In primul semestru din 2022, economia Romaniei a crescut in ritm anual cu 5,7%. In special, consumul privat si investitiile au crescut puternic, pe masura ce restrictiile din pandemie au fost ridicate, permitand ca cererea infranata sa recupereze decalajul. In plus, o piata a muncii solida, cu o crestere mai mare a ocuparii fortei de munca si majorarea salariilor, a sustinut venitul disponibil, la fel ca masurile guvernamentale de atenuare a impactului preturilor ridicate la energie, searata in raportul CE.

Totusi, in semestrul doi din 2022 si ulterior, consecintele invadarii Ucrainei de catre Rusia, inflatia ridicata, inasprirea politicii monetare si controlul puternic al lichiditatii ar urma sa incetineasca semnificativ cresterea PIB-ului. Sectoare precum agricultura, industria extractiva si chimica ar urma sa fie afectate in mod deosebit, avertizeaza Comisia Europeana.

Totusi, dupa 2022 si datorita afluxului preconizat de fonduri europene, in special de la Facilitatea de redresare si rezilienta, formarea bruta de capital fix ar urma sa sprijine avansul PIB-ului. Cresterea consumului privat este de asteptat sa ramana doar pozitiva, deoarece inflatia reduce venitul disponibil al gospodariilor, in timp ce schemele de sprijin guvernamentale si o piata a muncii rezistenta ofera un anumit sprijin.

Economia Romaniei nu ar urma sa beneficieze de sprijin din partea sectorului extern. In 2022, cererea interna puternica va adanci si mai mult deficitul de cont curent (la 9,1% din PIB). Ulterior, incetinirea economiei va asigura o imbunatatire limitata, datorita unei cereri mai scazute pentru importuri. Deficitul de cont curent ar urma sa se reduca la 8,8% din PIB in 2023 si 8,4% din PIB in 2024.

Per ansamblu, PIB-ul ar urma sa creasca cu 5,8% in 2022, 1,8% in 2023 si 2,2% in 2024. Previziunile macroeconomice ar putea fi revizuite in sens negativ, deoarece intarzierile in implementarea Planului de redresare si rezilienta al Romaniei (PNNR) ar putea reduce investitiile si cresterea, avertizeaza CE.

Pe parcursul anului 2022, rata somajului a scazut spre nivelul de dinaintea pandemiei si se estimeaza ca va ajunge la 5,4% pe fondul cresterii economice puternice. In pofida unei cresteri usoare la 5,8% in 2023, inasprirea pietei fortei de munca va continua, sustinand cresteri puternice ale salariilor nominale din sectorul privat. In 2024, rata somajului ar urma sa inregistreze o usoara scadere, in linie cu economia.

Cresterea preturilor la energie si la alimente la nivel international s-a extins la componentele de baza ale inflatiei si ar urma sa impinga salariile nominale in sus. In acest context, se estimeaza ca inflatia va ramane persistenta in perioada analizata in previziuni. Intrucat schema de sprijin energetic ar trebui sa expire in trimestrul trei din 2023, este posibil ca preturile cu amanuntul la energie sa creasca. Per ansamblu, inflatia va ajunge la 11,8% in 2022, la 10,2% in 2023, inainte de a scadea la 6,8% in 2024.

Comisia Europeana previzioneaza ca deficitul public al Romaniei va cobori la 6,5% din PIB in 2022, de la 7,1% din PIB in 2021. Veniturile ar urma sa beneficieze de cresterea solida a PIB-ului nominal, de taxele pe energie si veniturile nefiscale. In privinta cheltuielilor, investitiile publice ar urma sa fie mai mari decat in 2021, in timp ce salariile din sistemul public, asistenta sociala si achizitiile guvernamentale vor creste mai lent decat PIB-ul nominal.

Prognoza tine cont de masurile de atenuare a impactului economic si social al preturilor mari la energie adoptate in aprilie (tichete pentru alimente, subventie pentru combustibil) si iulie (cresteri ale salariilor din sistemul public, plata unica catre pensionari), modificarea codului fiscal si schema de compensare pentru a face fata cresterii preturilor la energie pana in august 2023 (care ar urma sa aiba un impact bugetar usor pozitiv, excluzand masurile de sprijin economic deja mentionate). Impactul pozitiv asupra veniturilor din cresterea ridicata a PIB-ului nominal si a reformei administratiei fiscale privind colectarea impozitelor a compensat partial presiunile in crestere asupra deficitului, de pe urma masurilor de sprijin economic si social, si din cresterea platilor dobanzilor ca urmare a deteriorarii accesului pe piata.

Deficitul ar urma sa scada la aproximativ 5% din PIB in 2023, in principal in urma declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB si prin efectul stabilizatorilor automati, deoarece cresterea economica nominala se prognozeaza sa fie in continuare ridicata. CE estimeaza o crestere intr-un ritm sustinut al cheltuielilor de capital, datorita implementarii PNNR si a altor investitii finantate la nivel national. In 2024, deficitul este prognozat sa scada la 4,8% din PIB.

Executivul comunitar previzioneaza ca datoria publica publica va scadea la 47,9% din PIB in 2022, 47,3% din PIB in 2023, inainte de a creste la 47,6% din PIB in 2024.

Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt inclinate in jos. Incertitudinea privind impactul net final al masurilor energetice, cresterea mai redusa a PIB-ului si ciclul electoral, cu alegeri in 2024, ar putea avea ca rezultat la deficite bugetare mai mari, mai avertizeaza Comisia Europeana

 

Estimarile Comisiei Europene privind imbunatatirea "substantiala" a perspectivei de crestere economica a Romaniei, de la 3,9% la 5,8% in acest an, ofera un plus de incredere investitorilor romani si straini, a afirmat, vineri, prim-ministrul Nicolae Ciuca.

"Faptul ca, intr-un an atat de complicat, Romania a reusit sa-si pastreze atractivitatea ca destinatie de business este datorat, in mare masura, curajului dovedit de antreprenori si capacitatii lor de a se adapta permanent. O contributie definitorie o au investitiile private si publice, respectiv liniile de finantare deschise din fondurile nationale si europene, inclusiv prin Planul National de Redresare si Rezilienta, precum si masurile guvernamentale prin care am preluat presiunea cresterii preturilor la energie", a transmis Ciuca, potrivit unei postari pe pagina de Facebook a Guvernului.

El a adaugat ca solutiile pe termen scurt si mediu, precum cele de plafonare si compensare a preturilor la energie, adaptate inclusiv prin deciziile stabilite vineri in Guvern, sunt complementare celor pe termen lung, ce tind spre obiectivul de atingere a independentei energetice.

"Finantarea recent obtinuta pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Centrala nuclear-electrica de la Cernavoda se adauga celorlalte investitii de anvergura pentru cresterea capacitatii de productie energetica a Romaniei", a completat premierul.

Seful Executivului atrage atentia ca prognoza de toamna a Comisiei Europene semnaleaza insa si provocarile in perspectiva urmatorilor ani pentru a reusi mentinerea unui ritm constant de crestere economica.

"Mentinerea volumului consistent al investitiilor si orientarea lor catre cercetare-inovare-dezvoltare, catre sectoare care produc valoare adaugata, aliniate strategiilor europene de dezvoltare, sunt pe lista prioritatilor noastre. Adaugam masurile de imbunatatire a calitatii vietii si sprijinirea celor mai vulnerabili, crearea de noi locuri de munca si cresterea veniturilor cetatenilor, pentru ca doar avansand in acelasi ritm in domeniile economic si social putem ajunge la progres si dezvoltare", a subliniat Nicolae Ciuca.

 

Comisia Europeana a imbunatatit vineri estimarile privind cresterea economiei zonei euro in acest an, de la 2,7% cat anticipa in iulie pana la 3,2%, in timp ce UE ar urma sa inregistreze o expansiune de 3,3% in 2022, transmite Reuters.

In 2023 cresterea va incetini semnificativ, PIB-ul zonei euro si al UE urmand sa inregistreze un avans de doar 0,3%.

Comisia Europeana se asteapta la o contractare a economiei zonei euro in ultimele trei luni din 2022 si in primul trimestru din 2023, in principal din cauza cresterii pretului energiei, provocat de invadarea Ucrainei de catre Rusia.

Cu exceptia celor doua trimestre de scadere economica - recesiune tehnica - rata somajului in zona euro, nivelul deficitului si al datoriei nu se vor deteriora foarte mult, arata previziunile Executivului comunitar.

In 2023, deficitul bugetar al zonei euro ar urma sa se adanceasca la 3,7% din PIB, de la un nivel estimat de 3,5% din PIB in acest an. In UE, deficitul se va situa la 3,4% din PIB anul acesta si la 3,6% din PIB anul viitor.

De asemenea, rata inflatiei in zona euro ar urma sa creasca la 8,5% in 2022, urmand sa scada la 6% in 2023, in timp ce in UE rata inflatiei va ajunge la 9,3% in 2022, urmand sa coboare la 7% in 2023.

Nivelul datoriei publice ca procent din PIB in zona euro va ajunge la 92,3% in 2023, de la 93,6% in 2022, urmand sa scada la 91,4% in 2024.