Ministerul Economiei a initiat si propune spre aprobare Guvernului Romaniei un proiect de Hotarare prin care doreste sa modifice in totalitate normele de aplicarea a OUG nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, cu modificarile si completarile ulterioare, si sa introduca noi sarcini birocratice pentru intreprinzatorii privati, sub forma obligatiilor de raportare.

Astfel, se doreste obligarea operatorilor economici de drept privat, „cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ” si alti contribuabili, persoane juridice, cat si a institutiilor publice, unitati ale administratiei publice centrale si locale, de a raporta catre sistemul informatic de compensare al Centrului de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni - Sucursala Bucuresti, situatia privind facturile restante mai mari de 10000 lei si mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadenta.

1. In prezent, conform OUG nr. nr. 77/1999, toate persoanele juridice, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, au obligatia de a “organiza evidenta obligatiilor de plata si evidenta creantelor, pe termene scadente, catre orice creditor, respectiv de la orice debitor, dupa caz”.

2. In anul 2017, prin Legea nr. 155/2017, s-au modificat dispozitiile OUG nr. 77/1999, prevazandu-se ca doar “persoanele juridice cu capital integral/ majoritar/ minoritar de stat au obligatia de a intocmi situatia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenta, daca scadenta este clar specificata, catre orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoana juridica, dupa caz, cu sediul in Romania”.

3. Prin aceasta modificare, au fost eliminate companiile private de la obligatia de raportare, catre Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni, Sucursala Bucuresti, in vederea includerii in procedura de compensare a datoriilor neplatite la termenele scadente.

Aceasta solutie de eliminare a intreprinderilor private de la obligatia de raportare asumelor restante, s-a impus din cauza nefunctionarii in practica pentru agentii economici privati, a unui sistem de compensare a creantelor organizat de stat, ramanad in continuare obligatia de a organiza evidenta obligatiilor de plata si evidenta creantelor.

Astfel cum am mai aratat, daca in anul 1999, la momentul emiterii OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, in anul 2019 capitalul privat reprezinta componenta cea mai dinamica in totalul capitalului, reprezentand 85% din total capital.

1. Proiectul de HG prin care se propune aprobarea de noi norme metodologice pentru aplicarea OUG nr. 77/1999, nu respecta actul normativ cu forta juridica superioara.

Hotararea Guvernului, act normativ subordonat actelor normative primare, nu poate sa depaseasca cadrul OUG si nici sa adauge la aceasta. Ori, prin faptul ca se introduce obligatia si pentru intreprinzatorii privati de a participa la sistemul de compensare organizat de stat, cat si a institutiilor publice, unitati ale administratiei publice centrale si locale, se incalca actul normativ primar, care stabileste explcit ca doar companiile cu capital de stat sunt obligate sa participe la sistemul de compensare a creantelor.

2. Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni este o institutie publica, cu finantare din venituri proprii, care functioneaza in subordinea Ministerului Economiei.

Pentru serviciile de gestionare si arhivare a circuitului de compensare, fiecare contribuabil, persoana juridica implicata intr-un circuit de compensare plateste un tarif de 110 lei cu TVA.

Potrivit HG nr.27/2017 privind organizarea si functionarea Minsiterului Economiei, Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni are 58 de posturi. Practic pentru plata salariilor functionarilor din aceasta institutie se introduc noi sarcini administrative si taxe parafiscale pentru agentii economici privati, fiind clar ca nici companiile cu capital de stat nu mai utilizeaza acest sistem de compensare (pe site-ul Ministerului Economiei ultimile date privind totalul compensarilor realizate pe ani, dateaza din 2007).

- In anul 2018, cand acelasi Minister al Economiei a incercat modificarea OUG nr. 77/1999 in scopul impunerii obligativitatii intreprinzatorilor privati de a participa la sistemul de compensare, CNIPMMR a efectuat Testul IMM si a dat un aviz negativ, din urmatoarele motive:

- Prin proiect se introduc noi sarcini administrative pentru IMM-uri, obligatii de raportare, incalcandu-se principiul numarului constant mentionat la art 9^1 din Legea nr. 346/2004, care dispune ca „Principiul numarului constant stabileste ca introducerea unor noi sarcini administrative - obligatii de raportare/ conformare - pentru intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa aiba loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.”

- Compensatia in sistemul privat este reglementata in prezent de art. 1617[1] si urmatoarele din Noul Cod Civil, fara a fi necesar implicarea niciunui organ al administratie publice centrale sau locale, si fara teama de amenzi contraventionale;

- Nu exista motive sa fie reintroduse obligatii birocratice pentru IMM-uri, la peste 2 ani de la eliminarea lor prin Legea nr. 155 din 29 iunie 2017, conform principiului debirocratizarii, respectiv de a raporta sumele restante mai vechi de 30 de zile catre o entitate de stat - sistem care s-a dovedit neaplicabil in domeniul privat. (de exemplu se pare ca Ministerul Economiei nu a inteles la ce foloseste semnatura electronica: - se solicita date si informatii pe care alte institutii publice le au deja: copia certificatului de inregistrare de la Registrul Comertului, validata cu semnatura electronica certificata; copia actului de identitate cu semnatura olografa a persoanei imputernicite pentru: ridicarea/depunerea de acte si documente, aplicarea semnaturii electronice calificate, validata cu semnatura electronica certificata).

- De asemenea, este de neinteles cum Ministerul Economiei sustine aceasta modificare, pentru introducerea de noi obligatii administrative pentru mediul privat, in timp ce, tot la propunerea aceluiasi Minister si a MFP, Guvernul a sustinut in Parlament, in mai 2017, eliminarea companiilor private de la aceasta obligatie si aplicarea ei doar companiilor cu capital de stat.

(1) Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura.

(2) O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia.

(3) Oricare dintre parti poate renunta, in mod expres ori tacit, la compensatie.”

CNIPMMR solicita renuntarea la proiectul de HG care isi propune sa introduca noi sarcini birocratice de raportare pentru mediul privat, sub sanctiune aplicarii de amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei, si mentinerea formei actuale, cu pastrarea obligatiei de raportare a sumelor restante doar pentru companiile de stat, acestea inregistrand cele mai mari datorii din intreaga economie.

Impresia este ca acest act normativ a fost elaborat pentru a da de lucru unor functionari din cadrul Centrului de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni si nu pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri.