Agenda Constructiilor
Joi, 01 Decembrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Antreprenori & Dezvoltatori - ACI Cluj mizeaza pe un business de 250 milioane si profit de 6 milioane lei, in 2022
ACI Cluj mizeaza pe un business de 250 milioane si profit de 6 milioane lei, in 2022
Antreprenori & Dezvoltatori Publicat de Elena Icleanu 26 Sep 2022 06:25
Ing. Ioan Aschilean: "Dorim sa ne extindem in domeniul constructiilor rezidentiale si sa accesam piete externe noi"

Pentru ACI Cluj SA, anul 2022 va constitui o perioada de crestere importanta a principalilor indicatori de profitabilitate, respectiv EBITDA (castiguri inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare), rezultat net, precum si a cifrei de afaceri, ramanand, totodata, preocupati si de dezvoltarea continua a capacitatii de productie industriala prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru retehnologizare, modernizare si dezvoltare de noi capacitati de productie. In primul semestru al acestui an, rezultatele companiei indica o cifra de afaceri de 105 milioane de lei, reprezentand o crestere cu aproape 300% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, precum si un rezultat pozitiv, profit net de 1,2 milioane de lei. Pentru exercitiul financiar ce urmeaza sa se incheie la 31 decembrie 2022, ACI Cluj SA a previzionat o cifra de afaceri de peste 250 de milioane de lei si un rezultat net pozitiv de peste 6 milioane de lei.
"Am convingerea ca, prin depasirea cu bine a anului 2022, avand in vedere portofoliul de contracte pe care il avem in acest moment, precum si strategia companiei pentru anii 2023-2025, ACI Cluj SA va ramane, in continuare, un competitor important pe piata constructiilor civile si industriale, cu un apetit crescut si pentru constructiile energetico-gaziere din Romania si Republica Moldova", spune prof. dr. ing. Ioan Aschilean, presedintele companiei.
 
- Cum a evoluat activitatea de constructii in primele 8 luni din 2022 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta in perioada urmatoare?
- Anul 2022 a fost unul dificil si este, in continuare, pentru societatile de constructii din Romania, prin prisma faptului ca, in pofida dificultatilor intampinate cauzate de cresterea semnificativa a preturilor la materiale (ciment, otel, lemn, materiale din polietilena, cabluri electrice, echipamente si utilaje etc.) fata de anul precedent, dar si de blocajele in lantul de aprovizionare in primele luni ale anului, industria constructiilor trebuia sa fie individualizata, in continuare, ca un motor economic.
Izbucnirea razboiului in Ucraina a accelerat si agravat situatia preexistenta din domeniul constructiilor, cauzata de efectele crizei post-pandemice Covid-19, care s-au manifestat pregnant si in cursul acestui an, printr-o inflatie agresiva in sectorul materialelor de constructii, prin reducerea in mod fortat a capacitatii de productie la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de constructii, prin afectarea fluxurilor transporturilor de marfuri la nivel international.
Astfel, principalele provocari la aceasta ora sunt: impredictibilitatea fiscala, impredictibilitatea evolutiei preturilor la materialele de constructii, indeosebi impactata recent de criza energetica cu care Romania si statele membre ale Uniunii Europene se confrunta, precum si lipsa fortei de munca atat calificata, cat si necalificata.
 
 
Avand in vedere riscul ridicat al blocarii multor proiecte pe fondul cresterii accelerate a preturilor in domeniul constructiilor (de la renuntarea executarii lucrarii sau neincheierea contractelor de achizitie publica de lucrari, pana la intarzierea acestora sau intrarea in insolventa a unui numar mare de societati), a fost mai mult decat evidenta necesitatea stringenta de a fi implementate masuri urgente de recunoastere a acestor costuri inflationiste in valorile contractuale pentru licitatiile aflate in executie in aceasta perioada, tocmai pentru a inlatura posibilele efecte negative ce pot sa apara: cresterea ratei somajului, a incapacitatilor de plata a taxelor si impozitelor datorate la bugetul de stat, precum si la diminuarea excesiva a investitiilor publice. Cu toate acestea, coeficientii de crestere calculati de catre Institutul National de Statistica si utilizati pentru actualizarea contractelor de executie trebuie stabiliti in mod corect si in stransa corelatie directa cu realitatea din piata.
Sectorul de constructii este unul dinamic, la fel si preturile materialelor din aceasta industrie, care continua sa se majoreze accelerat, cel putin in urmatoarele luni, conform ultimelor date oficiale statistice publicate. Asistam, astazi, si la cresteri ale ratelor dobanzii, fapt ce, impreuna cu inflatia galopanta, impacteaza negativ cererea pe piata. Pe de alta parte, preturile crescute la materialele de constructii afecteaza in mod negativ oferta pe piata.
 
 
- Cum vedeti evolutia afacerilor companiei, in acest context?
- Rezultatele societatii in primul semestru al anului 2022 s-au apropiat de nivelurile tintite prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat in cadrul Adunarii Generale Ordinare a Societatii, atat pentru activitatea din santiere, cat si pentru productia industriala (fabrici). Astfel, ACI Cluj SA a inregistrat, in primul semestru al anului 2022, o cifra de afaceri de 105 milioane de lei, reprezentand o crestere cu aproape 300% in acest an, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, precum si un rezultat pozitiv, profit net de 1,2 milioane de lei. Insa, pentru atingerea obiectivelor financiare ale societatii pana la finele anului 2022, este imperioasa actualizarea valorilor contractelor de achizitie publica cu coeficienti de crestere calculati in conformitate cu realitatea din piata, care se circumscrie conditiilor extraordinare amintite mai sus, avand in vedere faptul ca razboiul din Ucraina, precum si criza energetica continua sa reprezinte factori impredictibili, ale caror efecte sunt greu de cuantificat chiar si la nivel macroeconomic.
Ne bazam bugetul construit pe contractele noi semnate in cursul anului 2022, precum si pe contractele in derulare, pe interventia statului prin sprijinirea constructorilor in sensul actualizarii devizului general al proiectului avandu-se in vedere preturile reale de pe piata la fiecare material si, mai mult, pe profesionalismul si dedicarea echipei ACI Cluj SA, care depune toate eforturile necesare pentru indeplinirea strategiei societatii. Pentru exercitiul financiar ce urmeaza sa se incheie la 31 decembrie 2022, am previzionat o cifra de afaceri ce o sa depaseasca 250 de milioane de lei si un rezultat net pozitiv de peste 6 milioane de lei.
 
 
- Care sunt principalele proiecte la care lucrati in aceasta perioada? La ce valoare aproximativa se ridica portofoliul total de proiecte ale companiei?
- In prezent, societatea este implicata in proiecte de anvergura, precum: revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizata aferent Somesului, refunctionalizare pentru invatamant - ansamblu de cladiri Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Sala de sport Turda, executia platformei de stationare a aeronavelor pe Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, extinderea si modernizarea Ambulatoriu Clinic de Psihiatrie Pediatrica, reabilitarea si cresterea eficientei energetice a cladirii Inspectoratului de Politie Judetean si a Serviciului Roman de Informatii (contract semnat in anul 2022), lucrari de interventie la pavilionul C aferent Spitalului Militar (contract semnat in anul 2022), Sala polivalenta Blaj, Sala de sport Turda, lucrari de interventie la Cazarma Sebes (contract semnat in anul 2022), cresterea eficientei energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, extinderea capacitatii de dezvoltare a Centrului de Inginerie Robert Bosch, extinderea si reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare Gilau - Garbau - Aghiresu - Capusu (CL19).
Valoarea aproximativa a contractelor incheiate si aflate in derulare in acest moment este de circa 440 de milioane de lei, cu un rest de executat de aproximativ 240 de milioane de lei, lucrari a caror perioada de executie acopera anul 2023. In continuare, participam in mod activ la licitatii publice si private, din dorinta diversificarii portofoliului de contracte, precum si pentru a ne asigura front de lucru si pentru anul 2024.
 
