- Am mentionat in mai multe interventii faptul ca la aceasta intrebare nu se poate raspunde complet, din cauza agrementelor de confidentialitate care insotesc majoritatea contractelor de proiectare. Este si firesc, se pun probleme de concurenta, firmele fiind in competitie. Totusi, pentru cei care incearca sa "citeasca" evolutiile pietei constructiilor din Romania la zi, pot indica anumite elemente. In primul rand, faptul ca proiectele industriale ne intereseaza foarte mult si continuam sa lucram in acest domeniu. Suntem in etapa finala cu o serie de proiecte legate de industria alimentara, un segment extrem de important care nu este in general atins de crize, oamenii avand in permanenta nevoie de hrana. Mai trebuie sa precizez ca, in momentul in care are clienti industriali de mare calibru, care dezvolta campusuri ample in parcuri industriale, o companie va avea mereu de lucru, pentru ca procesele de productie sunt in continua dinamica. Sunt necesare reparatii, extinderi, modificari de tot felul, care tin pasul cu liniile tehnologice si logistica. Acestea sunt domenii vii, care transmit mereu cereri de solutii prin proiecte. Continuam sa lucram pe doua astfel de fronturi importante, in trei campusuri industriale din Transilvania. Continuam procesul de autorizare si dezvoltare a unui proiect tot din industria alimentara, care se refera la un depozit frigorific la temperaturi foarte scazute si cu un sistem structural special, care implica rafturile de depozitare in structura intregii constructii. Mai lucram intr-o colaborare cu mai multe firme, pe baza de BIM, la o unitate industriala din Norvegia, tara in care BIM a devenit demult un standard adoptat in toata piata. Avem si cateva solicitari de oferte pentru proiecte noi in domeniul industrial, pe care le analizam. 

 

- In biroul nostru ne-am obisnuit sa practicam o activitate continua, pentru a nu produce perioade de stationare sau de supraincarcare. Bineinteles ca, in paralel cu aceasta, avem nevoie de o anumita atentie la cashflow si la contractarea in avans a urmatoarelor proiecte. Pentru acest an, activitatea a fost normala, as putea spune, dar insotita, bineinteles de diferite necunoscute care deriva din politicile guvernamentale de investitii, inca nefinalizate si fara a putea prezice cu acuratete efectele. Sigur ca simtim o anumita presiune pe contractele publice, care s-ar putea sista, dar speram ca cei care iau astfel de masuri sa se gandeasca si la costurile de conservare a lucrarilor, de reluare a acestora si mai ales la cheltuielile deja angajate, care nu trebuie sa devina pierderi.

Pentru finalul anului avem in fata un traseu liniar, la cum se vede acum, la sfarsitul verii. Despre o perspectiva pana la finele deceniului este destul de greu de vorbit acum. Se pare ca asistam fie la o perioada de reasezare a pietelor de constructii, evident cu elemente inertiale, fie la trecerea intr-o perioada mult mai fluida, care presupune schimbari rapide legate de ceea ce se construieste, cu accente care vor cadea tot mai mult pe ceea ce se renoveaza si transforma. Noi ne simtim pregatiti sa abordam orice fel de proiect, singuri sau cu parteneri adecvati, preferand lucrari de amploare ca dimensiune si durata, pe care le atacam in BIM.

 

- Cu satisfactie spun ca am intalnit firme romanesti care activeaza in domeniul productiei si dezvolta constructii pentru activitatile lor, dar in general puterea de investitie am gasit-o la grupurile internationale care dezvolta piete noi. Despre acestea, cred cu regret ca risca sa intre in stare de latenta daca Romania nu reuseste sa scape de pericolul descalificarii prin rating si mai ales al pierderii fortei de munca, in absenta careia anumiti angajatori nu pot dezvolta. De asemenea, este limpede ca pierdem serios la puterea de cumparare, sper ca doar temporar, si ca ne vom reveni, ceea ce insemna ca va scadea consumul, deci nu va creste interesul pentru productie si distributie de bunuri. Am facut recent o vizita ampla in portul Constanta si, fara sa fiu priceput in domeniu si sa am capacitatea de a compara cu alte perioade sau alte porturi din lume, mi s-a parut ca sufera de inactivitate. M-as bucura sa fie doar o impresie si sa fie falsa. Nu imi pare un semn bun pentru economia romaneasca. Estimez ca vor fi eventuale dezvoltari ale facilitatilor care proceseaza resurse naturale existente, si pentru care e convenabil sa prelucreze cat mai aproape de sursa. Ma pot referi aici la resurse naturale al solului si subsolului, la sare, calcar, sisturi bituminoase, si altele. Este posibil ca procesarea hranei si alte domenii conexe sa creasca. De aici vor veni si constructiile. In prima instanta, ma astept la o temperare a investitiilor publice. Constructiile industriale au, in general, calitati foarte bune, fiind flexibile, pentru a acomoda schimbarile tehnologice frecvente, precise si economice. Procesele de autorizare pot fi in general normale, daca se intentioneaza construirea in parcuri industriale, pe terenuri reglementate pentru astfel de constructii. Altfel, pot fi greu de asigurat utilitatile, de urbanizat caile de acces si pot rezulta intarzieri. Ca in orice domeniu, exista investitori profesionisti si investitori care au intrat recent in aceste zone de afaceri si au comportamente diferite. Achizitiile pentru firmele experimentate sunt, de obicei, concentrate spre managementul calitatii, pe cand nou venitii incearca, de regula, sa faca economii din orice, inclusiv din gandirea proiectului.

