Alocarea fondurilor nerambursabile in urmatoarea perioada de programare trebuie sa fie orientata in special spre stimularea cresterii economice si spre crearea de valoare adaugata in economie. Acest deziderat poate fi indeplinit prin realizarea unor documente programatice care sa tina cont de nevoile reale ale mediului de afaceri si prin evitarea repetarii problemelor survenite in implementarea fondurilor europene in perioada curenta de programare.

In acest context, propunem urmatoarele principii generale de care sa se tina cont in urmatoarea perioada de programare, avand in vedere faptul ca pentru Romania sunt propuse 27 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, cu 8% in plus fata de actuala perioada:

- Instituirea unui mecanism eficace de asigurare a aditionalitatii si complementaritatii fondurilor – trebuie evitate suprapunerile, chiar si partiale ale unor scheme de finantare atat pentru autoritati publice cat si pentru organizatii de drept privat;

- Simplificarea si debirocratizarea implementarii proiectelor – in actualul exercitiu financiar practic avem de-a face cu o digitalizare a birocratiei, nicidecum cu o reducere a acesteia. Ca masura concreta, propunem maximizarea utilizarii optiunilor de costuri simplificate, care pun accentul pe decontarea cheltuielilor nu in baza documentelor justificative ci a atingerii indicatorilor de proiect. In plus, propunem revizuirea tuturor procedurilor de implementare utilizate in prezent din perspectiva debirocratizarii masive a acestora;

- Alocarea cu prioritate de fonduri pentru instrumente financiare dedicate companiilor, sau pentru programe care sa combine granturile (fonduri nerambursabile) cu instrumente financiare, suplimentar fata de alocarile de granturi;

- Alocarea de fonduri pentru intarirea capacitatii institutionale a partenerilor sociali – prin consolidarea capacitatii administrative se va promova procesul de dezvoltare a capacitatii organizationale pentru organizatiile partenerilor sociali si intensificarea contributiei acestora la nivel local, regional si national;

- Realizarea unei schimbari de paradigma in ceea ce priveste controlul/auditul utilizarii fondurilor europene – acesta ar trebui reorientat dinspre perspectiva conformitatii spre cea a performantei (audit de performanta). Pentru maximizarea impactului utilizarii resurselor financiare comunitare dar si ale celor bugetare romanesti, auditul ar trebui orientat catre evaluarea raportului cost/beneficii efectiv realizat in cadrul fiecarui proiect;

- Eficientizarea sistemului electronic de gestionare a fondurilor europene (MySMIS) – in actuala perioada de programare, acest sistem prezinta o serie de disfunctionalitati si redundante care cresc povara administrativa atat a beneficiarilor, cat si a Organismelor Intermediare si a Autoritatilor de Management.

- O Europa mai inteligenta, prin inovare, digitalizare, transformare economica si sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii;

- O Europa mai verde, fara emisii de carbon, punerea in aplicare a Acordului de la Paris si investitii in tranzitia energetica, energia din surse regenerabile si combaterea schimbarilor climatice;

- O Europa conectata, cu retele strategice de transport si digitale;

- O Europa mai sociala, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale si sprijinirea calitatii locurilor de munca, a invatamantului, a competentelor, a incluziunii sociale si a accesului egal la sistemul de sanatate;

- O Europa mai apropiata de cetatenii sai, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local si a dezvoltarii urbane durabile in UE.

Tinand cont de aceste obiective tematice si de necesitatile identificate la nivelul mediului de afaceri din Romania, CNIPMMR formuleaza urmatoarele propuneri:

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2019, principala dificultate cu care se confrunta intreprinzatorii romani este angajarea, pregatirea si mentinerea personalului – peste 6 din 10 intreprinzatori au semnalat aceasta problema. In aceleasi timp, 65% dintre firmele intervievate au declarat ca nu aloca nici macar o zi pe parcursul unui an pentru formarea profesionala a angajatilor proprii.

Propuneri de finantare:

- oferirea unor stimulente pentru intoarcerea in tara a romanilor plecati in strainatate si care poseda know-how si abilitati solicitate de angajatori in vederea acoperirii deficitului de forta de munca;

- dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic – crearea unor centre regionale de excelenta;

- organizarea de cursuri de recalificare si/sau de formare in concordanta cu evolutia tehnologica – automatizarea / robotizarea proceselor;

- incurajarea pe scara larga a parteneriatelor intre institutiile de invatamant si mediul de afaceri in vederea existentei unei conectari in timp real a sistemului educational la piata fortei de munca.

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2019, eforturile de inovare din cadrul IMM-urilor se concentreaza asupra realizarii de noi produse (doar 39,85% din IMM-uri au indicat acest raspuns), de noi tehnologii (26,42%), asupra unei noi abordari manageriale sau de marketing (16,44%), asupra pregatirii resurselor umane (16,06%) si asupra modernizarii sistemului informatic (13,48%). 21,29% dintre IMM-uri au indicat faptul ca nu au realizat activitati de inovare la nivelul anului 2018. In ceea ce priveste nivelul investitiilor pentru inovare, evidentiem faptul ca peste 50% dintre IMM-uri au investit in inovare mai putin de 0,1% din totalul investitiilor realizate la nivelul anului 2018. Doar 2,30% au mentionat faptul ca au alocat peste 75% din totalul de investitii catre cercetare-dezvoltare-inovare.

