Agenda Constructiilor - Art Test Design lucreaza la reoganizarea spatiului public din cartierele dormitor

Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - Art Test Design lucreaza la reoganizarea spatiului public din cartierele dormitor

Art Test Design lucreaza la reoganizarea spatiului public din cartierele dormitor

Arhitectura & Proiectare 08 Apr 2009 16:49

Justin Baroncea (34 de ani)
Functie/Firma: arhitect in cadrul Art Test Design (membra Point 4 Grup);
Studii: Facultatea de Arhitectura si Urbanism din cadrul Universitatii "Ion Mincu", din Bucuresti (1992-1998); Doctorat UPC Barcelona (2000-2005);
Experienta profesionala: 11 ani in arhitectura;
Hobby-uri: grafica, muzica, arta multimedia.

Infiintata in anul 2006, firma Art Test Design (membra a Biroului de Arhitectura Point 4 Grup), din Bucuresti, asigura servicii de proiectare pentru: ansambluri rezidentiale, case, hoteluri, imobile de birouri, vile, galerii comerciale etc. Unul dintre proiectele importante la care compania a participat a vizat elaborarea planurilor tehnice este restaurarea ansamblului fostului Abator Timisoara. Acesta a presupus reconversia cladirilor-monument istoric in spatii de retail si birouri. Activitatea firmei se desfasoara cu preponderenta in domeniul amenajarii spatiului public. In prezent societatea are in lucru un proiect legat de «reciclarea» blocurilor construite in perioada regimului comunist, din cartierele dormitor ale Capitalei (Titan, Berceni, Drumul Taberei, Militari, Pantelimon Rahova).

- In ce mod va afecta criza financiara activitatea dumneavoastra?
- Este greu de crezut ca ritmul constructiei de imobile rezidentiale cu dezvoltatori privati va reveni curand la cel din intervalul 2006-2007. Pentru proiectele de infrastructura trebuie sa vedem cat de dispusi sunt partenerii nostri europeni sa acorde finantarile de care avem nevoie pentru a pune bazele unei majorari economice stabile (care sa nu fie bazata pe consum). Daca investitorii nu construiesc intr-un ritm sustinut, majoritatea birourilor de proiectare se vor reorienta catre un alt tip de produs, sustinut cu bani publici. Criza financiara a schimbat relatia dintre client si proiectant. Nu mai asteptam solicitarea consumatorului pe baza careia sa producem un proiect. Cautam tema pe baza careia inventam produsul si il propunem clientului. Acesta poate fi Primaria sau Consiliul Judetean. Cred ca birourile de arhitectura ce vor reusi sa devina proactive vor trece fara probleme peste perioada de recesiune si vor administra investitiile importante care nu vor intarzia sa apara dupa 2011.

- Cum credeti ca va evolua piata constructiilor in perioada urmatoare?
- Avand in vedere volatilitatea burselor europene, influenta financiara americana si blocajul din sistemul interbancar, prognozele cele mai optimiste prevad ca recesiunea va stagna in jurul anului 2011. Romania se afla intr-o zona de microclimat economic in care s-au imbinat (la sfarsitul anului 2007) doua trenduri, unul ascendent (produs de migrarea investitorilor straini catre pietele din est in care au cautat un refugiu rapid pentru capitalul acumulat in 2006) si unul descendent produs de caderea modelului PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania). Sectorul privat din constructii nu mai poate redeveni motorul economiei europene. S&P (agentia de evaluare financiara Standard & Poor's) a coborat rating-ul Spaniei de la AAA la AA+ si - probabil - nu este ultima adaptare dupa ce calificativul Romaniei a scazut de la BBB- la BB+, adica am intrat in categoria non-investment grade. Acest fapt este in contradictie cu estimarea volumului de proiecte rezidentiale pentru urmatorii doi ani.

- Mentionati cele mai importante proiecte la care lucrati.
- Cel mai important proiect in lucru este legat de reciclarea blocurilor construite in perioada regimului comunist, din «cartierele dormitor» ale Capitalei (Titan, Berceni, Drumul Taberei, Militari, Pantelimon Rahova). Obiectivul prevede crearea unui sistem complex in care intervin proiectantii din domeniul economic si cei din administratie. Punctul de pornire este constituit de transformarea in spatii pentru servicii a parterelor ocupate in prezent de locuinte. Sistemul de unitati locative la parter pe arterele principale de circulatie a stopat dezvoltarea acestor zone si a format dependenta locuitorilor de centrul orasului, si - implicit - de cel mai apropiat mall. Proiectele in care se recunoaste o particularitate a grupului Point4 sunt cele orientate catre spatiul public, pentru ca - in acest caz - discursul stilistic nu are sens. Arhitectura pe care o propunem pentru segmentul respectiv nu tine cont de categoriile estetice clasice. Incercam sa obtinem spatii expresive prin definitie, dar si prin modul in care sunt utilizate de locuitori. De asemenea, realizam planurile tehnice pentru: amenajarea malului raului Dambovita, imobilelor de pe strazile Mihai Eminescu si Parfumului, hotelului din zona Vatra Luminoasa (in Bucuresti), reorganizarea bastioanelor Cojocarilor/Postavarilor, Pietei Arhivelor, traseului pietonal pe strada Dupa Ziduri, recuperarea/amenajarea spatiului rezidual in zona turnului Muresenilor (in Brasov) etc.

- Cum se va dezvolta Capitala in urmatorii ani?
- Este evident ca orasul nu se mai poate dezvolta radical si ca nu mai functioneaza impartirea in sectoare. Cartierele periferice trebuie sa devina distincte (cu administratie proprie) si sa-si gestioneze problemele de vecinatate cu judetul Ilfov in mod intern. Centrul istoric va fi un punct de sine statator. Este posibil ca orasul sa se dezvolte, in continuare, spre zona de nord. Important este sistemul de inele care sa devieze circulatia din centrul orasului si sa preia traficul pe care il va genera dezvoltarea judetului Ilfov. Nu se pot pune «granite» artificiale cresterii zonei de nord, dar se pot organiza sistemele acesteia. Se poate realiza un inel verde, care sa reprezinte o rezerva pentru problemele ulterioare de infrastructura. In mod normal, in zona judetului Ilfov ar trebui sa treaca inelul de metrou care sa faca legatura actualelor magistrale cu cele ce vor conecta Aeroportul Otopeni si cel din sudul Bucurestiului. In aceeasi zona se va rezolva si sistemul principal de deviere a traficului dinspre si inspre Bucuresti.