Agenda Constructiilor
Sambata, 26 Septembrie 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - Deloitte: Ordonanta OUG 114 a fost modificata, dar impactul in economie persista
Deloitte: Ordonanta OUG 114 a fost modificata, dar impactul in economie persista
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 19 Dec 2019 16:42
Luna decembrie, denumita traditional „luna cadourilor”, tinde sa devina o sursa de preocupare pentru mediul de business din Romania, avand in vedere ca, in ultimii ani, cele mai importante modificari fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului. Apogeul a fost atins in 2018, cand am „primit” de Craciun faimoasa Ordonanta de Urgenta 114. Anul acesta, tot in ajun de sarbatori, se aduc reparatii capitale ordonantei, care, dincolo de beneficii, vin si cu costuri de readaptare rapida la noua realitate. Avand in vedere provocarile bugetare ale anului viitor, se pot anticipa, deja, surprize pentru decembrie 2020?
Anul 2019 a fost mai putin „bogat” in modificari fiscale decat anii anteriori, insa impactul generat de OUG 114/2018 a fost mult mai puternic din cauza anvergurii actului normativ si a modului surprinzator in care a fost adoptat: din scurt, fara consultari cu entitatile afectate si fara studii de impact.
Efectul asupra economiei a fost unul complex, pentru ca a constat nu doar in taxe noi si cheltuieli de conformare pentru jucatorii vizati, ci si in dezechilibrarea bugetelor pe anul in curs si a deciziilor de investitii (de exemplu, investitiile in Marea Neagra). Toate acestea au generat reactii negative in lant pana la consumatorul final.
Pe de alta parte, impactul asupra bugetului de stat, desi pozitiv, a fost cu mult sub asteptari si nu a compensat sub nicio forma pagubele deja create si pe cele viitoare, avand in vedere ca increderea investitorilor va fi mai greu de restabilit chiar si decat bugetele companiilor afectate.
Ordonanta a fost modificata, dar impactul persista
Pe parcursul anului, ordonanta a mai fost amendata, punctual, cea mai importanta modificare fiind adusa taxei pe activele bancare, insa abia prin legea pe care Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ initial. In linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renuntarea la taxarea companiilor din telecomunicatii si revenirea la cerintele de capital initiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. In cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage si posibilitatea acordata participantilor la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat dupa o perioada de cinci ani. In energie, se renunta la plafonarea tarifelor pentru gaze si electricitate si se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pietei de energie electrica si de gaze.
Dintre masurile cele mai importante cuprinse in OUG 114, se mentin cele din constructii (salariul minim diferentiat si facilitatile fiscale acordate societatilor din domeniu), acestea fiind considerate, in general, benefice sectorului.
Impactul modificarii ordonantei asupra mediului de afaceri va fi, fara indoiala, unul pozitiv, desi nu se poate spune ca efectele vor fi sterse cu buretele: taxele platite sau datorate de entitatile vizate, disconfortul si cheltuielile generate de conformare si, nu in ultimul rand, incertitudinea care a dus la blocarea planurilor de investitii reprezinta costuri platite deja in contul acestui experiment.
Pe de alta parte, insa, este evident ca, prin modificarea actului normativ, statul trebuie sa renunte la anumite venituri. In acest an, in baza ordonantei, a incasat peste 600 de milioane de lei (in 11 luni) de la companiile din sectorul energetic si aproape 380 de milioane de lei de la banci, doar pentru primul semestru din 2019, urmand ca taxa datorata pe semestrul doi sa intre in conturile statului la jumatatea anului viitor.
Raportate la dimensiunea bugetului de stat, sumele pot parea usor de compensat, insa nu si in contextul expansiunii cheltuielilor din ultimii ani si din perioada urmatoare. Guvernul si-a asumat deja faptul ca deficitul bugetar va depasi semnificativ limita de 3% din PIB atat in 2019, cat si in anii urmatori, dar si aceste estimari sunt considerate inca optimiste in perspectiva implementarii legii pensiilor in forma actuala si a altor propuneri prezente si viitoare (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli).
2020, inca un an de incertitudine in business?
Este pusa, asadar, in discutie sustenabilitatea bugetului pe anul viitor si nu numai, motiv pentru care apare ca inevitabil riscul unor eventuale masuri de compensare a deficitului creat prin cresterea excesiva a cheltuielilor.
Modificarea OUG 114, in sensul eliminarii masurilor considerate nocive cuprinse in actul initial, ar putea reprezenta un moment de referinta in restabilirea increderii investitorilor in mediul de business romanesc. Insa, pentru ca procesul sa fie de durata, este necesar sa se revina la predictibilitate, la adoptarea de acte normative cu impact fiscal in urma unor consultari reale cu entitatile afectate, cu cel putin sase luni inainte de momentul aplicarii, asa cum prevede Codul Fiscal.
Care sunt sansele reale ca acest lucru sa se intample in 2020, an electoral cu doua runde de alegeri – locale, in vara, si parlamentare in toamna/iarna? Greu de anticipat.
Asadar, incertitudinea si, implicit, lipsa de incredere persista, iar bugetul pe 2021, secatuit de promisiuni electorale, va avea nevoie de resurse pe care le va cauta ...cand? In decembrie 2020?
 
ALLBIMAUTODESKCOVID-19VideoConfAC-iulallbim
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
ssab ag antrepriza generala
Acvatot 2019
strabag nivel 1
hilti
rigips
CELCO 2020
ERBASU CONSTRUCT

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
AHK 2018
ef-de-n
econet
AICPS_30
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere