Observ ca functionam intr-o economie din ce in ce mai precauta, vad decizii de achizitii sau de investitii care tind sa fie amanate, vad presiuni substantiale de inflatie. Lucrurile se complica pentru ca aceste presiuni nu s-au materializat inca de-a lungul intregului lant economic, dar este foarte clar ca anumite segmente functioneaza sub o tensiune foarte mare.

Suntem intr-o perioada de incertitudine, ceea ce duce la o crispare. Daca in urma cu sase luni lucrurile erau destul de clare si previzibile, iar acest lucru crea un fundament solid pentru investitii, acum acest sentiment nu prea mai exista. Nu este cazul de panica, dar este clar ca lumea a incetinit luarea deciziilor, a inceput sa se uite tot mai atent. Este clar ca nu prea mai exista premisele pentru o crestere sustinuta, dar nici nu putem vorbi inca de un declin evident.

 

Este posibil ca peste un an sa vorbim clar despre recesiune si, de aceasta data, ar putea fi o recesiune complicata din cauza inflatiei. De obicei, cand intri intr-o recesiune ai cateva parghii monetare pe care le poti activa, dar, intr-un context inflationist, aceste parghii numai sunt disponibile. In mod normal intr-o recesiune bancile centrale cauta sa ieftineasca banul astfel incat el sa circule mai repede. Dar lovite de inflatie, bancile centrale vor fi nevoite sa faca fix invers. Adica sa scada viteza de circulatie astfel incat banul sa devina mai scump, lucru care ar putea accelera recesiunea. In acest mod ne indreptam catre o situatie destul de complicata in care vom avea doua fenomene - recesiune si inflatie - care se ciocnesc cap in cap. Lupta cu inflatia fiind considerata primordiala de catre bancile centrale este o veste proasta pentru prognozele de crestere economica. Inflatia in cantitati mici nu este neaparat ceva rau, darpeste un anumit nivel devine o boala care trebuie neaparat tratata.

 

Ceea ce se intampla acum a avut loc ultima data in anii '70 ca urmare a „socului petrolier”. Este prima criza din ultimele decenii din care nu putem iesi tiparind bani. Daca ne uitam la criza economica declansata de Covid-19, am depasit-o generand lichiditati enorme de bani, daca ne uitam la criza din 2008, am trecut peste acei ani tot printand sume foarte mari de bani. Mereu am avut aceasta supapa de care s-au folosit guvernele si bancile centrale. De aceasta data nu putem actiona la fel pentru ca am pune paie pe foc, am starni si mai mult inflatia, ceea ce poate duce la hiperinflatie, inflatie necontrolata. De aceea exista sanse importante ca in curand principalele economii occidentale sa intre in recesiune.

Fata de criza din 2008-2009 efectele vor fi altele. In 2008,cele mai mari efecte au fost somajul si lipsa de activitate economica. Oamanii si-au pierdut locurile de munca, iar Guvernul a impus masuri de austeritate care au accentuat pierderea de joburi. Acum, cred ca impactul cel mai mare va fi legat de faptul ca banii isi vor pierde valoarea. Preturile vor creste fara ca salariile sa creasca si ele la fel de mult. Daca tu ai azi un buget de 100 de lei, iti cumperi un cos de alimente, iar peste trei-sase luni vei cumpara mai putin. Ceea ce inseamna o saracire voalata a populatiei. Inflatia exista deja de mai multe luni, populatia cu siguranta simte deja acest lucru. Si, din pacate, acest lucru s-ar putea sa se accentueze inainte sa se imbunatateasca si sa vina la pachet cu o criza economica in care oamenii sa sufere nu doar ca se devalorizeaza banii, ci si ca se trezesc dati afara. Este o criza mult mai periculoasa si mult mai dureroasa pentru care nu vad un mijloc de iesire foarte clar, palpabil.

De asemenea, multe lucruri vor depinde de factori care nu sunt sub controlul nostru. Cu cat se agraveaza situatia din Ucraina, cu atat vom simti consecinte economice, va spori inflatia. Sunt mai multe aspecte pentru care nu vad un deznodamant rapid si pot sa apara consecinte economice destul de nefaste pentru Occident, pentru noi toti. Lucrurile nu par sa se linisteasca curand in Ucraina si cu cat se agraveaza situatia, s-ar putea sa se inrautateasca si consecintele economice. Cu cat furnizarea de energie dinspre Rusia stagneaza mai mult, cu atat impactul economic este mai mare. Acum avem niste sanctiuni careau creat un impact economic destul de mare si la rusi si in Occident, dar daca aceste evenimente continua si consecintele economice vor creste.

 

Dar dincolo de asta ramanem cu problema fundamentala de inflatie care poate duce in criza. Luptandu-ne cu inflatia suntem obligati sa cream o recesiune. Aceasta este de fapt problema.

O criza similara a mai fost in anii '70 si a durat aproape un deceniu. A fost o criza care a generat o inflatie foarte puternica din cauza embargo-ului impus Occidentului de catre tarile producatoare de petrol. Criza aceasta nu a fost rezolvata intr-un an, doi, ci abia la inceputul anilor '80 de catre Paul Volcker, presedintele FED (Federal Reserve – banca centrala a SUA). El a scapat SUA de inflatie doar cu o perioada de dobanzi foarte, foarte mari. La vremea respectiva dobanzile erau intre 10-20%.

Este foarte probabil ca economia SUA sa ajunga in sase-opt luni in recesiune si imi este greu sa cred ca Romania va fi ferita.

 

In ceea ce priveste deschiderea pentru investitii, exista incontinuare bani doar ca a crescut destul de mult reticentaoamenilor pentru a-i folosi. Aceasta reticenta depindedestul de mult de zona geografica, dar la noi au impactatat inflatia cat si situatia din Ucraina. Poate in SUA conteaza mai mult inflatia decat razboiul, dar pentru noiconteaza destul de mult si razboiul. In

Europa Centrala si de Est situatia ar putea derapa maimult pentru ca este o zona expusa puternic din punct de vedere energetic la Rusia.

Ceea s-a schimbat in primele luni din acest an fata de 2021 este legat de amploarea discutiilor despre inflatie, de faptul ca antreprenorii simt ca trebuie sa creasca preturile. Exista un sentiment de amanare, de a astepta cum evolueaza lucrurile inainte de a construi o hala noua, de a creste capacitatea de productie sau de a angaja inca cincioameni. Si, daca tot mai multi oameni sunt mai precauti,cu atat influenteaza o scadere economica care valideazaprecautia si intri intr-un cerc vicios.

Pentru noi ca fond nu este neaparat o problema. Pe de o parte complica planul de business si jobul nostru, dar necreeaza oportunitati interesante. Pentru ca noi avemcapacitatea sa gandim pe termen lung si daca intelegi cesi de ce se intampla, ce impact are un lucru intr-un anumitcontext, o astfel de situatie poate deveni o oportunitate.

Aceasta perspectiva nu ne-a blocat, avem un mandat de la investitori sa investim banii pentru ca sunt situatiiinteresante. In prezent avem discutii cu mai multecompanii din zona de sanatate, packaging, IT si speramca in curand sa incheiem tranzactii noi.

***

Material de opinie de Matei Paun, co-fondator al fondului de investitii Black Sea Fund.

Managerul este specialist cu peste 20 de ani de experienta in domeniul investitiilor, fiind implicat in zeci de tranzactii. In 2005 a fondat banca de investitii BAC Investment Banking, iar din 2018 este cofondator al Black Sea Fund, fond de investitii axat pe tranzactii cu IMM-uri.