Propuneri de finantare:

- Oferirea de finantare pentru IMM-urile inovatoare sub forma unor investitii de capital de risc, inclusiv prin mecanisme de tip mezanin (instrumente financiare),

- Finantarea unor proiecte de CDI prin implicarea tuturor componentelor din modelul triple helix (sectorul academic + sectorul public + sectorul privat);

- -Finantarea infrastructurii necesare pentru realizarea CDI (parcuri industriale, centre de cercetare, etc.);

- Finantare pentru promovarea rezultatelor CDI inregistrate de IMM-urile din Romania in vederea trecerii mai facile la faza de comercializare a produselor/serviciilor nou create;

- Orice alte masuri de finantare pentru dezvoltarea CDI la nivelul IMM-urilor, rezultate in urma analizelor ex-ante din perioada de programare/negociere cu Comisia Europeana.

Context: Conform Cartei Albe a IMM-urilor din Romania, ratele de utilizare ale elementelor de baza asociate tehnologiei informatice sunt reduse, vizand in principal computerul (82,21% dintre respondenti), internetul (78,17%), aplicatiile de e-mail (71,70%), site-ul propriu al firmei (35,58%), realizarea de tranzactii online (22,64%) si folosirea unei retele de tip Intranet (16,31%). Exista modele de buna practica la nivelul european si international cu privire la actiuni de suport din partea organizatiilor patronale pentru digitalizarea activitatii IMM-urilor. Actiunile de interes din acest punct de vedere sunt: analize de business pentru determinarea nevoilor de digitalizare, echiparea tehnica a IMM-urilor cu diverse solutii TIC (conexiune la Internet, certificate digitale, etc.), asigurarea unui pachet minimal de software pentru IMM-uri (CRM, ERP, alte tipuri de software), elaborarea unor website-uri pentru IMM-uri, etc.

Activitati concrete propuse:

- Realizarea unei analize cu privire la nevoile de digitalizare pentru IMM-urile din Romania;

- Desfasurarea unei campanii de informare la nivel national cu privire la obiectivele proiectului si la beneficiile digitalizarii pentru orice tip de business;

- Stabilirea componentei pachetului de digitalizare pentru IMM-uri (propunere de titlu pentru pachet: SME Digital Start Pack). Propuneri de elemente ale acestui pachet: analize de business pentru determinarea nevoilor de digitalizare din IMM-uri, echiparea tehnica a IMM-urilor cu diverse solutii TIC (conexiune la Internet, certificate digitale, etc.), asigurarea unui pachet minimal de software pentru IMM-uri (CRM, ERP, etc.), elaborarea unor website-uri pentru IMM-uri, etc.

- Oferirea serviciilor si/sau a produselor pentru digitalizarea IMM-urilor si evaluarea impactului acestor actiuni.

Context: Doar 28,15% dintre intreprinzatorii care au participat la cercetarea asociata Cartei Albe a IMM-urilor din anul 2019 au apreciat ca nivelul productiei sau al serviciilor prestate pentru activitati de import/export este mai bun in acest an decat in anul anterior. In plus, peste 80% dintre intreprinderi au un nivel de acoperire al activitatilor de export de sub 50% din totalul activitatii realizate (fie ca este vorba de produse fabricate sau despre servicii prestate de intreprinderi romanesti).

Propuneri de finantare:

- Finantarea participarilor individuale la targuri si expozitii internationale, organizate in strainatate, precum si a participarilor individuale la misiuni economice;

- Finantarea IMM-urilor pentru crearea identitatii vizuale, precum si pentru realizarea unui site pe Internet/aplicatie pentru mobil, pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor promovate, in limba romana si limba engleza/ alta limba de circulatie internationala pietei careia i se adreseaza;

- Finantarea participarilor angajatilor la cursuri de pregatire, in tara si/sau in strainatate, in domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi piete.

Context: Potrivit Comisiei Europene, intre 15% si 20% dintre elevii care participa la un program al unei mini-intreprinderi in timpul invatamantului gimnazial vor infiinta ulterior propria lor firma.

Propuneri pentru finantare:

- Finantare pentru formarea profesorilor de educatie antreprenoriala, inclusiv prin participarea la vizite de studiu in alte tari cu experienta mai ampla in acest tip de educatie/formare;

- Finantare pentru procesele necesare pentru actualizarea curriculei la toate nivelele (includerea in curricula a educatiei antreprenoriale si adaptarea generala a celorlalte materii);

- Finantare pentru crearea infrastructurii educationale necesare;

- Finantarea activitatilor efective de educatie antreprenoriala pentru elevi/studenti, inclusiv a celor prin metodele firmelor de exercitiu si a intreprinderilor simulate, a celor pentru participare la targuri internationale de firme de exercitiu/intreprinderi simulate, schimburi de experienta, etc.

- Alte masuri transversale pentru sustinerea educatiei antreprenoriale.