Executia bugetului general consolidat in primele trei luni ale anului 2023 s-a incheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde de lei, cauzat in principal de cresterea volumului de investitii cu 56,5% fata de aceeasi perioada a anului precedent si compensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale casnici si noncasnici in valoare de 2,5 miliarde de lei, informeaza, vineri, Ministerul Finantelor.

Conform MF, deficitul a fost cauzat, printre altele, si de volumul mai mare de decontari de bunuri si servicii pentru medicamente, incetinirea ritmului de incasari ale veniturilor, precum si de influentele implementarii etapei a doua a Programului Sprijin pentru Romania.

Executia bugetului general consolidat in primele trei luni ale anului 2022 s-a incheiat cu un deficit de 15,7 miliarde lei. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a inregistrat o scadere cu 0,05 puncte procentuale pe primele trei luni ale anului 2022 fata de aceeasi perioada a anului 2021, de la 1,24% din PIB la 1,19% din PIB.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au insumat 114,17 miliarde de lei in primul trimestru al anului curent, cu 9,7% peste nivelul incasat in perioada similara a anului trecut. Evolutia acestora a fost influentata in principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii si venit, veniturilor nefiscale, contributiilor de asigurari. Incasarile nete din TVA au inregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de baza ridicat aferent T1 2022), in timp ce declinul accizelor s-a ameliorat fata de luna anterioara. Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 10,01 miliarde de lei, inregistrand o crestere semnificativa fata de nivelul incasat in aceeasi luna a anului trecut (32,9%), influentata preponderent de sporul incasarilor din impozitul pe dividende (188,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor si declaratiei unice consemnand, de asemenea, dinamici pozitive (31,8%, respectiv 17,3%). Totodata, veniturile din impozitul pe salarii au inregistrat un avans de 9,2%, sub evolutia fondului de salarii din economie (14,5%).

De asemenea, dinamica acestei categorii de incasari a fost influentata si de extinderea in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum si de noile masuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022.

Potrivit MF, contributiile de asigurari au inregistrat 36,92 miliarde de lei, in crestere cu 10,9% (an/an). Ca si in cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evolutia fondului de salarii din economie (14,5%) si ca efect al extinderii in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii, conform Legii nr. 135/2022.

Incasarile nete din TVA au inregistrat 25,85 miliarde de lei, in crestere cu 9,4% (an/an). Totodata, restituirile de TVA au fost cu 17,3% mai ridicate fata de nivelul rambursat in aceeasi perioada a anului trecut (+0,78 miliarde lei). Evolutia incasarilor brute din TVA din primul trimestru al anului a consemnat o usoara incetinire, in linie cu decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de baza ridicat in T1 2022.

Veniturile din accize au insumat 8,18 miliarde lei, consemnand o scadere de 2,2% (an/an), in ameliorare fata de luna anterioara. Aceasta evolutie este explicata de contractia cu 7,5% a incasarilor din accizele pentru produsele energetice - in conditiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Pe de alta parte, incasarile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamica pozitiva, de 3,8%. Evolutia lunara a incasarilor din accize prezinta in general o volatilitate mai ridicata, determinata de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscala a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au insumat 9,86 miliarde lei, consemnand o crestere de 16,7% (an/an), sustinuta de inregistrarea sumelor din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, dobanzi operationale si donatii.

Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 9,35 miliarde de lei, in crestere cu 11,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat in suma de 136,92 miliarde lei au crescut in termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au inregistrat o crestere cu 0,1 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au insumat 30,54 miliarde de lei, in crestere cu 7,8% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 1,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost 17,51 miliarde de lei, in crestere cu 17,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. O crestere se reflecta la bugetele locale, respectiv 16,0% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, precum si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de 18,7% pentru decontarea medicamentelor cu si fara contributie personala si a medicamentelor utilizate in programele nationale de sanatate.

Cheltuielile cu dobanzile au fost de 9,12 miliarde de lei. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent platile de dobanzi aferente portofoliului de datorie publica s-au majorat cu 3,36 miliarde de lei ca urmare a prefinantarii in primele 3 luni a necesarului brut de finantare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, in contextul unui apetit crescut al mediilor investitionale interne si externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finantare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 50,53 miliarde de lei in crestere cu 9,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Evolutia cheltuielilor cu asistenta sociala a fost influentata, in principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari (pensia minima) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat si beneficiarilor de drepturi prevazute de legi cu caracter special platite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale caror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum si de acordarea celei de-a 13-a indemnizatii pentru persoanele cu dizabilitati sub forma unei indemnizatii compensatorii.

Cheltuielile cu asistenta sociala au fost influentate si de platile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale, respectiv pe primele trei luni ale anului 2023, au fost in suma de 1,12 miliarde de lei, precum si de majorarea alocatiilor de stat pentru copii incepand cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subventiile au fost de 5,02 miliarde de lei, in principal, aceasta suma reprezinta subventii pentru transportul de calatori, pentru sprijinirea producatorilor agricoli, precum si pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,42 miliarde de lei) care reprezinta 28,26% din total subventii.

Alte cheltuieli au fost de 2,09 miliarde de lei, reprezentand in principal, sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, alte despagubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 10,78 miliarde de lei, cu 15,7% mai mari comparativ aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 13,16 miliarde lei, in crestere cu 56,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent cand au fost in valoare de 8,41 miliarde lei. De asemenea, se observa o crestere a ponderii investitiilor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentand 65,69% din totalul cheltuielilor pentru investitii. Pentru informatii suplimentare, click aici!