 
- Care sunt directiile de actiune viitoare, in vederea dezvoltarii companiei?
- Rezultatele bune si foarte bune ale societatii, si pentru care sustinem in continuare dezvoltarea lor, sunt datorate celor 3 segmente in care compania noastra activeaza: lucrari de constructii-montaj, productie industriala (fabrici), precum si real-estate. In ultimii ani, ACI Cluj SA a construit cladiri rezidentiale, cladiri de locuinte, segment in care dorim sa ne dezvoltam tot mai mult atunci cand piata de real-estate va fi pregatita suficient.
Ne dorim si ne propunem sa continuam dezvoltarea societatii atat prin prisma retehnologizarii activitatii de productie, prin efectuarea de investitii in noi linii tehnologice care sa aiba un impact pozitiv asupra mediului inconjurator, precum si pentru cresterea productivitatii si identificarea de noi produse pe care sa le adaugam in portofoliul nostru. In acest sens, ACI Cluj SA a aprobat un buget de investitii pentru urmatorii ani de aproximativ 2,5 milioane de euro din resurse proprii, alaturi de atragerea de fonduri de investitii guvernamentale si europene.
Totodata, diversificarea portofoliului de contracte in ceea ce priveste incheierea de contracte cu beneficiari privati este, in continuare, o prioritate pentru noi. Faptul ca in ultimii 10 ani am efectuat lucrari de constructii si in afara tarii, precum Germania si recent, Republica Moldova, ne certifica profesionalismul si know-how-ul acumulate in decursul acestor numerosi ani de experienta, motiv pentru care strategia societatii pe termen scurt si mediu este de a ne extinde cu proiecte, in continuare, si in alte tari din Europa, dar nu numai.
Lipsa fortei de munca calificate se mentine pe piata constructiilor din Romania, pe fondul efortului scazut al statului roman in ceea ce priveste reinfiintarea invatamantului profesional, scoli tehnice etc. Astfel, ACI Cluj SA se angajeaza sa asigure predictibilitatea locului de munca, pregatire profesionala continua prin participarea angajatilor la diverse cursuri de pregatire in domeniul constructiilor, corelata, bineinteles, cu acordarea unor pachete salariale motivante.
 
 
- Ce impact au asupra activitatii companiei scumpirile si problemele din lanturile de distributie a materialelor?
- Situatia pandemica din anii 2020 si 2021 a influentat negativ afacerile ACI Cluj SA, compania inregistrand scaderi ale profitabilitatii, respectiv cifrei de afaceri si rezultatului net. Cu toate acestea, avand in vedere masurile prompte luate de catre conducerea societatii in intampinarea rezultatelor negative, acestea au favorizat revenirea ACI Cluj SA la acei indicatori economici anteriori pandemiei.
Conflictul din Ucraina, precum si consecintele post-pandemice, au influentat negativ tot segmentul constructiilor in ceea ce priveste profitabilitatea, inregistrand astfel o scadere in prima parte a anului. Tinand cont de lichiditatea societatii, si pentru a avea siguranta derularii in bune conditii a contractelor semnate, s-au luat decizii imediate pentru achizitionarea de stocuri care sa asigure continuitatea tuturor acestor proiecte.
 
- Ce alte dificultati intampinati in activitate in aceasta perioada si care sunt oportunitatile pe care le vedeti pe piata constructiilor?
- Una din principalele probleme cu care se confrunta sectorul constructiilor in acest moment este reprezentata de necorelarea coeficientilor de crestere utilizati pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piata, respectiv acestia nu acopera cresterile reale din piata. Cel mai probabil, o solutie optima pentru rezolvarea acestei deficiente este reprezentata de actualizarea devizului general in sensul utilizarii preturilor la materiale la costul real al acestora.
O alta dificultate, in aceasta perioada, este reprezentata de riscul major ca activitatea de constructii sa stagneze, ori chiar sa inregistreze o diminuare a volumului de lucrari, cauzata de modul in care societatile din acest sector se imprumuta, cu atat mai mult cu cat costul imprumutului (cresterea nesustinuta a ratei ROBOR) a devenit o adevarata povara financiara, iar firmele romanesti din domeniu sunt in competitie cu cele straine sau cu actionariat strain, dat fiind faptul ca acestea din urma se imprumuta usor si ieftin din tarile de origine, unde costul creditarii este mult mai redus. Astfel, consideram deosebit de importanta implicarea sectorului bancar in finantarea societatilor de constructii, prin intarirea cooperarii institutiilor bancare din Romania cu societatile de constructii. Totodata, consideram imperioasa si interventia statului prin garantarea finantarilor pe proiecte, iar daca acest lucru s-ar realiza, societatile de constructii si-ar desfasura activitatea corespunzator, avand capacitatea de a finaliza proiectele in derulare ori cele care urmeaza sa inceapa, reducand astfel costul investitiilor (de la 2% pana la 5%).
 
