Agenda Constructiilor
Vineri, 01 Iulie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Antreprenori & Dezvoltatori - CONSTRUCTII ERBASU: Piloni fundamentali de crestere, resursa umana si beneficiarii
CONSTRUCTII ERBASU: Piloni fundamentali de crestere, resursa umana si beneficiarii
Antreprenori & Dezvoltatori Publicat de Ovidiu Stefanescu 04 Apr 2022 06:56
Constructii Erbasu este unul dintre antreprenorii consacrati din Romania, care, in cele peste trei decenii de activitate, si-a pus amprenta asupra multor proiecte de anvergura, derulate pe plan national . Cu o cifra de afaceri care a totalizat, in 2020, 719 de milioane de lei, compania a reusit sa gestioneze bine dezechilibrele din timpul crizei sanitare si sa aiba un parcurs echilibrat, inclusiv gratie implicarii intr-o serie de proiecte majore ce au asigurat continuitatea operationala. De pe pozitia de firma de familie, societatea condusa de Cristian Erbasu a excelat intr-un mediu competitiv foarte dur, peste care s-au suprapus, rand pe rand in ultimii ani, o serie de noi provocari reprezentate de volatilitatea preturilor la materii prime si materiale, disfunctionalitatile lanturilor de aprovizionare, majorarea costurilor cu energia, criza de forta de munca inalt calificata etc. Perspectivele sunt marcate de incertitudine, pe fondul aparitiei unor noi probleme de natura geo-politica, la acestea, precum si la alte teme de interes pentru bransa referindu-se in continuare managerul general al firmei. 
 
-Cum a evoluat compania Constructii Erbasu din punct de vedere financiar de la declansarea pandemiei pana in prezent?
-In 2019 s-a inregistrat o revenire a domeniului constructiilor din Romania, ceea ce a permis inclusiv firmei noastre sa se plaseze pe un trend ascendent in ceea ce priveste performanta financiara. Concret, am consemnat o crestere substantiala a cifrei de afaceri in acel an. Apoi, in 2020, chiar daca declansarea crizei sanitare a constituit un impediment pentru majoritatea sectoarelor economice, in industria in care activam investitiile au continuat sa se deruleze, fapt ce ne-a permis sa continuam dezvoltarea in acelasi ritm si sa ajustam pozitiv dimensiunea activitatii. De asemenea, inclusiv in 2021 am reusit sa mentinem cifra de afaceri la nivelul ridicat din precedentii doi ani. Este adevarat ca in al doilea an de criza am resimtit si noi acest ”cutremur” al preturilor la materialele de constructii, nici nu se putea altfel. Dupa cum s-a observat, a avut loc o scadere generala a bransei in a doua parte a exercitiului financiar precedent, care s-a plasat la aproximativ 10% in trimestrul al patrulea (in raport cu 2020). Acest regres ne-a influentat si pe noi, desi nu foarte mult, reusind sa reducem declinul la 7 – 8 procente in planul cifrei de afaceri. Imbucurator este faptul ca, desi am inregistrat o crestere fulminanta a costurilor, generata de aceasta inflatie a preturilor materialelor de constructii, am reusit sa depasim momentul, profitabilitatea mentinandu-se in zona de 6%. Marja se plaseaza in zona medie, un nivel optim fiind mai mare de 7 – 8%, intrucat trebuie sa tinem cont de faptul ca, din profitul realizat, companiile trebuie sa reinvesteasca nu numai in tehnologie, ci si in  resursa umana. Mai ales in ultima vreme, firmele din domeniu sunt obligate sa ia in considerare noi cerinte de digitalizare, robotizare, automatizare, sa respecte exigente tot mai stricte de protectie a mediului etc. In general, proiectele orientate spre sustenabilitate, care respecta normele stipulate in Green Deal, ce presupun reguli ecologice tot mai severe, sunt mai dificile si costisitoare. 
 