 

- Aici o sa raspund mai scurt, pentru ca nu pot spune ca remarc anumite tendinte specific acestei perioade. Arhitectura industriala a fost dintotdeauna rationala, ceea ce o face sa se manifeste cumva in afara modelor, totusi preluand cu destul de mult curaj tehnologii noi legate de recuperarea energiei, a apelor uzate si de depozitare si manipulare robotizata a bunurilor.

- Suntem intr-un moment al biroului nostru in care trebuie sa fructificam avantajul competentelor dezvoltate si mai ales al experientelor acumulate. De asemenea, ne confruntam, ca multe alte firme, cu o anumita fluctuatie de personal, mai ales din randul celor mai tineri, care sunt interesati sa caute diferite solutii de cariera, prin comparatie sau, pur si simplu, sa-si schimbe stilul de viata. Cei mai experimentati sunt mai stabili. Totusi, cred ca trebuie sa lucram la formulele de combinare a lucrului din birou cu cel de acasa, pe care il practicam destul de mult si dupa pandemie. 

 

- Sunt cam aceleasi provocari pe care le-am mai avut sau le avem mereu. Sunt cele legate de contractare, unde avem destul de multe proiecte in formula proiectare-executie si depindem de partenerii cu care ne asociem si de subcontractori, de disponibilitatea lor si de felul in care vad ei piata si preturile practicate. Apoi apar provocarile de planificare. Personal, mi se pare extrem de nefavorabil faptul ca la proiecte publice mari durata de timp pe care o primesti pentru a face oferta este uneori mult mai scurta decat cea necesara achizitorilor pentru a evalua si declara castigatorii. Din pacate, am realizat cateva proiecte publice importante care pur si simplu nu au finantare. Proiectarea a fost platita, dar construirea nu se arata inca. Pacat, in primul rand, ca societatea este privata de noile dotari, mai ales din domeniul sanatatii, dar si ca proiectele neconstruite sunt bani aruncati. Este nevoie de mult mai multa performanta in domeniul corelarii nevoilor cu puterile, pentru ca in administratia publica, chiar daca exista competitie, ar trebui sa existe predictibilitate si echitate investitionala de alta factura decat cea bazata pe relatiile de partid.

Pe termen mediu, suntem preocupati de optimizari ale proceselor interne de lucru, sper eu cu sansa de a intra in alta epoca. Anul acesta este unul in care se desfasoara mai multe evenimente prin care se premiaza arhitectura romaneasca. Cel mai important este BNA - Bienala Nationala de Arhitectura - la care am fost onorat cu titlul de presedinte de onoare al editiei desfasurate sub genericul "Altfel", in octombrie 2025. Aceasta onoare nu ne permite sa inscriem lucrari in competitie, pentru a evita conflictul de interese, motiv pentru care am decis sa participam doar la BATRA, Bienala de Arhitectura Transilvania, cu cateva lucrari recente. Le amintesc aici, pentru ca reprezinta realizarile noastre din ultima perioada. Un prim exemplu este cladirea de cercetare-dezvoltare a grupului Bosch, de la Cluj-Napoca, CLJ 201, a doua din ansamblul dezvoltat in centrul orasului. Este o cladire care se bazeaza pe mai multe inovatii structurale si spatiale pentru a oferi conditii deosebit de atractive pentru creativitate si lucru in echipe. O alta cladire la care s-a lucrat mai multi ani, dar pe care nu am putut-o prezenta finalizata, este cea a parkingului realizat de Fondul de pensii al Bisericii Reformate din Cluj-Napoca, foarte central. Cladirea este foarte atent inserata in context, avand o parte care configureaza un colt pe o strada importanta si o alta parte dezvoltata, practic, in interiorul cimitirului central, monument istoric. Pentru prima, am realizat o fatada placata cu piatra cu forme aluzive la ordine istorice. Pentru a doua, am dezvoltat o anvelopa de camuflaj, din elemente de lemn, pentru a se disimula in parcul care cuprinde cimitirul. A treia lucrare terminata, pe care o vom expune, este de cu totul alta factura. Este un patinoar pentru hochei pe gheata, realizat in comuna Remetea, pentru o echipa locala care are un portofoliu de performante uimitor. Este o investitie privata pe care am realizat-o la un standard de calitate a spatiilor necesare pentru sportive si public care rivalizeaza cu cel al investitiilor publice similare.