 
O alta problema de actualitate este reprezentata de perioadele de garantie de buna executie a lucrarilor solicitate de catre autoritatile contractante tot mai extinse, motiv care face tot mai grea incercarea de a obtine polite de asigurare emise de societatile de asigurari si, nu in ultimul rand, un cost tot mai ridicat al preturilor politelor de asigurare. Cu toate acestea, este binevenita modificarea recenta a legislatiei privind achizitiile publice/sectoriale ce va intra in vigoare in aceasta luna si potrivit careia se va putea constitui garantie de buna executie printr-un instrument de garantare emis de o institutie financiara nebancara, insa, bineinteles, ne asteptam la prime mai ridicate.
In alta ordine de idei, din cauza faptului ca beneficiarii finali nu incheie contracte de mentenanta pentru lucrarile aflate in garantie, antreprenorul general este nevoit sa intervina pe cheltuiala sa atat din respect fata de obiectivul construit, cat si pentru evitarea executarii de catre beneficiarul final a scrisorii de garantie, situatie de care acesta are posibilitatea sa faca uz, avand in vedere conditiile aferente in care se emit aceste instrumente de garantare. Toate aceste lucrari de mentenanta, efectuate de catre antreprenorul general, genereaza costuri pe care nu le va putea recupera. Propunem ca, in sedinta de aprobare a indicatorilor tehnico-economici aferenti studiului de fezabilitate a devizului general, investitorul sa cuprinda si finantarea costurilor de mentenanta pe perioada de garantie, prin introducerea in devizul general a sumelor necesare realizarii mentenantei obiectivelor care vor fi efectuate pe perioada de garantie, aceasta masura ajutand beneficiarul final.
O alta problema majora cu care se confrunta piata constructiilor este lipsa acuta a fortei de munca (statisticile actuale ne dezvaluie un deficit de circa 350.000 de muncitori din 700.000 de muncitori necesari), multi romani preferand sa lucreze in strainatate. Diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii la 10.000 de lei lunar (de la 30.000 de lei lunar) va avea drept consecinta agravarea problemei deja existente cu privire la gasirea de personal.
Principalele oportunitati care se intrevad in perioada imediat urmatoare sunt cele legate direct de Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) aprobat de Consiliul UE, prin care se doreste indeosebi relansarea investitiilor in sectorul constructiilor, sustinerea antreprenorilor prin finantarea de proiecte care au ca si impact retehnologizarea, digitalizarea.
 
 

Prof. dr. ing. Ioan Aschilean este implicat in realizarile companiei ACI Cluj SA de 34 de ani. S-a angajat in cadrul societatii in luna septembrie 1988, iar din 1993 ocupa functia de inginer-sef la santierul de instalatii. In acelasi an, a devenit si actionar al societatii. In toata aceasta perioada, avand diferite functii de conducere, Ioan Aschilean a participat activ la dezvoltarea societatii alaturi de membrii consiliului director.
In anul 2004, odata cu comasarea actionariatului, Ioan Aschilean a ajuns la un procent de detinere de 72% din capitalul societatii, fiind ales si Presedinte in cadrul Consiliului de Administratie, ocupand aceasta functie si in prezent. Datorita necesarului de finantare si dorintei de consolidare a pozitiei societatii pe piata constructiilor prin identificarea de noi oportunitati, managerul a vandut o parte din actiuni unor investitori romani, continuand alaturi de ei si de directorul general dr. ing. Dorin Aschilean, reorganizarea si reconstructia societatii, pentru a putea corespunde noilor solicitari tehnice, tehnologice si economice si ramanand, astfel, un lider de piata in regiunea de nord-vest a tarii.
"In cadrul Consiliului de Administratie, impreuna cu conducerea executiva, s-au stabilit politicile de dezvoltare a societatii, iar impreuna cu directorul general si consiliul director am asigurat implementarea conforma a acestora. In ultimii 18 ani, din pozitia de Presedinte al Consiliului de Administratie, am fost alaturi de consiliul director, coordonand alaturi de el marile proiecte de dezvoltare a ACI Cluj SA atat pe plan national, cat si international, fiind implicat nu doar ca Presedinte al Consiliului de Administratie, cat si ca inginer in cadrul societatii", a declarat Ioan Aschilean.
Buna colaborare cu Facultatea de Constructii si Facultatea de Instalatii din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, in cadrul careia din anul 2004 pana in 2018 Ioan Aschilean a fost cadru didactic asociat, iar din anul 2018 a fost angajat al Universitatii ca profesor universitar, a generat o dezvoltare durabila a societatii. Prin acest parteneriat, ACI Cluj SA s-a implicat activ in viata universitatii si a beneficiat, prin prisma diferitelor proiecte comune pe care le-a avut in colaborare cu profesori ai universitatii, de posibilitatea de a angaja, astazi, peste 200 de ingineri de specialitate.
 
 
ALLBIMVideoConfAC-iulAUTODESKTERAPLAST
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
OCTOMBRIE
2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 170 (Octombrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Acvatot 2019
leviatan
FRONTALE
hilti
strabag nivel 1
MAKITA
Ubitech
rigips
ERBASU CONSTRUCT
BMI_Icopal
viarom
CELCO 2020
CONCEPT STRUCTURE
leviatan

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
ROGBC 2016
ef-de-n
AICPS_30
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere tamplarie aluminiu