-Cand estimati ca va avea loc o adoptare pe piata locala a noii paradigme a santierelor, ce include utilaje autonome, lucrul cu roboti antropomorfi etc.?
-Este cert ca toate aceste inovatii se vor raspandi rapid la nivelul intregului mapamond. Lumea se va schimba dupa pandemie, iar o modificare fundamentala va fi adusa de cresterea gradului de automatizare si de accentuare a operatiunilor realizate cu ajutorul robotilor. In ceea ce priveste utilajele autonome, acestea, prin definitie, nu mai au nevoie de coordonare umana, fiind controlate prin intermediul programelor software. Pentru a beneficia de o astfel de dezvoltare a unui proiect, trebuie respectate mai multe conditii. Mai intai firmele vor trebui sa inteleaga necesitatea investitiilor in tehnologie si o data cu acestea intreaga societate, iar eforturile respective nu sunt doar financiare, ci si de instruire a personalului, pentru a oferi acestuia capacitatea de a schimba intregul concept de construire. Apoi, pentru a lucra cu asemenea tehnologii, se impune o adaptare a proiectului in ansamblul sau la noile metode de lucru. El trebuie sa fie executat in sistem 3D, folosind sistemul BIM, astfel incat toate operatiunile automatizate sa poata fi in mod facil si precis integrate. In lipsa unei coordonari complete, masinile nu vor avea capacitatea de a executa proiectul in parametrii stabiliti de productivitate. O a treia conditie izvoraste din faptul ca de multe ori apar franari ale lucrarilor generate de relatia imperfecta dintre antreprenori si beneficiari. Daca acestia din urma nu contribuie la o derulare armonioasa a unui proiect in regim digital, toate eforturile constructorului sunt zadarnice. Mai mult, este necesar ca primul care initiaza un astfel de proces sa fie beneficiarul, pentru ca in final tot acesta este cel care va receptiona un bun pe care va trebui ca in continuare sa-l utilizeze. Ordinea fireasca a unui proces coerent este urmatoarea: beneficiarul formuleaza tema investitiei, proiectantul executa studiul de fezabilitate si proiectul tehnic, executantul face proiectul de detaliu si il pune in opera, iar in final beneficiarul preia investitia finalizata. Se observa faptul ca beneficiarul constituie o parte activa extrem de importanta. In Romania, cea mai importanta entitate din categoria respectiva este statul, care, din pacate, s-a aliniat cu mare intarziere la modelul digital, fortat mai ales de imprejurarile speciale ale pandemiei. Sunt multe lucruri de recuperat (prin contrast, mediul privat este extrem de activ si mai ales foarte reactiv). In timpul crizei sanitare, initiativele au lipsit cu desavarsire, cu toate ca tara noastra are nevoie de o dezvoltare foarte consistenta a infrastructurii, care este finantata prin intermediul autoritatilor publice. In situatiile de criza, chiar si in tarile cele mai dezvoltate, statul devine principalul sustinator al activitatii investitionale. Desi in ultimul deceniu Romania a experimentat o situatie pozitiva din punct de vedere al investitiilor private, mai ales in zona imobiliara, comerciala si industriala, componenta principala ramane cea a infrastructurii. Luand in considerare toate elementele respective, se poate afirma ca, desi este inevitabila, digitalizarea in constructii reprezinta un proces complex si anevoios, ce necesita timp si rabdare pentru implementare.
 
-Care sunt coordonatele majore ale strategiei de dezvoltare a companiei pentru perioada urmatoare?
-Exista cateva repere care se bazeaza pe pilonii care au fost definiti inca de la infiintarea firmei. Abordarile actuale sunt insa diferite, schimbarile care survin fiind dictate de necesitatile fiecarei perioade in parte. Problematica resursei umane, care se refera atat la asigurarea loialitatii personalului si specializarea inalta a acestuia, cat si la coordonarea sa, a fost intotdeauna in prim-planul preocuparilor noastre. Faptul ca avem, doar ”in-house” mai mult de 1.000 de angajati (in prezent, indicatorul respectiv depaseste 1.700), iar acest lucru se intampla de peste 20 de ani, demonstreaza cu claritate ca suntem interesati sa dezvoltam relatiile interumane, intrucat acestea devin cu atat mai complexe cu cat numarul angajatilor creste. Prin urmare, comunicarea si dezvoltarea de procese intre oamenii care activeaza in cadrul grupului nostru constituie elemente fara de care functionarea nu ar fi posibila in bune conditii. O a doua prioritate este constituita de relatia cu beneficiarii. Intotdeauna am incercat, chiar si in detrimentul profitului, sa satisfacem, in limitele contractuale cele mai favorabile pentru client, toate conditiile si solicitarile acestuia. In orice contract exista clauze, precum si cerinte minime si maxime. Niciodata nu ne-am cantonat la nivelul minim, ci am incercat intotdeauna sa lasam in urma noastra investitii care sa fie utile beneficiarului si sa prezinte un grad ridicat de fiabilitate. Nu am avut o abordare care sa determine ca un proiect sa reziste doar de-a lungul perioadei de garantie. Din nefericire, exista astfel de abordari nu numai in constructii, ce reprezinta un atribut al pietei de consum. Nu acesta a fost obiectivul nostru, ci acela ca parteneriatul cu beneficiarii sa fie castigator pentru ambele parti, chiar si in conditiile in care castigul companiei noastre era mai mic. Cu toate acestea, unii clienti nu inteleg acest aspect si forteaza modul nostru de lucru, ce are in centrul sau respectarea clauzelor si conditiilor contractuale, obligandu-ne sa executam lucrari care fie nu sunt prevazute in contract, fie sunt nerealizabile in conditiile exceptionale din ultimii ani. In urma cu trei ani nu existau problemele actuale, situatia din punct de vedere salarial era favorabila, migratia fortei de munca era limitata, materialele erau disponibile la preturi rezonabile si relativ stabile. In prezent, nimic din toate acestea nu mai ramane valabil, piata fiind caracterizata de impredictibilitate. De aceea, solicitarea de a realiza lucruri similare este imposibil de satisfacut, mai ales daca luam in calcul faptul ca antreprenorii nu au posibilitatea sa acopere toate riscurile ce apar intr-o perioada atat de dificila atat pe plan local, cat si international. Pana la profit, o problema care apare este data de conditiile de executie in sine, cum ar fi termenele. Astfel, pe langa inflatia galopanta a preturilor la materiale si energie, exista dificultati majore in ceea ce priveste livrarea si distributia. Aceste riscuri noi nu le putem acoperi, insa beneficiarii nu inteleg ca este un caz de forta majora si ca trebuie tratat ca atare. Toate cele mentionate anterior trebuie spuse raspicat, intrucat va urma o perioada extrem de dura, iar partenerii nostri trebuie sa accepte ca sunt necesare eforturi comune si o abordare echilibrata din partea ambelor parti. Exista din pacate beneficiari care isi planifica penalitatile impotriva constructorilor, iar ulterior se mira ca nu mai au cu cine lucra. O astfel de abordare ii pune in prima instanta in dificultate pe antreprenori, insa in final cel mai mult vor avea de suferit chiar cei care promoveaza asemenea practici incorecte. Orice agresiune actuala impotriva companiilor de constructii, concretizata mai ales prin abuz de putere, are toate sansele sa se intoarca impotriva celor care o exercita.
 
