Institutia apreciaza ca Romania a realizat in ultimele doua decenii un succes impresionant in crestere si prosperitate. Totusi, socul provocat de pandemia de COVID-19 si razboiul din Ucraina au expus vulnerabilitatile structurale ale economiei, inclusiv saracia persistenta si disparitatile in privinta oportunitatilor economice ale regiunilor si intre zonele urbane si rurale, rigiditatile structurale pe piata fortei de munca, slabiciunea politicii fiscale si constrangerile institutionale semnificative care afecteaza utilizarea eficienta a resurselor.

Gospodariile sarace si vulnerabile au fost afectate in mod disproportionat de crestere preturile la alimente si energie, in pofida plafonarii preturilor la gaze si electricitate la niveluri reduse, pana in martie 2023, pentru gospodariile cu un consum lunar mediu mai scazut. Redresarea solida a economiei a contribuit la scaderea ponderii romanilor care traiesc cu mai putin de 6,85 dolari pe zi la paritatea puterii de cumparare (PPP) din 2017, la 11,7% in 2022, de la 12,1% in 2021.

Principalele provocari pe termen scurt sunt tinerea sub control a efectelor socio-economice ale conflictului in regiune si ale rabufnirilor pandemiei de COVID-19, apreciaza Banca Mondiala.

Presiunile inflationiste semnificative au dus la inasprirea politicii monetare, dupa o orientare flexibila. Dezechilibrele externe ridicate se adauga presiunilor asupra cursului de schimb si aversiunii fata de risc a pietelor. Absorbtia maxima si eficienta a fondurilor din Cadrul financiar multianual al UE si Next Generation, alaturi de reformele sustinute de aceste programe, vor fi cruciale pentru o redresare durabila si sprijinirea eforturilor de consolidare fiscala.

Economia romaneasca a crescut cu 5,8% in primul semestru din 2022, datorita consumului privat robust, in timp ce investitiile au aratat semne de redresare, datorita noilor lucrari de constructii. Consumul privat robust, cuplat cu perturbarile din lanturile globale de aprovizionare si dificultatile cu care s-a confruntat comertul au dus la adancirea deficitului comercial.

Cresterea a fost condusa de sectorul TIC, care a beneficiat de adoptarea tehnologiilor digitale de catre companii. Sectorul constructiilor s-a redresat, sprijinit de revenirea segmentului de cladiri non-rezidentiale. Redresarea economiei si constrangerile cu care se confrunta forta de munca au redus rata somajului la 5,3% in iunie 2022, de la nivelul ridicat din timpul pandemiei, de 6,7% in iunie 2020. Lipsa de angajati, cuplata cu inflatia mai ridicata, a dus la cresteri salariale, in iunie 2022 inregistrandu-se o crestere a salariilor nominale nete cu 12,3% in ritm anual.

In schimb, rata anuala a inflatiei a accelerat la 15% in iulie 2022, in urma cresterii preturilor la electricitate si gaze. Presiunile inflationiste au determinat BNR sa majoreze gradual dobanda, pana la 5,5% in august 2022. Creditarea sectorului privat a ramas solida, inregistrand o crestere anuala de 17,5% in iunie 2022. Veniturile mai ridicate au compensat majorarea cheltuielilor, dar presiunile fiscale raman semnificative, deoarece cheltuielile curente si subventiile pentru energie ar putea adanci deficitul anul acesta, se arata in raport.

Redresarea economiei si a pietei fortei de munca inseamna ca cei mai multi angajati au revenit la munca, ceea ce a ajutat la aducerea veniturilor gospodariilor aproape de nivelul de dinaintea crizei. Totusi, datele unui studiu din iunie 2022 arata ca 75% dintre romani inca sunt ingrijorati in legatura cu economia. Mai mult, cresterea preturilor la alimente si energie au afectat puterea de cumparare a gospodariilor, in special la cele sarace si vulnerabile.

Razboiul din Ucraina si noi perturbari ale lanturilor globale de aprovizionare vor continua sa afecteze economiile din tarile unde se afla migrantii romani, ceea ce va duce la scaderea remitentelor. In pofida redresarii economiei, saracia ar urma sa scada doar modest, la 11,7% in 2022 si sa ramana peste nivelul de dinaintea crizei.

Economia Romaniei ar urma sa creasca cu 4,6% in 2022, dar estimarile sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine. O incetinire a economiei mondiale si o posibila recesiune la principalii parteneri comerciali ar putea afecta avansul economiei Romaniei in 2023. Perspectivele de crestere depind de cativa factori - rabufniri ale pandemiei de COVID-19, evolutia inflatiei, in special legata de preturile la alimente si energie, si severitatea conflictului din regiune si impactul lui asupra economiei europene, in care Romania este solid integrata, considera Banca Mondiala.

Capacitatea Romaniei de a absorbi fondurile europene va fi critica pentru un proces de redresare sustenabil, verde si favorabil incluziunii. Reformele si investitiile masive din programele UE ar trebui sa atenueze partial impactul dobanzilor mai ridicate si a incertitudinilor privind investitiile private. De asemenea, fondurile europene ar trebui sa atenueze unele din presiunile fiscale provocate de razboi si preturile ridicate la alimente si energie.

Pe termen mediu, deficitele fiscale vor ramane ridicate. Eforturile de consolidare fiscala raman critice si ar trebui sa rezolve problema deficitului structural ridicat, care necesita reforme pentru intarirea mobilizarii veniturilor si majorarea eficientei cheltuielilor.

Pana in 2024, saracia ar urma sa scada la nivelul de dinaintea crizei. Totusi, preturile ridicate la alimente si energie si scaderea remitentelor ar putea insemna in urmatorii ani un proces de redresare mai indelungat pentru segmentele de populatie vulnerabile. Un razboi prelungit in Ucraina ar putea slabi semnificativ cresterea si pe termen scurt ar putea duce la sporirea saraciei, avertizeaza Banca Mondiala.