-Ce impact au recentele dezechilibre geopolitice asupra operatiunilor curente?
-In ciuda faptului ca la momentul actual exista foarte multe proiecte pe piata din Romania – fapt imbucurator pentru constructori - majoritatea nu sunt bugetate adecvat momentului actual. Exista o mare ingrijorare in prezent in ceea ce priveste escaladarea costurilor in perioada urmatoare, cu atat mai mult cu cat ea este dificil de cuantificat. In viitorul apropiat criza materialelor de constructii va fi accentuata, razboiul din Ucraina avand toate sansele de a afecta negativ piata locala, pentru ca noi aveam o sursa importanta de materiale acolo. Desigur, mai exista alternativa Turciei, cu toate ca importurile din tara respectiva au o cota bine stabilita. Speram ca aceasta sa se mareasca. Trebuie subliniat ca nu numai Romania are problema respectiva, ci si alte state precum Polonia, Cehia, Ungaria, Austria, Germania etc. Toate importau metale, ciment, vata minerala sau diverse materiale pentru componente din zona afectata actualmente de conflictul militar. In acelasi sens actioneaza si embargoul economic impotriva Federatiei Ruse. Nu exista materie prima de pe pamant care sa nu fie utilizata in domeniul constructiilor. Poate si mai relevanta pentru ilustrarea crizei actuale este situatia de pe piata auto, unde termenele de livrare depasesc, in unele cazuri, un an. In prezent, nimeni nu mai lucreaza pe stocuri, iar orice programare se face pornind de la sase in sus. Intr-o astfel de conjunctura, la nivelul constructiilor, unde se deruleaza extrem de multe achizitii pentru realizarea unei investitii, dependenta de termenele de livrare este si mai evidenta. In plus, chiar si in ipoteza disponibilitatii a 80 – 90% dintre materiale, date fiind caracteristicile fluxurilor de executie, activitatea poate fi periclitata de absenta unui singur element, material sau echipament. 
 
-In contextul dat, ce relevanta mai are politica de redresare stabilita de Uniunea Europeana?
-In ceea ce priveste Programul National de Rezilienta si Redresare (PNNR), din nefericire, estimam ca acesta nu se va concretiza in urmatorii doi ani. Se fac ghiduri, se organizeaza comisii si departamente, insa ne indoim ca deciziile luate astazi vor fi de bun augur pentru momentul in care vor demara procedurile de executie. Companiile private de profil nu au fost consultate, cu toate ca  si-au aratat disponibilitatea de a colabora. De aceea, nu este exclusa surpriza ca multe dintre deciziile actuale si viitoare sa nu fie corelate cu realitatea. Efectul va fi constituit fie de pierderea de fonduri alocate Romaniei, fie de a ajunge in situatia de a creste cheltuielile. Lipsa unei armonizari cu piata, a bugetelor si solutiilor, utilizarea unor concepte care nu mai sunt de actualitate vor duce la anularea unor proiecte sau la sincope majore ce vor genera marirea perioadei si costurilor de executie. Automat, calitatea va avea si ea de suferit. Stim bine ca Green Deal este filozofia de baza a acestor proiecte, insa pe fondul crizei energetice actuale, desi programul european de eficientizare energetica si anulare a amprentei de carbon trebuie sa ramana o prioritate, in prezent accentul se pune pe estomparea cresterii costurilor, care va duce la o abordare mai retinuta fata de conceptul sustenabilitatii. Dovada este constituita de discutiile pentru reluarea productiei termocentralelor, de exemplu. Este o schimbare din mers a paradigmei, despre a carei valabilitate nu se stie daca va fi pe termen scurt, mediu sau lung. O posibilitate este aceea ca in perioada urmatoare sa fie luate in considerare solutii energetice care pana recent erau considerate necompetitive din cauza costurilor, cum ar fi, de pilda, hidrogenul sau, in constructii, inlocuirea otelului de armare cu fibra de sticla. Pe scurt, nu va fi o renuntare, ci o redefinire a strategiei de sustenabilitate. Revenind la PNNR, exista riscul foarte mare ca drama care a avut loc in ultimele doua decenii in domeniul autostrazilor din Romania sa se repete si in cazul acestui program, care in prezent este perceput ca foarte favorabil pentru tara noastra. 
 
-Care sunt cele mai reprezentative proiecte pe care le-ati realizat recent?
-Sunt mai multe categorii de investitii pe care compania noastra le-a executat in ultimii ani si de care suntem mandri. Este vorba in primul rand despre proiectele care se remarca prin anvergura lor si dintre care pot fi mentionate stadioanele Rapid si Steaua, bazinele olimpice de la Dinamo, Steaua - Bucuresti, Focsani, sala polivalenta de la Oradea si Mioveni. Mai exista si o alta zona care pentru noi reprezinta un motiv de satisfactie, fiind vorba despre proiectele de mediu, statii de epurare, statii de tratare a apei, lucrarile pentru canalizare, alimentare cu apa, termoficare etc. Este un alt tip de infrastructura, nu la fel de vizibila ca drumurile si podurile, dar care au un impact cel putin la fel de mare asupra vietii oamenilor. Am executat astfel de lucrari in toata tara si am facut-o bine. Le-am finalizat la timp si am lasat in urma investitii care functioneaza ireprosabil dupa multi ani de exploatare. Aceste lucrari foarte delicate sunt neglijate, din pacate, in perioadele de exploatare, in ceea ce priveste mentenanta. De aceea, fiabilitatea reprezinta o caracteristica de maxima importanta si suntem mandri ca proiectele realizate de Constructii Erbasu functioneaza foarte bine. In perioada de garantie noi urmarim modul in care se face exploatarea si intretinerea, iar in situatiile in care constatam neconformitati atragem atentia asupra lor. Colaborarea cu beneficiarul este continua si afinitatea astfel dezvoltata reprezinta o buna baza pentru reluarea parteneriatelor, de multe ori dupa perioade indelungate. Aceasta este o reflectare a atentiei strategice pe care noi o acordam celor doi piloni fundamentali: resursa umana si beneficiarii. Desigur, este importanta si imaginea, dar preferam ca pentru noi sa vorbeasca realizarile si nu simpla reclama. Deosebirea dintre glorie si prestigiu este ca gloria se poate obtine foarte rapid, insa prestigiul in mai multe generatii, dar amandoua se pot distruge instantaneu. 
 
-Transmiteti un mesaj pentru piata constructiilor din Romania.
-Toti constructorii trec actualmente printr-o perioada foarte grea, marcata de instabilitate accentuata, care este, in acelasi timp, originala, generata de o cascada de evenimente negative, cu reverberatii pe termen lung. Vreau sa-i incurajez si sa le reamintesc faptul ca, in pofida acestei conjuncturi, fara constructori revitalizarea economica nu este posibila. Daca autoritatile au in vedere redresarea, aceasta nu se poate face fara investitii. Este necesar insa ca si antreprenorii sa fie deschisi, sa-si prezinte problemele si sa detalieze conditiile in care pot face fata solicitarilor. Fara o astfel de coordonare exista riscul ca piata sa nu raspunda rapid cererilor de proiecte. Lucrurile care acum se destrama accelerat, se vor reface cu mari eforturi. Pentru a preveni acest scenariu negativ, este binevenita orice masura coerenta luata acum, a carei eficienta ar fi mult mai mare decat daca ar fi adoptata peste 1, 5 sau 10 ani. 
 
 
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
AUTODESKVideoConfAC-iulTERAPLASTALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
MAI 2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Acvatot 2019
CONCEPT STRUCTURE
CELCO 2020
hilti
strabag nivel 1
Ubitech
BMI_Icopal
leviatan
hidroplasto
viarom
rigips
ERBASU CONSTRUCT
MAKITA
FRONTALE
leviatan

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
ROGBC 2016
econet
ef-de-n
AICPS_30
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere